1,899 matches
-
arhonții pe care voi i-ați ales ca să-mi comande la Potideea, ca și la Amphilopolis și la Delion, acolo unde m-au așezat acolo am rămas, ca și oricare altul, Înfruntând primejdia morții, acum, În schimb, când Zeul Îmi rânduiește, după cum am socotit și Înțeles eu, că trebuie să-mi petrec viața cugetând și scrutându-mă pe mine și pe alții, acum eu, temându-mă de moarte sau de orice altceva, mi-aș părăsi postul. Acesta ar fi un lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Schimb implică dispunerea liberă de rodul propriei munci, cu alte cuvinte de Proprietate, și de aceea l-am preferat 57. Bineînțeles, știam că acest cuvânt ne va ridica destule dificultăți. El afirma un principiu și, din acest moment, trebuia să rânduiască printre adversarii noștri toți partizanii principiului opus. Ba mai mult, el provoca o repulsie extremă chiar și acelor oameni cei mai dispuși să ne secondeze, adică negustorilor, mult mai preocupați atunci de a reforma vama decât să înfrângă Comunismul. Le
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Cumulul de elemente constituie procedeul pictural, ca în "Istoria poamelor", răsturnare masivă de fructe într-o natură moartă: Pe vestita Chitră, cap a fi o puse; Rodia alese, cum și pe Lămâia, Piersica, Naramza pentru treapta-ntîia; Iar a doua treaptă rândui pe Părul Cu Cireașa, Vișina, Zarzăra și Mărul; Iar pe supt aceștia Coarna și pe Pruna Cum și dopotrivă Nuca și Aluna. Pann făcea "metafore", antropomorfizând, cum e cazul în portretul cepei: Cum simți aceasta Ceapa, totodată, Cum e din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acord «să povestească». De aici pornește povestirea, cu anul 1262; adică de la constatarea plină de bucurie a «gloriei Ordinului nostru, așa cum este el acum», și de la ideea că Dumnezeu, nu oamenii, «l-a sădit cu înțelepciunea Sa și l-a rânduit în lume ca exemplu». În fratele Giordano nu există nostalgii și regrete pentru trecutul eroic, a cărui caracteristică este peregrinarea și cerșitul, ci recunoștință pentru milostivirea divină ce a săvârșit această minune prin «neputința mea și a altora care, ca
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pământului, fiindcă îi va introduce în Biserică pe clerici și laici, pe când celălalt ordin îi va recruta mai ales pe clerici». Dacă cineva ar întreba: ce greșeală a comis, așadar, fratele Elia prin acceptarea fraților laici, dacă îndeplinea ceea ce fusese rânduit de Domnul? Voi răspunde: Ceea ce fac oamenii trebuie judecat după intenția pe care o au. Într-adevăr, patima lui Cristos a fost o operă bună, ba, mai mult, perfectă, fiindcă prin intermediul său am fost mântuiți și eliberați; dar pentru evrei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
școlar de-acum 'nainte” Zice iarăși tata. Și spre școală mă conduce Soarele cât roată! Și cotim pe la răscruce, Tare mândru-i tata! Școlărită de Stelian Filip Față a-nvățat să scrie Gaze negre pe hârtie, Ce îi joacă dinainte, Rânduite în cuvinte Face gărgărițe mici Și bondari, si licurici, Si pe-alocuri, măi mărunte, Pune virgule și puncte Iar ca semn... particular Ce arată foarte clar Că fetița e la scoala, Și-a mai pus (cam zăbăuc) Un punct mare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-i chenar prindea să Învețe nou abecedar». Orânduirea nouă - a muncitorilor, În care stau scrise drepturile celor ce muncesc - aceasta este pecetea primăverii neamului nostru. Dan Deșliu o definește clar: În primăvara asta, cea dintâi, puserăm beznelor tuturor căpătâi și rânduirăm pravilă și lege că numai cine seamănă culege». Poezia acestor poeți ai primăverii se va țese pe teme apropiate, pentru că ea a crescut pe trunchiul aceluiași proces istoric. Amintirea trecutului recent, cu tiranii și silniciile sale e Încă obsedantă și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
QUEEQUEG îN SICRIU Se vădi că butoaiele aruncate la urmă în cală erau intacte și că spărtura trebuia căutată, deci, mai în fund. De aceea, cum marea era calmă, oamenii pătrunseră tot mai adînc în cală, tulburînd somnul butoaielor enorme, rînduite la temelie și scoțîndu-le, ca pe niște cîrtițe gigantice, din noaptea lor neagră, la lumina zilei. Butoaiele astea de la fund păreau atît de străvechi, din pricina lemnului lor ros și năpădit de mușchi, încît te așteptai parcă să găsești lîngă ele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sări brusc în picioare, își întinse brațele, căscă puțin, apoi, sărind la prova ambarcațiunii sale suspendate, își apucă harponul și se declară gata de luptă. Cu o fantezie năstrușnică, se folosi de sicriu ca de un cufăr, în care își rîndui hainele, scoase din sacul său marinăresc. își petrecu multe ceasuri de răgaz scrijelind pe capacul sicriului tot soiul de figuri și desene grotești; încerca, se pare, să copieze, în felul lui stîngaci, o parte din întortochiatele desene tatuate pe trupul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
motivele "liberalismului" său dispar, atunci rămâne aproape 1 "Sărmanii înstrăinați! Câte deziluzii îi așteptau la marginea țării! Câte lupte, ce lovituri în frumoasele lor sperări! Unii, carii câștigaseră diplome de doctorat în jurisprudență, rămâneau părăsiți de guvern, sau cel mult rânduiți a servi în cele de pe urmă posturi ale ramurilor administrative sau financiare. Nici unul nu se vedea pus la locul lui. Alții, care în neastâmpărul unei imaginații aprinse se încercau a păși pe câmpul ademenitor al literaturii și fondau, cu mii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
publicat la Milano, în termenii uni pios și îndreptățit deziderat: „Este o sfântă datorie pentru fiii Bisericii Ortodoxe Române de a cinsti jertfa primilor noștri martiri atestați pe pământul românesc și a le pomeni numele în calendarul ortodox cu slujba rânduită în Minei pentru ziua de 8 iulie”. Profesorul Emilian Popescu, într-un substanțial studiu consacrat Sfinților martiri Epictect și Astion, folosește datele din actul martiric referitor la acești sfinți martiri, fără vreo rezervă asupra autenticității lor și constată că acest
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
proletariatului, care alta?, iată-l că ne alertează cu... dictatura dreptei. Ce-ar mai fi mers poanta asta la Urzica! (v-o mai amintiți?) Ce vitamină miraculoasă a brevetat primul tătuc roșu pentru uzul permanent al celor ce s-au rînduit și se mai rînduiesc încă la secția mondială de agitație și propagandă a partidului! (Apropo, cu ce altă vitamină își fortifică turbulenta celulită un Vadim, cînd vede ciclic hoardele lui Atila ocupînd Ardealul? Ce mană cerească și Ardealul ăsta pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-l că ne alertează cu... dictatura dreptei. Ce-ar mai fi mers poanta asta la Urzica! (v-o mai amintiți?) Ce vitamină miraculoasă a brevetat primul tătuc roșu pentru uzul permanent al celor ce s-au rînduit și se mai rînduiesc încă la secția mondială de agitație și propagandă a partidului! (Apropo, cu ce altă vitamină își fortifică turbulenta celulită un Vadim, cînd vede ciclic hoardele lui Atila ocupînd Ardealul? Ce mană cerească și Ardealul ăsta pentru sensibilii noștri patrioți! Ivită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sub-sistere), de existent propriu-zis, și nu cea de subiect gramatical sau logic, care ne este familiară." Alexandru Surdu, Teoria formelor prejudicative, p. 17. 27 "Acum, dintre genurile enumerate adineauri, cele mai însemnate sunt ființa lucrurilor însăși, starea și mișcarea. Să rânduim într-adevăr identicul drept a patra Idee, pe lângă celelalte trei. Atunci prin firea ei alteritatea trebuie declarată ca fiind a cincea între speciile pe care le-am pus în lumină." Platon, Sofistul, 254 d, 255 c, 255 e; pp. 365
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre monahism și lumea profană a jucat doar un rol limitat. El le cere tuturor creștinilor trăirea autentică a Evangheliei, iar monahilor le pretindea o trăire a ei în mod total. Episcopul Cezareei recunoaște valoarea materială a bunurilor materiale și rânduia pentru monahi îndeletniciri care luau forma diferitelor profesii ce se practicau în comunitate. Dar roadele muncii lor nu le aparțineau lor, ci întregii comunități; ele erau destinate mai ales împlinirii poruncii Domnului de a-ți iubi aproapele. În mânăstirile pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
vadului mare al năvălirilor. A coborât și Ștefan, cu țara, de cum i s-a adus vestea de cumpănă. Într-o noapte cerul s-a făcut roșu cât țineau zările. Ardeau satele și câmpiile. Puținii pământeni scăpați cu zile veneau Îngroziți, rânduindu-se În oastea voievodului. Bătălia cumplită s-a Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
firea și alcătuirea lor, sunt, totuși, trupuri, (trupuri) fine, după cum trupul (nostru cel văzut) este dens.” (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia a IV-a, 9, în PSB, vol. 34, p. 102) „... Duhurile raționale din cer ... sunt rânduite de Dumnezeu spre ajutorul nostru.” (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Patra, în PSB, vol. 38, p. 127) „Deși spunem că există unele naturi spirituale, cum sunt îngerii, arhanghelii și celelalte puteri cerești și chiar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cunoscându-și dracii neputința lor, ațâțau odinioară pe oameni să se războiască între ei, ca nu cumva, încetând să se certe între ei, să se întoarcă împotriva dracilor.25 Căci, fără îndoială neluptându-se între ei, ucenicii lui Hristos se rânduiesc prin purtările și faptele lor în frontul împotriva dracilor și pe aceștia îi alungă, iar pe căpetenia lor, diavolul, îl iau în râs, prin aceea, că în tinerețe trăiesc în curăție, în încercări rabdă, în dureri stăruiesc, când sunt ocărâți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nespusa Lui iubire de oameni; a văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să sufere toate slăbiciunile noastre, pentru ca să poată ridica de la pământ la cer firea noastră care zăcea jos undeva din pricina mulțimii păcatelor. Fiul tunetului, minunându-se de lucrul acesta și 44 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Sfântul Atanasie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nespusa Lui iubire de oameni; am văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să sufere toate slăbiciunile noastre, pentru ca să poată ridica de la pământ la cer firea noastră care zăcea jos undeva din pricina mulțimii păcatelor. Fiul tunetului, minunându-se de lucrul acesta și înțelegând covârșitoarea dragoste a lui Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a treia zi, purtând ca trofeu al biruinței 63 Sale asupra morții nestricăciunea și nepătimirea dobândită în trupul Său60. Căci putea să ridice trupul chiar îndată din moarte și să-l arate viețuind iarăși. Dar Mântuitorul nu a făcut aceasta, rânduind cu înțelepciune și acest lucru de mai înainte 61. Căci ar fi putut zice cineva că El nici nu a murit, sau că moartea nu L-a cuprins deplin, dacă s-ar fi arătat îndată înviat. Sau dacă moartea și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca să dăruiască tuturor rodul Crucii Sale, adică învierea și nestricăciunea; când nu va mai fi judecat, ci va judeca pe toți, potrivit cu cele ce le-a făcut fiecare prin trup, fie bune, fie rele; când celor buni li se va rândui împărăția cerurilor, iar celor ce au făcut cele rele, focul veșnic și întunericul cel mai dinafară”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LVI, în PSB, vol. 15, p. 153
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dacă ar înțelege! (Iez. 2, 5); în sfârșit, în Evanghelie spune: Poate se vor rușina de Fiul Meu (Mt. 21, 37). Sunt, oare, toate aceste cuvinte, cuvinte de neștiință? Tatăl nu le-a spus pentru că nu știa, ci pentru a rândui cele ce erau cu cuviință. Cu Adam, ca să-l facă să-și spună păcatul; cu sodomenii, ca să ne învețe să nu osândim niciodată înainte de a cerceta lucrurile; cu profetul, ca să nu creadă oamenii fără judecată că o prezicere duce neapărat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]