3,561 matches
-
de dorința de a funda și a descoperi adevărul religiei, plecând de la principiile credinței și ale rațiunii. • Originea lumii. Pentru a rezolva această problemă, Kudreavțev înfățișează două teorii filosofice ale cosmogenezei: teoria regresivă și cea progresivă sau, altfel spus, teoria răsăriteană și cea occidentală. Aceste teorii implică orientarea spiritului și a materiei. Potrivit esenței, ele comportă elemente ale noțiunii de existență creată. Învățătura teologică asupra creației lumii combină cele două teorii ale cosmogenezei, punând accentul pe teoria progresivă. Revelația supranaturală este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teologie românească în care găsim tema iconomiei atât de larg expusă și exemplificată pe baza multor texte din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți" (p. IX), potrivit coordonatorului tezei, Pr. Dumitru Stăniloae. Această discuție asupra problemei iconomiei, temă tradițională pentru teologia răsăriteană, a fost actualizată printr-o a doua ediție a lucrării, în care Pr. Chesarie adaugă un capitol substanțial consacrat unor aspecte curente ale realității ecleziologice, precum: Problema asemănărilor dintre creștinism și celelalte religii în gândirea patristică, până la începutul secolului al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care dă măsura dragostei Sale pentru creație. Demersul Pr. Chesarie are o dublă miză. Mai întâi, el vizează dimensiunea științifică, constituind o riguroasă contribuție (o erudiție remarcabilă, o coerență a demonstrației, existența unei bibliografii compozite, cu numeroase surse occidentale și răsăritene) la cercetarea teologică. Apoi, este vorba de o problemă actuală care privește dialogul interconfesional, deschiderea spre alte orizonturi de așteptare. Cercetarea întreprinsă de Pr. Chesarie Gheorghescu poate contribui la o mai bună racordare a tradiției răsăritene la cea occidentală în vederea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
numeroase surse occidentale și răsăritene) la cercetarea teologică. Apoi, este vorba de o problemă actuală care privește dialogul interconfesional, deschiderea spre alte orizonturi de așteptare. Cercetarea întreprinsă de Pr. Chesarie Gheorghescu poate contribui la o mai bună racordare a tradiției răsăritene la cea occidentală în vederea refacerii acelei legături pierdute. Estetica Ortodoxiei În studiile teologice românești, discuțiile referitoare la o estetică religioasă, serios articulată și bine argumentată, sunt de-a dreptul sporadice, iar atunci când apar, sunt lipsite de o minimă consistență doctrinară
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
liniile unui sistem sau numeroase analogii spirituale în vederea unei bune înțelegeri a psihologiei subtile a creatorului de artă. În fond, textul fundamental al lui Crainic, Sensul teologic al frumosului este un exemplu de ceea ce înseamnă abordarea frumosului din perspectiva patristicii răsăritene. Sprijinindu-se pe aceste două poziții teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
universitar, prin producerea de competențe. În cele din urmă, decizia, ca națiune, ne aparține. Fie vrem să continuăm cu păgubosul amatorism comunist, fie vrem să adoptăm modelul excelenței intelectuale. Să nu încercăm să găsim alți vinovați! Teologie și politică Reflecția răsăriteană asupra raporturilor dintre teologie și politică trebuie să pornească într-un spațiu majoritar ortodox de la presupoziția tradiției sale, ca referință solidă în conturarea unui asemenea demers. O astfel de gândire, care se hrănește dintr-o istorie proprie în mediul occidental
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
modernității, cuprinde studiul aplicat al lui Ștefan Vianu cu privire la relația dintre "politică și teologie la Fénelon"; studiul Alexandrei Ionescu "Chipuri ale binelui comun. Două încercări etico-politice românești", cu referire directă la conținutul revistei "Solidaritatea" (o încercare doctrinară democratică în spațiul răsăritean) și gândirea politică a lui Constantin Stere, o reflecție profund socialistă ce își arogă direcția prodemocratică; textul lui Robert Lazu Maria. Lecții de teologie politică, despre raportul intrinsec dintre mariologie și teologie politică, precum și prezentarea cazului Johann Baptist Metz și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care Biserica și societatea, depotrivă sunt supuse. Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Genul epistolar creștin concentrează într-o Laus Dei ceea ce, spre exemplu, poemul în proză sau romanul nu poate să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a Cuvântului lui Dumnezeu devine o certitudine în această zonă a sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, București, Editura All, 1999. Evdokimov, Paul, Arta icoanei. O teologie a frumuseții, București, Editura Meridiane, 1993. Evdokimov, Paul, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Editura Christiana, 1995. Evdokimov, Paul, Prezența Duhului Sfânt în tradiția ortodoxă, București, Anastasia, 1995. Evdokimov, Paul, Ortodoxia, București, EIBMBOR, 1996. Evdokimov, Paul, Rugăciunea în Biserica de Răsărit, Iași, Editura Polirom, 1996. Evdokimov, Paul, Viața
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1405, 20 martie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 189: "Invariabilitatea aceasta a Predaniei bisericești, care leagă și pe episcopi, este cheia de boltă a Ortodoxiei. Ea a fost recunoscută și de Scrisoarea Patriarhilor răsăriteni această scrisoare este numită și Răspunsul patriarhilor ortodocși orientali (răsăriteni) către Papa Pius al IX-lea sau Epistola enciclică a Bisericii una, sfântă, catolică și apostolică, către ortodocșii de pretutindeni (6 mai 1848), ca răspuns la enciclica papei Pius al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 189: "Invariabilitatea aceasta a Predaniei bisericești, care leagă și pe episcopi, este cheia de boltă a Ortodoxiei. Ea a fost recunoscută și de Scrisoarea Patriarhilor răsăriteni această scrisoare este numită și Răspunsul patriarhilor ortodocși orientali (răsăriteni) către Papa Pius al IX-lea sau Epistola enciclică a Bisericii una, sfântă, catolică și apostolică, către ortodocșii de pretutindeni (6 mai 1848), ca răspuns la enciclica papei Pius al IX-lea, Ad Orientalis. In suprema Petri Sede (6 ianuarie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
publicisticii religioase, p. 212: "Se proiectează la București apariția unei mari publicații periodice de cultură ortodoxă. Ea ar fi să dea publicului studii științifice de teologie, filosofie și artă religioasă, precum și informații precise și ample asupra vieții creștine din Europa răsăriteană. Între inițiatori se găsesc oameni de credință fermă, de talent și de carte. Este, de asemenea, cert că o colaborare statornică din lumea ortodoxă de peste hotare a fost câștigată viitoarei reviste. Nume strălucite ale gândirii creștine dreptcredincioase s-au alăturat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai avea și rostul de a crea o nouă armătură, vie și, în cel mai bun înțeles, modernă Bisericii noastre ceva mai suferinde: armătura filosofică. Nu este oare o ironie că Biserica Răsăriteană, care a dat cel mai mare și mai strălucit cugetător de esență și origine religioasă, pe Origen, stă astăzi văduvită de gânditori și oarecum în marginile filosofiei? Și este asta din vina doctrinei ei, care nu ar fi propice unei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fel de pavază a creștinătății, la adăpostul căreia apusenii s-au putut dezvolta în voie, aceasta nu ar fi înlăturat pe tărâmul strict intelectual care ne preocupă aici motivul jenei amintite". 5 Ibidem, p. 100: "Observația care se face învățăturii răsăritene de către apuseni poate fi aflată și vădită cu privire la toate celelalte comori ale Ortodoxiei. Într-adevăr, dacă comparăm temeiurile întregii vieți spirituale a Răsăritului cu acelea ale apusenilor, fie catolice, fie protestante, observăm că ele au rămas latente în Răsărit, în vreme ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a Răsăritului cu acelea ale apusenilor, fie catolice, fie protestante, observăm că ele au rămas latente în Răsărit, în vreme ce în Apus au fecundat întreaga civilizație și viață pământească". 5 Ibidem, pp. 100-101. Mircea Vulcănescu operează o fină disociere între structura răsăriteană și cea occidentală, pe urmele gândirii patristice, propunând o formulare elocventă: "Răsăritul a înțeles altfel raportul dintre act și formă și a trăit în consecință. A nu fi îndeajuns de actualizat nu e nicidecum pentru răsăritean un semn de inferioritate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
semn de inferioritate; lăuntricul nemanifestat, dar în putință de manifestare, a avut întotdeauna în Răsărit mai mare preț decât forța aparentă și forma exterioară pe deplin actualizată care și-a istovit posibilitățile. Realizarea a fost întotdeauna o problemă străină sufletului răsăritean, împlinirea ce o caracterizează aici fiind din capul locului opusă istovirii ce o caracterizează dincolo. De aceea și comportarea răsăriteanului e deosebită. În loc de a istovi conținutul în actualizări și in-formații, ea a constat mai ales în a feri lăuntricul de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Biserică afli că exiști. Ce pustiu ar fi spațiul dacă n-ar fi punctat de biserici!". 2 Pentru mai multe detalii privind dimensiunile apofatice și catafatice ale teologiei Sfinților Părinți, a se vedea Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică, București, Christiana, 1995, pp. 25-27. 3 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 126: "Constanța omului este oglinda omului revelat sau a aparentului în același fel. Față de această poziție
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice și Legea. Iar dacă voiesc să învețe ceva, să întrebe acasă pe bărbații lor, căci este rușinos ca femeile să vorbească în biserică" (34-35). 2 Cf. Nae Ionescu, Preotul în religiozitatea răsăriteană, în "Cuvântul", an IV, nr. 1008/6 februarie 1928, p. 1., Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 262: "În Apus, preotul este un model de împlinire a Legii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o deosebire de fapt între preot și om. Dar nu numai atât. Ci încă, imposibilitatea omului de a mânji pe preot. Iar mai departe, printr-o întunecată, dar nu mai puțin subtilă dialectică, necesitatea metodică a păcatului, care în metafizica răsăriteană reprezintă aproape o stare de grație". 1 Cf. Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ultimele decenii ale secolului al XVII-lea aduc În Europa o perioadă de frământări politice, militare și sociale, care afectează direct Țara Românească. Războiul austriaco- otoman (1683) este provocat tocmai de dezechilibrul dintre marile puteri răsăritene și occidentale, atrăgând În sfera lui inclusiv țările române. În Țara Românească, marea boierime a condus destinele În acest secol, reușind să impună și să alunge domnitori. Moartea subită a lui Șerban Cantacuzino Îl aduce pe Constantin Brâncoveanu În rolul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina-Alina Bardos-Micu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92314]
-
Și creștinii, după aceea, aflându-le, le-au astrucat la Patriarhie. Proslăvirea că sfânt Soția domnitorului, Maria, și ceilalți membri ai familiei rămași În viață au rămas, Închiși, la Constantinopol, până În martie 1715, fiind apoi exilați la Kutai, pe țărmul răsăritean al Mării Negre, până În 1716. Atunci au fost eliberați și au putut reveni În Țară Românească. În anul 1720, soția domnitorului a reușit să recupereze trupul soțului și să-l Îngroape În taină În Biserică Sf. Gheorghe Nou din București, ctitoria
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
History, 11, nr. 4, 2007, p. 465. 3 Catherine Nash, "Local Histories in Northern Ireland", în History Workshop Journal, nr. 60, 2005, p. 47. 4 Enciclopedia României publicată în 1938 trasează, în volumul II, următoarele granițe pentru Moldova: din Carpații răsăriteni, până la Nistru, Marea Neagră, Dunăre, Siret și Milcov. Istoria a despărțit însă stepa din sud - Basarabia - și colțul din nord-vest - Bucovina. Singura "diviziune" firească a Moldovei ar fi în Țara de Sus - în susul apelor, până la Trotuș și la nordul masivelor înalte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cei doi ar fi critica lumii moderne, pe de o parte, și expunerea metafizicii orientale într o interpretare accesibilă europeanului actual, pe de alta. trecuse spre Occidentul contemporan din doctrinele Orientului și ale islamului, André Scrima trecuse din depozitul creștinismului răsăritean. Unei lumi care ajunsese să nu mai ia seama la dimensiunea intelectuală a propriei tradiții, cei doi îi amintiseră tematica principiilor ultime, o tematică unică, perenă, pe care o tratează toate marile doctrine spirituale. Totuși, a judeca demersul lui André
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o tradiție în act, la un traseu de cunoaștere pe care hermeneutul înaintează călăuzit de omul experienței spirituale. El merge pe urmele Universalului așa cum Acesta și-a dat chip în creștinism, cum a fost experimentat pe calea contemplativă a creștinismului răsăritean. Interpretul intră în dialog cu acei călători care, transformați de misterul spre care înaintau, și-au exprimat teologic sau imnic cunoașterea trăită. Demersul lui ne pune în față asumarea creatoare a unei tradiții. Dar tocmai fiindcă asumă ortodoxia ca o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]