1,987 matches
-
ca acea de astăzi ?”. Răspunsul pe care el l-a dat consta în acceptarea ultimei alternative, „căci - nota Xenopol - dacă se produc bureți și mușchi pe trunchiul încă verde, nu trebuie să conchidem de aice că măduva însăși e deja putredă”. Și adăuga: „[...] nu neg că suntem în o stare care nu e de dorit ca să rămînă astfel, neg însă că această stare ar fi efectul unui progres greșit”, iar „[...] a pretinde ca un popor din momentul chiar cînd începe a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
senzația de "secătuire", de sfârșeală care vine odată cu juisarea. Și totuși, această "cutremurare" pe care o încearcă Julien rămâne sterilă. Iar tânărul, asemenea celorlalți seducători din roman, se ofilește încetul cu încetul... După cum subliniază Marcel Prévost, toți aceștia au "spiritul putred, simțurile surescitate". Sunt "toropiți, sleiți de acest Paris cumplit, care denaturează, moleșește, paralizează [...], epave șovăitoare, care nu-și mai cunosc nici propria dorință". Flirtul le-a devastat trupul și simțirea. Încetul cu încetul, își pierd capacitatea de a iubi și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru că se bucură de respect". Monseniorul Bolo este convins că, grație acestora, îndreptarea moravurilor francezilor este posibilă. Tot ce trebuie e ca tinerele fete să se ferească a flirta, ostracizându-le în același timp pe semi-virgine, pe aceste ființe corupte, putrede. În ceea ce mă privește, conchide clericul, sunt cu totul încredințat că societatea noastră se va reînsănătoși grație inimilor acestor tinere curate, ale tinerelor de astăzi care vor fi mamele de mâine". L'Évolution de l'amour, galante enquête se încheie
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Dimpotrivă, tânăra este oripilată de Montparnasse și de atmosfera de depravare sexuală de acolo. Spiritul, înțelepciunea, cultura și rafinamentul parizienilor, pe care străinii le ridicau atât de mult în slăvi, "strălucesc, scrie ea, ca niște pietre scumpe într-o stridie putredă"104. Anaïs este atât de afectată de climatul decadent din Paris, încât suferă mai bine de un an de o depresie gravă. Melancolia sa este alimentată de schimbările pe care le observă la soțul său. Se teme să nu-l
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cornoraților!” (p. 181), apoi „ Bun, zise Dănilă. Nici asta nu se ia din drum. Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă, să-ți vie cu bani de-a gata la picioare și să te facă putred de bogat.” (p. 181) Domesticizarea fabulosului vizează, în Dănilă Prepeleac, în primul rând înzestrarea intelectuală a protagoniștilor. Astfel, Dănilă pare a fi un Făt Frumos pe dos, iar drumul parcurs de el este o falsă inițiere, în sensul adâncirii efectelor
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și deci, predispune clienții la primirea favorabilă a propunerilor de cumpărare. Mirosul<footnote Henning a făcut o clasificare a mirosurilor în șase categorii: parfumate (florile), eterne (fructele), aromatice (mirosul de mărar sau cel de piper), balsamice (rășinoasele), empireumatice (gudronul, piridina), putrede, respingătoare (sulfura de carbon, hidrogenul sulfurat) - vezi Andrei Cosmovici, op. cit., p. 101. footnote> are și el un efect pozitiv asupra percepției produselor și stimulează, prin urmare, luarea deciziei de cumpărare. Ținând cont de toate aceste aspecte, producătorii (și prin intermediul comercianților
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
care habar n-avea de psihologia și nevoile țăranului! A arătat în lucrările lui nu puține! care-s binefacerile colectivizării. A fost premiat de multe ori și-a beneficiat de gratitudinea tovarășilor, care se minunau de convertirea fostului director general putred de bogat. Spiritual, cu sînge rece, diplomat, Vornic a știut să facă față unei situații duplicitare bizare, dar...salvatoare. Pe la 54 de ani, fiind într-un juriu la Călărași, i s-au aprins călcîiele după o țărăncuță de doar 17
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
motive. Mormanul, deci, nu era păzit. Manole al nostru se aruncă cu voluptate în inima lui și , disperat (nu aveau decît o oră oprire-n capitala Austriei!), nu se hotăra ce să ia cu el ca suvenir din (pînă atunci) putredul Capitalism... În timp ce tocmai pusese ochii pe o frumoasă servietă de piele și dădea s-o ridice din anonimatul grămezii, Necuratul îl aduce-n zonă pe directorul teatrului; văzînd ce intenții are angajatul său, liderul îl admonestează cu oarecare reținută glacialitate
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
În fine, securistul rupe tăcerea: Tovarășul Ternovici, ce-a fost vederea aceea cu text scandalos, trimisă din Austria? Mimînd candoarea, Buju a replicat: Păi, ce n-ați înțeles? Am scris c-am ales libertatea: și unde-i libertatea? Acolo, în putredul capitalism?! Nu, tovarăși, aici, pe plaiuri mioritice! Mă mir că n-ați priceput ceva atît de evident!... Ședința s-a suspendat, firește. Ternovits s-a dus vis-à-vis, la bar, să sărbătorească revenirea-n țara lui cea atît de dragă. Să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Eu am scris, clar, tovarăși, că am ales libertatea! Or, unde este adevărata libertate? La ăia? Nu tovarăși, la noi, pe meleaguri mioritice!"... Ședința a fost suspendată. Iar proaspătul patriot a fugit la o cîrciumă să continue sărbătorirea revenirii din putredul capitalism... Alt fapt eminamente comic s-a petrecut în teatrul frate al Timișoarei (cel german), chiar în vremea în care eu îmi luam, în mod neinspirat, transferul. Urma să sosească terifiantul juriu al "Cîntării României" (festival așa-zis al muncii
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
primească cu răbdare mustrările și speculațiile acelui bătrân care de-acum era plecat mai mult spre groapă decât spre viață. Starețul ridică tonul vocii într-un scrâșnet horcăit: Mărturisește, fra' Tommaso, mărturisește-ți păcatele. Cugetul și inima ta îți sunt putrede de minciuni, dacă o să continui în halul ăsta o să devii un neom, numai bun pentru a ți se strecura în suflet Diavolul și a te spulbera. Ce anume trebuie să mărturisesc? Tommaso nu mai putuse să se abțină, întrebarea nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
gândire rațională. Vreți să-mi anchetați și visele? Vreți să faceți dintr-un fluture un urs, și dintr-o sapă o cruce? Ți-ai imaginat și chiar ai scris că se poate zbura cu ajutorul unui aparat mecanic. Mintea ta e putredă, viziunile tale pot abate lumea de la drumul bun. Alege calea cea dreaptă până ce mai e timp și recunoaște-ți aceste păcate pentru a-ți primeni sufletul. Sufletul meu e curat ca lacrima și nu mă numesc Gioacchino. Am ales nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
măcar să știe ce. Era mai bine însă atunci când căldura pătrundea puțin și în bezna celulei, încălzindu-l, sciatica nu-i dăduse nicicând pace și reumatismele deveniseră tot mai nesuferite, provocându-i dureri la încheieturi, dându-i impresia că are oasele putrede. "Viața unui deținut" se gândea "ce diferită e de cea a unui om liber; acesta nu știe ce-nseamnă să se bucure de cele mai mărunte lucruri, de cele mai nedeslușite rumori, nu cunoaște scala tăcerii ce are felurite valori
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
În cursul activității de evaluare a cunoștințelor elevilor: răspunsul unui elev care urmează după un coleg ce a impresionat prin cunoștințele sale este evaluat drept mediocru, deși el a cuprins suficiente elemente pentru a fi apreciat ca fiind bun.) Mărul putred strică pe cele bune. Aceeași influență o are și omul vicios: „Cu prieteni răi, rău te faci; cu cei de omenie mănânci colaci”; „Cine doarme cu câinii se scoală plin de purici”; „Cine se amestecă cu porcii trebuie să mănânce
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înseamnă binele, bătaia nu poate face altceva decât să-l Îndârjească pe cel care nu vrea să se dispenseze de plăcerea pe care i-o produce dependența de un anumit viciu.) „Cine folosește forța Își arată slăbiciunea.” (R. Tagore) Scândura putredă nu stă prinsă În cuie. Sfaturile nu mai servesc celui ros de obișnuințe sau deprinderi vicioase.) „Omul decade sufletește de Îndată ce poartă În sine un singur gând pe care e silit să-l ascundă neîncetat.” (B. Constant) Viciul știe că e
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Caraion, Marin Sorescu, Nicolae Breban, D. R. Popescu, Constantin Țoiu, George Bălăiță, Octavian Paler, Gabriela Adameșteanu, Teodor Mazilu, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Nicolae Steinhardt, Alexandru Paleologu etc., întrucât erau considerate "snoabe, mistice, descompuse, dezumanizate, degenerate, morbide, iraționale, retrograde, putrede și mai ales decadente toate creațiile simboliste, ermetice, suprarealiste, naturaliste, expresioniste, dadaiste, moderniste, neomoderniste, șaizeciste etc., precum și tot ce ține de estetism, formalism, purism, experimentalism. Însuși locul în literatură al lui Eminescu e pus sub semnul întrebării, căci poetul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
face parte din volumui Cincizeci de poeme, publicat în 1970, în care poeta afirmă următoarele: "Să lăsăm să cadă cuvintele/ Numai ca fructele, numai ca frunzele,/ Numai cele în care moartea s-a copt./ Să le lăsăm să cadă/ Aproape putrede,/ Abia îmbrăcând în carnea lor/ Osul sfânt./ Sâmburul gol desfăcut,/ Ca din veștezi nori luna,/ Poate s-ar furișa spre pământ..." (Să lăsăm să cadă cuvintele) 119Emil Maranu, Arta poetică la români, București, Editura Ion Creangă, 1978, p. 272. 120Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Oooo!, om viu, om viu... cu ce te lasă inima ta... vie... Octav: Păi văd că haine aveți... voi nu mîncați... nu beți... Toate: Oooo...! F1: Bîrfe...! Bîrfe, om viu... Cearceafurile astea numai a mantie de fantomă nu mai arată... Putrede, om viu, putrede... Octav: Poate vreți niște blugi... Toate: Daaaa! Om viu, că vine iarna și nu mai putem lucra noaptea... (două dintre "fantome" trec spre laturile cavoului și încep să fure de toate, ascunzîndu-le în niște saci, sub pelerină
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
om viu... cu ce te lasă inima ta... vie... Octav: Păi văd că haine aveți... voi nu mîncați... nu beți... Toate: Oooo...! F1: Bîrfe...! Bîrfe, om viu... Cearceafurile astea numai a mantie de fantomă nu mai arată... Putrede, om viu, putrede... Octav: Poate vreți niște blugi... Toate: Daaaa! Om viu, că vine iarna și nu mai putem lucra noaptea... (două dintre "fantome" trec spre laturile cavoului și încep să fure de toate, ascunzîndu-le în niște saci, sub pelerină; F1 îl ține
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe care Beigbeder vrea să-l șocheze. Ar fi o poveste În care nu mai cred decît teoreticienii literaturii și studenții idealiști. Ori, that’s all, folks! Régis Jauffret. Cu perversitate, despre perversiune Trebuie remarcată rapiditatea cu care cultura franceză, putred de bogată sau mai degrabă putredă și bogată, a adoptat estetica lui Kant și a formulat noi spații de manifestare a libertății. Meritul Îl au poate fondatorii modernității poetice, marii nihiliști ai Europei, gnosticii care au descoperit În poezie o
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
șocheze. Ar fi o poveste În care nu mai cred decît teoreticienii literaturii și studenții idealiști. Ori, that’s all, folks! Régis Jauffret. Cu perversitate, despre perversiune Trebuie remarcată rapiditatea cu care cultura franceză, putred de bogată sau mai degrabă putredă și bogată, a adoptat estetica lui Kant și a formulat noi spații de manifestare a libertății. Meritul Îl au poate fondatorii modernității poetice, marii nihiliști ai Europei, gnosticii care au descoperit În poezie o experiență spirituală liberă de tradiție și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apare în poemul "Așa ca un glas": Ninge parcă s-ar fi surpat/ un clopot imens". Aceeași atmosferă o regăsim și în poeme precum "Cale" sau "Ploaie"1. Poetul se întoarce la origini sau peregrinează în orașe stranii, cu ziduri putrede, năpădite de iederă, în care trăiesc povești vechi. Colindul desfășoară un văzduh arhaic, unde zvâcnește rar taina. Universul poeziei vorbește de un alt timp și de un spațiu înflăcărat de amurg, cu fântâni neliniștitoare în care cina zeilor este anunțată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
abdică niciodată de la tonul grav, gama majoră a inspirației sale căutând universul propice creației. Ca și Lucian Blaga, el caută în acest sens satul și casa părintească. "Acasă-așadar în bârlog, la străvechiul jug înstrăinat/ vechile straie de rob pe câmpia putredă de oseminte" ("Întoarcerea poetului"). Se va defini și în raport cu generația menită să desțelenească pământul bătrân, o generație solidară la bine și la rău, cu un puternic spirit de sacrificiu și umanitarism: "Prietenii mei înjugați la plug/ desculți și însetați, și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cei cu merite. O „țară ciudată și unică în toate privințele, pe fața pămîntului, unde viclenii sînt inteligenți, cei stricați virtuoși, hoții oameni de cinste, lichelele și incapabilii fruntași”, o „țară în care totul e mînjit, totul impur și totul putred”.3) O țară decepționantă pentru cei deprinși cu ordinea, seriozitatea și loialitatea. „Vezi, asta-i țara, pe care voi cei de dincolo (ardelenii - n. m.), - îi spunea Vasile PÎrvan lui Onisifor Ghibu - , n-o cunoașteți îndeajuns”.4 ) Țara în a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pris à la légère” sau interpretat în zeci de feluri, aproape niciodată adecvat: „Cînd o nouă escrocherie, o nouă delapidare aduce nota senzațională, scepticul exclamă: «Nu-i nimic de făcut, zi-i Romînia și pace» sau cu pesimism: «Totu-i putred, nu mai e nimic de salvat», sau batjocoritor: «Țara lui Hübsch, ce te miri?», sau cinic: «E o prostie să fii cinstit în țara aceasta», ori peremptoriu:«Ca la noi, la nimenea»”.6) O supapă pentru stările de lehamite și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]