2,674 matches
-
se formează nu pe baza cunoștințelor ca atare, ci pe posibilitatea de a le mobiliza imediat și instinctiv; ortografia trebuie să fie nu numai cunoscută, ci și disponibilă și această disponibilitate se realizează prin exercițiu. Dintre exercițiile ortografice și de punctuație, cel mai simplu este: - Copierea, care furnizează indicii pentru cunoașterea ritmului de scriere al elevilor și a dificultăților lor perceptive. întotdeauna textul supus copierii trebuie citit și explorat ortografic, pentru ca elevul să scrie doar ceea ce știe și recunoaște. La clasele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sunt explicate situațiile mai dificile, prin operații de delimitare, comparare și diferențiere. La elevii mai mari, pregătirea directă se poate face și individual sau în grupuri. Li se acordă un timp necesar lecturii textului și identificării dificultăților ortografice sau de punctuație, apoi justifică felul cum se scriu faptele de limbă care le-au atras atenția. Dacă regula de aplicat a fost suficient întărită, se optează pentru pregătirea indirectă, aluzivă, care oferă posibilități variate de aplicare. Se poate folosi un material diferit
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
către un anume obiectiv și de atitudinea elevului față de activitate. Acesta trebuie să86 ți învingă teama și să înțeleagă că sensul dictării este doar progresul personal. - Autodictarea este un alt exercițiu prin care se fixează regulile de ortografie și de punctuație și care contribuie, pe lângă dezvoltarea deprinderilor de scriere și de vorbire corectă, la dezvoltarea memoriei. Exerciții de educare a auzului și a pronunției Educarea auzului și a pronunției sunt condiții ale realizării deprinderii ortografice, iar exercițiile prin care se realizează
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
activităților de exersare faptele de limbă, de la fiecare nivel al acesteia, care presupun dificultăți de asimilare și utilizare. De regulă, acestea sunt cunoscute în practica didactică și nu reprezintă doar rezultatul efortului de identificare al profesorului: greșeli de ortografie sau punctuație cu frecvență mare în procesul învățării limbii, utilizarea unor forme flexionare incorecte, erori în utilizarea sensurilor cuvintelor sau în îmbinarea acestora în procesul comunicării etc. (Anexa 3) c. în plus, adecvarea activităților de învățare la modelul comunicativ- pragmatic trebuie să
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
contextuale a acestuia prin toate tipurile de exerciții (Anexa 4). d. Din analiza documentelor curriculare - programe de studiu și manuale auxiliare se remarcă faptul că, în gimnaziu, accentul se pune mai ales pe nivelul gramatical al limbii, în timp ce ortografia și punctuația rămân un domeniu neglijat, a cărui abordare este dependentă de decizia profesorului. Ideea interesului scăzut care se acordă în gimnaziu dezvoltării vocabularului și formării deprinderilor de scriere corectă este formulată și de Melente Nica, în lucrarea sa de metodică a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de remediere, propunem exerciții de fixare și sistematizare a informațiilor de la acest nivel al limbii, folosind ca auxiliar didactic fișele de lucru (Anexa 12) și perfecționarea deprinderilor de scriere corectă, prin exerciții de utilizare a semnelor de ortografie și de punctuație, și de corectare și eliminare a erorilor. (Anexa 5) 2.1. Ipoteza și obiectivele studiului Activitatea de cercetare descrisă în lucrarea de față se întemeiază pe ipoteza că metoda exercițiului, corect proiectată, aplicată și evaluată, contribuie semnificativ la dezvoltarea operațiilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unui mesaj scris. Material: Test de evaluare (Anexa 6) Desfășure: Se rezolvă individual, în scris, respectând cerințele formulate în test. - Elevii recunosc funcțiile sintactice, dar posibilitățile de contextualizare a unui cuvânt/ unei structuri în poziții sintactice determinate sunt minime. - Analiza punctuației trădează preocuparea slabă pentru acest nivel al textului. - Abordarea itemului evidențiază creativitate redusă și incapacitatea de a interveni asupra unui enunț dat. - Datorită capacității reduse de sintetizare fidelă a conținutului, se manifestă tendința de a substitui operația de rezumare a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la proba finală la 30%. Progres evident se înregistrează și în cazul integrării vocativului în enunț; la proba finală, 70% dintre subiecți obțin punctaj maxim, dovedind atât capacitatea de a formula enunțuri respectând cerințe date, cât și preocupare pentru corectitudinea punctuației. Itemul 12, de modificare a structurii textului, propune operații cu grad de dificultate superior; ameliorarea rezultatelor, așa cum se remarcă în reprezentarea grafică de mai sus, este urmare a efectuării exercițiilor similare în etapa experimentală. Dacă la pretest nici un elev
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Dragostei problemele care vi se par disperate VOR FI REZOLVATE EXAMENE Prin Corespondență trimiteți un plic timbrat Consultații în fiecare zi de la ora 9 la ora 20 STRADA CAROLUS DURAN NR. 8, PARIS 75 019 Acest text autentic nu are punctuație, ortografia sa este foarte aproximativă, există greșeli de tipărire, unele fraze sînt greu de înțeles (cf. "Uitați-vă bine la ce are în mînă Este o Dovadă fatală Dacă vreți să vă înțelegeți", "vor fi rezolvate examene"). Dar, în ciuda numeroaselor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
el ocupă un anumit spațiu material. Un enunț care nu este proferat de către un locutor prezent sau care nu circulă în interiorul unui cerc restrîns de cunoscuți trebuie să conțină tot ceea ce este necesar pentru descifrarea sa. Este nevoie de o punctuație univocă și fină atunci cînd cititorul nu împărtășește deloc sau foarte puțin universul autorului, deci cînd conivența dintre ei este slabă. Punctuația actualmente în vigoare nu a fost stabilită decît în secolul al XVI-lea, odată cu constrîngerile impuse de tipărire
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cerc restrîns de cunoscuți trebuie să conțină tot ceea ce este necesar pentru descifrarea sa. Este nevoie de o punctuație univocă și fină atunci cînd cititorul nu împărtășește deloc sau foarte puțin universul autorului, deci cînd conivența dintre ei este slabă. Punctuația actualmente în vigoare nu a fost stabilită decît în secolul al XVI-lea, odată cu constrîngerile impuse de tipărire: circulația de masă pe care o permite produsul tipărit cerea o punctuație relativ precisă. Spațialitatea scrisului și a textului scris sau tipărit
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
puțin universul autorului, deci cînd conivența dintre ei este slabă. Punctuația actualmente în vigoare nu a fost stabilită decît în secolul al XVI-lea, odată cu constrîngerile impuse de tipărire: circulația de masă pe care o permite produsul tipărit cerea o punctuație relativ precisă. Spațialitatea scrisului și a textului scris sau tipărit permite ca acestora să li se asocieze elemente iconice variate (scheme, desene, gravuri, fotografii etc.) și un paratext. Numim "paratext" totalitatea fragmentelor verbale care însoțesc textul propriu zis; poate fi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mai fi citat ca... autoritate - științifică - pentru viața lui Eminescu? În toată cartea nu se întîlnesc o singură dată semnele citării, cînd d. G. Călinescu absoarbe din lucrările altora materialul. D-sa nu cunoaște aceste semne, ca făcînd parte din punctuație, decît numai în sens ironic, cînd ia peste picior pe: ..."oamenii de știință", "știință", "seriozitate științifică"... Desigur, că vorbind despre lucrarea d-lui G. Călinescu, "seriozitatea științifică" pusă între ghilimele ori nu, interesează mai puțin decît ceea ce am spus mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de elevi. Folosită cu discernământ,această metodă stimulează creativitatea și generează lecții creative. Cu puțin curaj, acestea pot fi proiectate în parteneriat cu elevii. Se poate folosi cu succes la: Limba română: - părți de vorbire - părți de propoziție - semne de punctuație Matematică: - unități de măsură - forme geometrice Geografie: - M-ții Carpați - ape curgătoare câmpiile Istorie: - figuri de domnitori români Științe: - medii de viață Exemple de teme: Literele s-au certat. De ce oare? Ce părere ai despre....? Ce s-ar întâmpla dacă
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93502]
-
mazării. Descriere. Adultul are corpul de 3,5 - 5,0 mm lungime, de culoare cenușie-brunie sau neagră. Rostrul este scurt și gros, lipsit de carena mediană. Antenele sunt geniculate și măciucate. Pronotul este mai lat decât lung, prevăzut cu o punctuație deasă. Elitrele sunt cenușii sau cafenii, cu dungi longitudinale paralele mai deschise și mai închise (fig. 47 a). Larva este de tip curculionid, are 5 - 6 mm lungime, de culoare albă, capul galben-bruniu (fig. 47 b). Biologie și ecologie. Iernează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
valorifica indicațiile dinamice, așa ca și tușeul celor doi pianiști, asigură anamblului de duo o interpretare de un înalt nivel artistic. Rezultanta tuturor elementelor de expresie prezente în actul interpretativ, este frazarea, pe care J.J. Rousseau o considera o adevărată „punctuație” a sintaxei muzicale. Ea are în vedere sublinierea conținutului lucrării muzicale, punerea în lumină a arhitectonicii ei în ansamblu și în detaliu. Nesesizarea și nesusținerea traiectoriei discursului muzical , adesea ascunsă primului contact cu textul, aduce după sine lipsirea interpretării de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
își ținură astfel companie vreme de-un schimb prelung de tăceri. Către sfârșitul lui, când Ian se pregătea să iasă din umbra lunecoasă ce-l mângâiase sărind peste el ca un funambul nerăbdător, vaporul slobozi un semnal prelung de sirenă. Punctuația finală a acestui salut ambiguu rezonă straniu în ființa arhitectului. Când începe un vapor în scufundare să starnească turbionul ce trage după el obiectele înconjurătoare? E vârtejul creat în aer un preludiu la cel acvatic? Și cât de semnificativă este
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de vers: Polissez-le sans cesse et le repolissez... Ași! acestea sunt metode învechite, anterioare marii revoluții literare. Căci s-a produs și o mare revoluție literară. Înainte vreme, un scriitor, ca să fie scriitor, trebuia să învețe serios gramatică, ortografie și punctuație. Dacă pe lângă asta mai avea și talent, nu era rău. În vremurile de față, chestia din urmă, a talentului, rămâne în suspensie. Completă libertate. Fiecare după cum poftește: să aibă ori să n-aibă talent. Mai hotărât e cu celelalte chestii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asta mai avea și talent, nu era rău. În vremurile de față, chestia din urmă, a talentului, rămâne în suspensie. Completă libertate. Fiecare după cum poftește: să aibă ori să n-aibă talent. Mai hotărât e cu celelalte chestii învechite: gramatică, punctuație, prosodie etc. Hotărât și simplu: au fost, dar astăzi nu mai e nevoie de ele. Această mare descoperire se zice că se datorește în mare parte unui compatriot al nostru, Tristan Tzara, care s-a dus cu ea la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de vers: Polissez-le sans cesse et le repolissez... Ași! acestea sunt metode învechite, anterioare marei revoluții literare. Căci s-a produs ș-o mare revoluție literară. Înainte vreme, un scriitor, ca să fie scriitor, trebuia să învețe serios gramatică, ortografie și punctuație. Dacă pe lângă asta mai avea și talent, nu era rău. În vremurile de față, chestia din urmă, a talentului, rămâne în suspensie. Complectă libertate. Fiecare după cum poftește: să aibă ori să n-aibă talent. Mai hotărât e cu celelalte chestii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asta mai avea și talent, nu era rău. În vremurile de față, chestia din urmă, a talentului, rămâne în suspensie. Complectă libertate. Fiecare după cum poftește: să aibă ori să n-aibă talent. Mai hotărât e cu celelalte chestii învechite: gramatică, punctuație, prosodie etc. Hotărât și simplu: au fost, dar astăzi nu mai e nevoie de ele. Această mare descoperire se zice că se datorește în mare parte unui compatriot al nostru, Tristan Tzara, care s-a dus cu ea la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de ele altădată pentru motive de mnemotehnică; dar astăzi când avem hârtie și artă tipografică, trebuie să lepădăm naivitățile trecutului. Dar mai este ceva tot așa de important. Nu e nevoie de gramatică, cu atât mai puțin de ortografie și punctuație. Nu numai că nu e nevoie de gramatică, mai ales de așa zisa sintaxă, dar cu cât ne pătrundem mai bine de acest adevăr în aceiași măsură trebuie să ne silim a sfărma robia calapoadelor ș-a rânduelii logice. Poetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e destul de mult pentru un înalt senat al Regatului. Deși toți domnii senatori le citeau cu luare-aminte, aceste fișe cu explicațiile lor nu le stârneau nici cea mai neînsemnată mirare, ceeace dovedește că atâtea și atâtea greșeli de limbă, ortografie, punctuație, care umplu ordonanțele, publicațiile, afișele, firmele, plus gazetele și revistele nu prea jignesc simțul gramatical și lingvistic al oamenilor noștri mijlocii. Făcând observațiile de rigoare unuia dintre vecinii mei membru activ al Academiei (la secția științifică, e adevărat), domnia sa a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lor cultură generală, la atitudinile lor și la deprinderile de a gândi critic, de a înțelege în mod corect ceea ce este în jurul lor, cu cauzalitățile care există. Consider că, bunăoară, modul de a se exprima oral sau în scris, ortografia, punctuația ș.a.m.d. nu sunt numai responsabilitatea profesorilor de limba română, ci și a celorlalți profesori, care nu ar trebui să lase nimic neînțeles sau necorectat. Acest aspect m-a preocupat încă din primii ani de învățământ și una dintre
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
străină) manifestând comportamente de atenție; Să asculte/să urmărească cu atenție lecturarea/vizionarea operelor autorilor de literatură pentru copii . 2.2.Să interpreteze clar, corect, expresiv fragmente/roluri din opere destinate copiilor; Să respecte indicațiile regizorale; Să respecte semnele de punctuație ; Să articuleze corect cuvintele. 2.3.Să respecte pauzele gramaticale, logice din textele interpretate; Exerciții de articulare corectă a sunetelor, cuvintelor, construcția corectă a propozițiilor și frazelor 2.4.Să realizeze concordanță între tipul de rol interpretat și ținută scenica
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]