2,809 matches
-
de a se gândi la Eugenia. A gândi? Gândul acesta i se diluă, topindu-i-se, și-n scurt timp nu mai era decât o polcă. Sub fereastra dormitorului său se oprise o flașnetă și cânta. Iar sufletul lui Augusto răsfrângea note, nu gândea. „Esența lumii e muzicală! - își zise Augusto când muri ultima notă a minavetei -. Și Eugenia mea nu e tot muzicală? Orice lege e o lege a ritmului, iar ritmul e dragostea. Iată că divina dimineață, virginitatea zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
lumină strălucitoare. Se bucură de tremurul geamurilor pe care vântul negru și tăios le scutura de afară. Ici și colo, pe pantele Întunecate, licărea câte o luminiță palidă: căsuțe arăbești din piatră, risipite printre livezi și bolovani. Umbrele dealurilor se răsfrângeau pe ele. De parcă acestea schimbau Între ele mângâieri tainice, care veneau din altă lume. Cândva umblau prin Ierusalim regi și profeți, mântuitori, reformatori ai lumii, lunatici care auzeau voci, fanatici, asceți, visători. Iar Într-o zi, În viitor, vor trăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
o fetiță japoneză, cea mai căutată dintre pensionarele ei, care după fiecare împerechere își usca sexul cu o foiță de orez. Omul cu ciocul de aramă mă împinse dincolo de pragul odăii, în care intrarăm în vârful picioarelor. Sub lumina potolită, răsfrântă de para roșie a becului, văzui pe iubita lui Faust stând în picioare și privindu-și sânii prin scobitura cămășii, pe care cu stânga o ținea depărtată de trup, ca să poată cu dreapta să-și vâneze puricii. Neîndoielnic că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
numai pentru el, fără să bănuiască, pe vremea lui, că le-a scris și pentru mine: „Nu-ncape vorbă, dincolo mi-e partea. Femei vor fi cam la vreo două Să-mi vadă moartea. Din chipul plâns al mamei se răsfrânge Tristeți, pe chipul celeilalte, care De-asemenea mă plânge: Frumos: Femeile duc confindență Și flori și plâns la un mormânt străin, La o necunoscută existență. ...În amintirea lui, și pentru că îl cunosc destul de bine, am scris aceste rânduri, cu sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care sunt mai mult decât înrudit cu el. Între cei doi se află, pagină după pagină, timpul trecut. În timp ce bărbatul de treizeci de ani, tatăl celor doi gemeni abia născuți și care, mai nou, încearcă să-și estompeze buza inferioară răsfrântă printr-o mustață stufoasă, este în căutare de detalii locale pentru un manuscris ce rămâne insațiabil, eul său întinerit nu se lasă distras de nimic, nici măcar de el, domnul în costum de catifea reiată. Dar privirea mea rătăcește. În timp ce răsfoiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
un om al Renașterii și, prin dese citate din Rousseau și Lao-Tzi, căuta să-ți reamintească acest lucru. Și totuși, nu era nimic rău intenționat În ceea ce făcea. Cineva spusese odată că Ted era o „enciclopedie ambulantă“ și asta se răsfrângea și asupra discursului său. Avea ceva nevinovat, aproape naiv În felul În care reușea să se facă iubit. Norman Îl simpatiza. Nu era la fel de sigur În privința lui Harry Adams, matematicianul sobru de la Princeton, pe care nu-l mai văzuse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Ca să-l cunoască, semenul tău trebuie să-ți refacă drumul prin iad. Lasă-te de scris!“. Și V. tînăr, ca să o fac, mă plimb pe mal. Iată, silueta mea oglindită de fluviul limpede a cărui proprie imagine, purtîndu-mă înăuntru, e răsfrîntă cumva, de apele altei lumi, reflectată și ea de transparența unui timp straniu carele le unește pe toate, așa deformate, subtile. Îmi apropii pe colegii din spital și încolonați, rătăcim împreună căutînd un soare de noapte. Cît de invers față de
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
grele, târâte prin închipuirea-ți istovită. Oglinda în care sărut venirea în declin a florilor albe... Prin prezența ta o veșnicie ar fi fost totul; atunci, sub privirile tale grăbite spre o firească pulbere în care tu alergai cu visele răsfrânte în dragoste; Chipul ei - pentru totdeauna în oglinda unei fântâni cu trupuri sonore ce adulmecă urma spărgătorului de stele. Cineva te-a blestemat și ai putut luneca pe șoapte de fum... Gândurile toate ți se împotmoliseră, Era firesc prin brațele
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pentru înțelepciunea stelară. RĂNILE STELELOR Nimic nu se mai poate întâmpla într-o viață; când sufletul a fost înecat în durere, el se zbate între golurile unor lumi imposibile. Rănile stelelor au început să putrezească; ca un puroi se vor răsfrânge peste acest timp uitat de liturghiile nopților... Voi, cei ce uitați să iubiți vă cerșiți în străzile orașului cu capetele plecate această furtună a deplângerii când durerile se mai ascund după norii tăcuți ai viselor... Noi nu ne-am uitat
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
care nu avusese curaj să gândească vreodată. Bătrâna, căluțul meu drag, apucă lanțul cu dinții! Trage de el, căluțule! Ochii inteligenți ai iepei l-au fixat cu o mulțumire pe care băiatul o văzuse rar în ochii oamenilor. Și-a răsfrânt buzele lăsându-și dinții la vedere și a nechezat scurt. A întins botul și a reușit să prindă lanțul. Dintr-o singură smucitură l-a tras dintre trunchiuri și a nechezat din nou, a satisfacție deplină. Uraaaa! Bravo, Bătrâna! a
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
său pe care unii se pregăteau să-l dea jos, poveste ce arunca asupra tuturor celorlalți nesiguranță, suspiciune, oboseală, tensiune. Ca și cum ar fi fost o lege ca eventuala greșeală a conducătorului - deși nimeni nu putea spune, deocamdată, nimic - să se răsfrângă și asupra celorlalți, de parcă, până atunci capabili, n-ar mai fi fost în stare să muncească ca lumea și era necesar să fie verificați până la a șaptea spiță, ca în anii ’50. Nu se schimbase nimic, degeaba trecuseră două decenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
disciplină, nu numai din punct de vedere administrativ, a prevalat în acest colectiv, în atitudinea în toate împrejurările. Aceasta înseamnă o paletă mult mai largă, în care se implică logic, nu-i așa? comportarea în afara redacției, dar care comportare se răsfrânge și în interior. Trebuia să criticați aspru, tovarăși, iar de acum încolo să aveți în vedere slăbiciunile, automulțumirea, slăbirea spiritului critic. Nu neg că ceea ce spun eu acum și această atragere de atenție ridică unele semne de întrebare pentru unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
încrustat cu cristale de sticlă sclipitoare, își atârna de gât lănțuguri de perle adevărate, șiraguri de mărgele din plastic și sticlă colorată sau din boabe de porumb vopsite, schimbându-le necontenit între ele într-un clinchet adormitor și fulgerări curcubeice răsfrânte de argintul viu al oglinzii. Nemaiexistând nimic în lume în acele clipe decât foșnetul mângâietor al rochiilor de mătase și tafta mulate pe curburile trupului ei tânăr - extraordinar, nu-i așa? un trup care trebuie să trăiască și să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de argint topit în chip de crengi înflorite de măceș și păsări și frunze de laur în ghirlande, unde se privea, blând și nedumerit, licornul. Și povestea câte și mai câte, întâmplările, născocirile care curgeau pe acolo pe unde se răsfrângea, limpede și albă, înfățișarea licornului... dar, oricum, nimeni nu putea pătrunde aici, Doamnă, și nici nu poți pleca înapoi spre ape, fie să aștepți dimineața, așa încât Doamna și-a întins mâinile cu degete prelungi luându-te de după gât, mai povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
integrat celui filosofic. Identificarea fundamentului teoretic al politicii înseamnă delimitarea precisă a ariei politicului, evitîndu-se astfel orice viciu 11. Încă din tinerețe, roveretanul este foarte atent la problematica politică ce derivă din Revoluția franceză și îndeosebi la implicațiile care se răsfrîng asupra patriei sale. Se dedică politicii cu scopul de a identifica mijloacele cele mai adaptate pentru conservarea ordinii sociale: societatea politică. Demersul său științific îl conduce, într-o primă fază, la înțelegerea fundamentului și originii autorității. Rosmini își începe studiile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
se revelă nouă astăzi în plenitudinea sa; ci, așa cum însuși De Sanctis a intuit, în planul elaborării unei doctrine a "societății ecleziastice", punct din care se poate observa maniera în care stimulii culturali și spirituali din vremea sa s-au răsfrînt asupra lui Rosmini, creînd un original cadru reformator. De mare interes pentru determinarea filiației ideatice a reformismului lui Rosmini este faptul că el extrăsese informații din Consilium de emendenda Ecclesia și poate că se și inspirase în opera sa dintr-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Ioan Gură de Aur, Ambrozie, Augustin 44. Lucrarea comentată de noi mai sus a atras suspiciunile înalților prelați catolici și datorită unei conjuncturi politice nefavorabile în acel moment. Poate mai mult, ideile sale din Constituția potrivit justiției sociale s-au răsfrînt și asupra cărții Cele cinci plăgi ale sfintei biserici. În orice caz, un rosminian de prestigiu din zilele noastre cum este Luciano Malusa, amintește despre "un boicot al raportului lui Rosmini cu papa" pus la cale de importante personaje ale
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
proprietar sau deținător al unui autovehicul care dispune sau încuviințează punerea în circulație a unui autovehicul neînmatriculat persoane abilitate cu verificarea tehnică a autovehiculului indiferent dacă unitatea în care funcționează este publică sau privată. - Subiectul pasiv - statul, asupra căruia se răsfrâng consecințele conduitelor contrare ordinii de drept: la art. 39 - poate fi și persoana fizică, victimă a accidentului datorat neverificării tehnice corespunzătoare și unitatea autorizată să efectueze inspecțiile tehnice a cărei răspundere materială poate fi invocată. - Latura obiectivă - la toate infracțiunile
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
vagă urmă de transpirație. Prin vene Îi curgea un sînge extrem de rece, ca și cum creierul ei de prădător lucra cel mai bine la temperaturi mai coborîte decît cea a inimii. Totuși, la fel ca Întotdeauna cînd mă saluta, buzele i se răsfrînseră cu generozitate, oferind promisiunea unei Întîlniri erotice de-o stranietate În stare să transcende bariera dintre specii. — Charles, ce drăguț din partea ta să vii aici așa devreme! Să știi că prețuiesc cu-adevărat rîvna. În vremurile astea, nimeni nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
-se de povară. Mama mea! amândoi împing, de-a bușilea, câte un pepene falnic, care numai nu grohăie, în veșmântul lui, verde-lăcuit. Primul dintre cei doi pepeni palpită sub tăișul iute al baionetei, împrumutată de la Marin Tărniceru, miezul roșu, catifelat răsfrânse iscusite miresme și gurile se podidiră de apă, astfel încât nici Nicanor nu putu să nu cuvânteze, ceea ce nu ar fi voit, ca sub o irepresibilă toană: Parcă e adierea Grădinii Raiului! șopti el, amețit de aromă. De la un capăt la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
boschetari ai orașului, pe care noaptea viscolită și cravașa crivățului înverșunat o mânaseră din urmă, până aici, așa cum stihiile Istoriei îi zburătăciseră, din Cadrilater și până în Moldova, segmentele sorții ei amarnice de neam de refugiați. Toate aceste tărășenii nu se răsfrânseră asupra grabei lui Vladimir către repaus, provocându-i vreun dezacord! Nu, câtuși de puțin: el se prăvăli pe omătul moale, începând să sforăie, încă înainte de a fi aterizat, lungit la orizontală, în culcușu-i de voiajor. Sforăind avan, își strivea, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
timp cît zăbovirăm acolo, Încrederea În posibilitățile morale de civilitate, a căror erodare dirijată Începuse sub ochii noștri de cîțiva ani). Fata avea mișcările grațioase, purta o rochie de serviciu bleumarin, cu un șir de nasturi albi În față, gulerul răsfrînt pînă spre umeri, calota albă, amintind pe a infirmierelor, și șort asemeni alb, cu margini dantelate. Ne servi cu o ușoară solemnitate, ținînd ca de un ritual, se vedea că se respecta și ținea să fie respectată. - Mulțumesc, rostii. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
se vede după ochi, presupun că a fost elevă pînă de curînd, dar mi-e jenă s-o Întreb. - Ați da dovada unei deformații profesionale fără noimă, e ca și cum eu aș Întreba-o dacă are cazier judiciar, observai zîmbind. Căldura răsfrîntă de asfaltul trotuarului larg din partea asta a străzii moleșește trecătorii, care-și pierduseră voiciunea. Tinerețea anotimpului Își lumina vitalitatea prin policromia vestimentației, cu deosebire a celei feminine; rochiile În diversitatea lor coloristică dînd impresia unei abundențe comerciale, contrazisă Însă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Mioriței, sălășluind în adâncul ființei mele, l-am răstălmăcit atât în teza mea de doctorat (1976), ca o componentă de bază a înțelegerii originalității muzicii românești, cât și în baletul meu, creat pe libretul coregrafului Oleg Danovski, lăsând să se răsfrângă din plin sensurile adânci ale sentimentului de dor, proiectat spre infinit ca și Coloana lui Brâncuși.” Suita din baletul Miorița este compusă pentru orchestră simfonică mare, având în componența sa și instrumente specific românești precum naiul, înscris în familia flauților
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
element central al existenței, ultim adevăr și punct de pornire spre noul „eu”. În actul al treilea, Wotan o readuce în lumea care nu doarme pe Erda, zeița atotștiutoare. Suflul transformativ ce domnește în sufletul eroului principal pare să se răsfrângă în cel mai direct mod asupra partiturii Erdei. Daniela Denschlag a tălmăcit cu o covârșitoare interiorizare confuzia zeiței, exprimată structural prin salturi între registre, magistral stăpânite de Denschlag, cu acutele sale fantastice și gravele răscolitoare, melodii sinuoase și stranii, mult
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]