107,135 matches
-
că pornește de la o premisă falsă. între thailandezi și triburi există cel puțin câteva diferențe etnice. dar să admitem că nu există. unde vrei să ajungi? mi se pare tare tristă poză cu fetiță cu gâtul lungit ca să-și poată purta ornamentul (ultima din dreapta jos). cel putin cred că i-a fost lungit gâtul, de regulă așa se procedează. o formă de mutilare (și discriminare de gen) care sperăm să fi dispărut sau măcar să o fi remarcat ca atare. este crudă
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
Am uitat ce comoara nesecata o reprezintă în evaluarea noastră națională - cultură trecutului , a prezentului și a utopicului viitor la care mai avem puterea să sperăm !!! Mi - e drag când mai descopăr visători și optimiști incurabili ce se pot lăsa purtați pe aripi de speranță cu inima de adevărat și neaoș român !!! saluți, am o temere: deschid google din Mexic, am întrebat un amic din State, noua nu ne apare asta. Cred că e doar pentru google.ro. Păcat, oricum! ah
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
pentru severitate. Mi-a câștigat definitiv respectul atunci când am inteles sursă acestui aparent paradox: doamna Banu funcționa în termenii unei corectitudini absolute. Nu făcea favoruri, deși avea, ca orice om, elevi preferați. Nu trecea din oficiu ‘olimpicii’ și nu se purta urât cu ‘elevii slabi’. Avea pentru fiecare notă și observația cuvenită. De la corectitudinea asta ni s-a tras o pățanie care ne-a legat și mai tare. În clasa a șasea i-a dat un 9 unui elev care avea
Doamna Banu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82565_a_83890]
-
nu te-a protejat niciodată, discriminarea a fost o variantă. și, ca anecdota, am lucrat o dată la o firmă importantă. au angajat o țiganca de aprox 22 ani, absolventa de psihologie. ni s-a făcut un mic instructaj: să vă purtați frumos etc. și ne-am purtat pt că era drăguță și isteața, nu ne-a fost greu. nu cred că românii sunt contra țiganilor, ci contra țiganilor care nu muncesc, nu plătesc taxe, etc. și, ca să închei anecdota, într-o
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
a fost o variantă. și, ca anecdota, am lucrat o dată la o firmă importantă. au angajat o țiganca de aprox 22 ani, absolventa de psihologie. ni s-a făcut un mic instructaj: să vă purtați frumos etc. și ne-am purtat pt că era drăguță și isteața, nu ne-a fost greu. nu cred că românii sunt contra țiganilor, ci contra țiganilor care nu muncesc, nu plătesc taxe, etc. și, ca să închei anecdota, într-o zi, fata respectivă își pusese o
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
ideea să arăți altfel dacă te-ai obișnuit, să ieși din starea de confort. prespun adică; dacă ai chelie și n-ai barbă, poate ți-ar fi dat prouca să ți lași barbă 2 luni sau mustăți Dali sau să porți zi de zi un costum popular românesc, cu brâu , ițari, opinci și tot ce trebuie, frumos... Interesantă idee, în mod normal nu m-aș tunde, deloc, dar pentru o cauză nobilă, mă mai gândesc. Felicitări fetelor care au luat o
Scurt pentru o cauză by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82571_a_83896]
-
devastator de mari”. Se află în desăvârșire, are o inteligență care înfioară și un ignorant, este cult atât cât să simți că ți-l dorești drept model știind însă că n-ai să reușești vreodată măcar să-l ajungi din urmă, poartă nume de rege (neverosimil), are mâini fermecate pentru că mângâie fără să-ți dai seama că te atinge și...a furat sărutul. Vă spun eu, cu adevarat l-a furat pentru că după ce cunoști sărutul lui îți dai seama bine, oricare alt
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
în procesele din Rusia condusă din umbră de Puțin reprezintă ceea ce a rămas după căderea Uniunii Sovietice și a comunismului din celelalte țări socialiste. Diferența e că celelalte țări și-au revenit după sesiunile de spălări de creier. Rusia încă poartă stindardul sovietic peste tot in lume. Și România se poate mândri cu astfel de simulacre de procese, atât în prezent, cât și în trecut, notabil în vremea în care nu era înscăunat chiar de tot “regimul roșu” (vezi “procesele” legionarilor
Scrisorile lui Hodorkovski by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82600_a_83925]
-
și dezvoltat de un teoretician francez, Pierre Bourdieu. Cred cu tărie că termenul sau de habitus însumează cel mai bine atitudinea românilor față de mâncare. Mai precis, Bourdieu definește habitusul că o structură internalizata care determină modul în care individul se poartă și reacționează în spațiul social; este ca o a doua natură, un impuls care ne ajută în luarea de decizii; poate cel mai important e că acest habitus este acea sensibilitate dobândită din familie (cei 7 ani de acasă). De-
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
Cum în România se vorbește încet în restaurant mi se pare că domnul cu pricina vroia să epateze nu numai în fața duducilor de la masa lui și nepasandu-i de regulă locului. Salutare, Foarte haioase mi se pare și discutile telefonice purtate cu volumul la maxim. O experiență personală în autocar: un individ la vreo 30 de ani îi făcea educație surorii rămasă acasă...despre viața sexuală, relații, etc. Eu vorbesc tare deoarece acum 3 săptămâni și câteva zile m-am trezit
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
spitale, la examenele RMN, la tomograf, la ședințele cu citostatice. Au mancat împreună căpșuni din grădina lui și au stat împreună pe holurile Spitalelor Fundeni, Colentina sau Bagdasar-Arseni. Marius a crezut la un moment dat că întâlnirea lor îi va purta noroc în vindecare. Amalia a sperat același lucru. În ultima vreme, a simțit, însă, că prezența ei îl tulbură și i-a respectat dorința de intimitate. Cand starea lui s-a agravat, au mai vorbit doar la telefon și doar
Testamentul unui fumător by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82630_a_83955]
-
preț. Și nu mă încadrez deloc în peisajul asta rigid. Nu se ajunge la mustrări de natură fizică, dar e de ajuns că li se limitează copiilor personalitatea până intr-atata încât, daca relaxezi un pic atmosferă, nu știu cum să se poarte... Pe de altă parte... sunt prea singură în locul ăla, ca să pot schimba ceva... @ Lăură Radu Acest post pe care l-am scris, nu ar trebui să inspire milă, sau să îndemne cititorii să exclame “Săracă față!” Iar ceea ce “păzea” mama
Şcoala de balet by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82626_a_83951]
-
îți dai seama că pronunți Băsescu și ar trebui să asociezi cu prostie, nesimțire, jignire, umilire... Însă, Regele Mihai ȘTIE că Băsescu se umilește de fapt pe el însuși. Mă uit la ținută Regelui Mihai: în ciuda celor NOUĂZECI de ani purtați pe umeri, emană aerul unui OM,aerul unui Rege care știe să nu răspundă unor mojici și unor invidioși. Ai dreptate Dragoș! Băsescu nici nu merită să i se dea atenție,e prea mic și distruge cu privirea,cu vorba
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
atenuant Rusia - ca să zic așa -, fiindcă se considera urmașa de drept a URSS, care a declanșat al doilea război, prin invadarea Poloniei, după pactul Hitler-Stalin. Două regimuri criminale împotriva umanității, dar numai nazismul e stigmatizat în Europa. Germania și-a purtat zeci de ani stigmatul propriei vinovații pentru hitlerism. Rusia, în schimb, se mândrește cu trecutul stalinist. Păi dreptu-i? În rest, toate bune! Articol pertinent și corect. O singură greșeală: Nu poți să-i ceri unui președinte jucăuș să aibă un
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
găsit despre ce să scriu. Dar am primit reclamații și mă căiesc. Dacă am să scriu nimicuri în zilele care vor urma, vă rog să fiți îngăduitori. Spre exemplu, zilele astea mă gândeam că, în țara noastră, și ultimul găinar poartă în rănită stiloul de ministru. nu sunt astea vremuri de gândit...: D Hmm A fost cam lungă pauză, într-adevăr, mi-am făcut griji:D Citesc în fiecare zi acest blog și îmi face plăcere. Din partea mea poți să scrii
Stare de pauză by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82714_a_84039]
-
ci mai ales prin faptul că devenise un fel de "stea" a grupului. Asemenea situație nu se dobîndește doar prin muncă asiduă, ci mai ales prin situare spontană. Expansivă, naturală, comițînd "gafe" politice în serie, fremătătoarea profesoară de literatură universală purta, la vedere, semn elitist - ca și Tudor Vianu ori Edgar Papu. Apartenența la grupul luat de noi drept model nu se reducea la informația culturală; era, desigur, obligatorie, dar nu și suficientă. în aura unei personalități intrau pentru noi pe
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
Papu. Apartenența la grupul luat de noi drept model nu se reducea la informația culturală; era, desigur, obligatorie, dar nu și suficientă. în aura unei personalități intrau pentru noi pe atunci biografia, familia și relațiile ei, modul de a te purta, strălucirea spontană la nivel social și, evident, atitudinea politică: ea rămînea pînă la urmă criteriul fundamental. Paradoxul oferit la acest capitol de dictatură mi se pare unul dintre cele mai curioase și mai fertile: doar sub dictatură observi aproape instantaneu
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
vorbească despre relația dintre familia ei și Johann Wolfgan Goethe. Conferențiara era soția lui Gerhard von Mutius, ministrul Germaniei la București, un intelectual de mare clasă, autor cu o impresionantă bibliografie și o activitate diplomatică care, începută în 1903, îl purtase de la Paris la Sankt Petersburg, de la Constantipol la Pekin. Ultimul post înainte de București, unde se afla din 1926, fusese Copenhaga. Doamna von Mutius trebuia să-și țină conferința în frumoasa Sală Liedertafel. Citind această ultimă denumire, am însă senzația că
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
linie albăstruie brăzdându-mi inima de la un cap la altul. o linie albăstruie în care cineva de mult și-a citit numele visele viitorul. ce călător într-o noapte de iarnă va pune pe foc rândurile acestea ce călător își poartă acum pașii prin capilarele memoriei mele învățându-mi inima de la dreapta la stânga ca pe un alfabet necunoscut. V tot mai aproape. tot mai aproape bate. clopotul. pentru mortul iubit ce mă cheamă. pentru cel viu ce nu mă cunoaște. nu
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
mă rog. pe tine te chem. bun venit îți spun pe când te-ndepărtezi. cu semnul lăsat de tine mă-nfățișez dinainte lor. dar ce să aperi tu. pentru ce să lupți tu. aici e doar un sac de oase ce poartă numele meu. întâmplător. cum întâmplător răsare soarele din prelungul coșmar. bun venit îți spun pe când te-ndepărtezi. VI acum plec și eu. mă cheamă. îți las lumina aprinsă. pe pereți dansează umbrele lor. ei ioan călin cristian ioan. nu-ți
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
dintr-al XIX-lea. Odată cu Revoluția franceză, epoca la care visează și despre care citesc se încheie. Cît despre Pirgu lectura i se pare pernicioasă - poți să dai în doaga lui Pașadia. Doar din simplă dorință de a părea cultivat poartă cu el un volum de Montaigne despre care se exprimă memorabil: "e drăguț, are părțile lui". Pe măsură ce avansăm în secolul XX, dezvoltarea economică permite chiar țăranilor să se alfabetizeze. Timpul are, aparent, o nesfîrșită răbdare cu oamenii și țăranii ciresc
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
după soț, și după tată) Canta, exotica mătușă de dincolo de Milcov și viitoarea mamă de suflet a Ilincăi, - pe care, însă, nu-i nevoie s-o "înfieze", ca să o facă, dimpreună cu averea-i, hereda amintitelor culori, de vreme ce aceasta le poartă ab initio în propria-i plasmă, ca într-un album vrâstat de rubrici! Iar dacă boala "hărăzită" ei e scarlatina, - aceea care i-o transmite, molipsind-o, e o copilă oarecare de pe stradă, umblând, însă, în "faetonul" unei lăptărese. Printr-
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
Claudia Voiculescu Fregate din larguri Tot întorcând clepsidra, frate Curge același timp la fel; O, numai viețile furate Curg fals prin tainicul inel! Nici nu mai știi câte carate Mai poartă sufletul în el... Tot întorcând clepsidra, frate Curge același timp la fel. în portul sorții singurate Te-nvârte-același carusel Din larguri poposesc fregate Pe țărmu-acela paralel Când întorcând, clepsidra, frate... Timp întors în mișcarea unei clipe Umbrele mai ies din sine
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
să colinzi Calea bătută în aramă în van arcadele întinzi Peste un timp ce te recheamă. Ceva demonic în oglinzi... Cer risipit, tezaurul ce arde Părea să fim doi îngeri spre înaltul Cer al splendorii-n grația divină Că vom purta în suflete lumină Și nu vom fi străini unul de altul. Părea să fim un pom și-o rădăcină Un trunchi râvnind mereu pe celălaltul Nălțând coroana cerului cum psaltul Spre Dumnezeu liturgic se închină... Părea să fim nedespărțiți și
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
Anteu Am ieșit pe scena-n care Se jucase rolul meu După străvezii tipare De credeam că sunt Anteu. Rămânând ca-ntr-o uitare Doar în propriu-mi careu Am ieșit pe scena-n care Se jucase rolul meu. Mă purta o amânare Ca pe-un prețios trofeu... în prea strâmtele chenare Și pe singurul traseu Am ieșit pe scena-n care... De s-ar mai face De s-ar mai face foc cu lemne Să mai privești la jarul lor
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]