25,611 matches
-
dintre domnii profesori va întrebuința după măsura vinei: povățuirea, dojene, punerea în picioare sau în genunchi și altele asemenea măsuri părintești”, iar în cazuri extreme „se va îndepărta din școală îndărătnicul, nesupusul sau leneșul copil, ca să nu se dea pildă rea și celorlalți”. La 15 decembrie 1855 se înființa la Iași „Școala Normală de la Trei Ierarhi” care în 1858 scotea prima promoție de învățători care s-au implicat în dezvoltarea învățământului primar în Moldova. Reformele pentru modernizarea statului din timpul domniei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ca să ai și tu rușine, Pe tăt omu´ să respecți De faci rău, să te îndrepți.” - pană albă „Pană albă, penișoară Să ai trup de porumbioară, Ușurică să cii foc Și la muncă și la gioc.” - agheazmă Să alunge duhurile rele. Se spală apoi copilul de către nașă, după care moașa îl unge cu untdelemn, îl freacă peste tot și spune: „Cu untedelemn nașa te unge Dar să nu începi a plânge Ca să ai trup mlădios Și să ai un chip frumos
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
comună cu apropiați. Cei care posteau amânau tăierea porcului în zilele Crăciunului, obicei care se păstrează și astăzi. În seara de Sf. Andrei (30 noiembrie), ca și de Crăciun, se ung cu usturoi vitele și grajdurile, ca nu cumva spiritele rele să omoare animalele. Tot în acea seară, fetele se uitau în oglindă pentru a-și vedea ursitul. Nu aveau voie să măture și să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau să împrumute ceva din casă. La Dumbrava, flăcăii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
una cu două. Cei care mor sunt buni, blânzi și frumoși. Pe Naoji poți să-l omori în bătaie, că tot nu-și dă ultima suflare. Mama zâmbi. Asta înseamnă că tu o să mori de tânără. Mă necăjea. — De ce? Sunt rea și urâtă. Trăiesc până la optzeci de ani. — A, da? Atunci eu o să trăiesc până la nouăzeci. — Zău? am zis, puțin stânjenită. Ticăloșii trăiesc mult. Oamenii frumoși mor de timpuriu. Mamă, tu ești frumoasă, dar aș vrea să trăiești până la adânci bătrâneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de șerpi au făcut-o pe mama să-i urască toată viața. Sau, mai bine zis, să-i inspire groază și o teamă respectuoasă. Când a văzut că am ars ouăle de șarpe, a judecat probabil gestul ca fiind de rău augur. Așa mi-am dat seama că făcusem un lucru teribil. Multă vreme am fost obsedată de teama că am adus un blestem asupra mamei și nu mi-am putut scoate fapta din minte. Și ca și cum n-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ești bețivă. — Nu-i adevărat. Am văzut bețivi adevărați și arată cu totul altfel. Era prima oară când îl vedeam râzând cu poftă. — Atunci, probabil că nici fratele tău n-o să poată deveni bețiv adevărat. Cel puțin, n-ar fi rău să se apuce de băut. Hai să mergem! Nu vrei să întârzii, nu? N-are importanță. — Oricum... e prea multă lume aici. Nota, vă rog! — E scump? Dacă nu costă prea mult, am și eu niște bani la mine... — Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
se terminase când am intrat în cameră. Doctorul, cu stetoscopul atârnându-i de gât ca un colier, s-a ghemuit într-un scaun. — Oameni ca mine mănâncă la prânz tăieței, undeva, în picioare. Nu-s nici buni, dar nici prea răi, spunea el când am intrat în cameră. Bănuiesc că toată conversația lor a decurs astfel. Mama îi sorbea cuvintele. „Deci, nu e nimic grav“, mi-am zis eu, răsuflând ușurată. Mi-am adunat tot curajul și am întrebat: — Ce părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
umăr și iar a strănutat. Toată lumea dormea la Fukui. — Telegramă! Telegramă! Domnule Fukui, ai o telegramă! țipă Uehara, bătând în ușă. — Tu ești, Uehara? — Chiar eu. Prințul și prințesa au venit să cerșească un adăpost de-o noapte. E frig rău. Îmi tot vine să strănut... După atâta balamuc, călătoria îndrăgostiților se termină comic. S-a deschis ușa din față. Un bărbat scund și chel, de vreo cincizeci de ani, într-o pijama colorată strident, ne-a salutat cu un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a unui fenomen: testare pragmatică, consens social, încredere în înțelepciunea celui delegat să judece problema?"; orientarea companiei în raport cu timpul "Care este orientarea tipică a companiei: spre trecut, spre viitor sau spre prezent?"; natura ființei umane "Oamenii sunt în principiu buni, răi sau neutri, iar natura umană este dată dinainte sau perfectibilă?"; natura relațiilor umane "Care este modul corect de relaționare a oamenilor: prin distribuirea puterii sau a afecțiunii, pe baza unui sistem competitiv sau cooperativ? Sistemul social ideal este autocrat/paternalist
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Cristina Alexandrescu Rodica Miron, asistenta lui Mihai Morar la emisiunea Răi da' Buni, a postat pe Facebook două imagini incendiare. Frumoasa blondă a fost la mare, unde și-a expus sânii generoși și fundul perfect, într-un costum de baie minuscul.
Asistenta lui Morar arată demențial în bikini by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71946_a_73271]
-
Constantin Țoiu Cu treizeci de ani în urmă, un cetățean român se nimeri să ajungă la New York. Dimineața, el s-a plimbat pe strada 52 înfruntând o ninsoare rea, măruntă, - Canada sus, Alaska deasupra, și peste ele, Cercul Polar... Mirosea a reni, a foci și urși albi. Așa pretindea poetul nostru, - nu mai văzuse iarnă ca aia... Și, plimându-se el astfel pe strada 52, a văzut o dugheană deschisă
A doua bătălie crâncenă de pe strada 52 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7201_a_8526]
-
Cristina Alexandrescu Antonia a postat o fotografie pe Facebook în care apare ”deghizată” într-o profesoară sexy și rea. Arătând cu degetul spre ”elevii” din fața monitoarelor, Antonia a primit peste 10.000 de like-uri de la aceștia.
Antonia, profesoară sexy și rea. Ai chiuli de la cursul ei? by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72245_a_73570]
-
tot din internet), apare formula "într-o bunăciune de zi" (hermeneia.com). Ultimul exemplu cuprinde și un joc de cuvinte; tot un joc de cuvinte se produce prin punerea în contact, glumeață, cu intensificatorul rău: Se observă că e bunăciune rău" (home.ro). Pare a exista și o tendință de integrare a cuvîntului bună-ciune în contexte în care ar fi apărut adjectivul bun, de pildă într-o gradare: "cea mai bunăciune actriță din seriale" (computergames.ro). Frecvent e și băbăciune, folosit
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
O trecere rapidă în revistă a chipurilor ploii, așa cum sînt ele surprinse în cartea lui Martin Page, ne poate da o imagine asupra procedeului folosit. Care sunt convingerile oamenilor atunci cînd se gîndesc la ploaie? Ploaia e semn de vreme rea; ploaia acidă e o pedeapsă indirectă a naturii, ca dovadă că am distrus mediul înconjurător, ploaia e abluția ritualică a zeului planetar, sau libația ceremonioasă săvîrșită de același zeu în numele regenerării Pămîntului; ploaia e cauza potopului și a cataclismelor; ploaia
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
sau activată, oprită sau făcută să debordeze. Mârzea, am văzut, detectase în Dumitrașcu arivismul incipient, semnele poftei de dominare și de urcuș social, premise ale fulminantei cariere politice pe care tânărul jurnalist și universitar o va face, împins de "duhul rău" al lui Mârzea, în Clujul post-decembrist. Nu rămâne însă mult timp pe platoul învingătorilor, al stăpânilor vieții, cum s-ar fi crezut, pentru că survine, și în cazul său, acea surpare interioară, acea ruptură de personalitate caracteristică tocmai eroilor brebanieni puternici
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
Șoitu eliberat de inhibiții și talent, de cartier, cu "Avangarda jazz-ului, la Sibiu" o cronică informată despre jazz, cu "Romantism vs reformă" un articol de opinie bun pentru oricare ziar local despre o șezătoare culturală etc. Nu sunt deloc rele poeziile lui Cosmin Dragomir și ale Laviniei Jipa și nici articolul lui Dragoș Vișan, "Geo Dumitrescu, inițiatorul contestării modernismului (I)". De la Dante la Eminescu Numărul din ianuarie 2008 al Convorbirilor literare se citește cu plăcere și cu folos, semn că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
minune până ce, într-o dimineață în care adunaserăm o sumă bunicică, au apărut în piață soldații Regelui. Ca să facă o razie - și să ridice tot ce se putea ridica. Trebuie să spun că arta furtișagului nu-i chiar atât de rea cum se zice. La urma urmelor, e o activitate de schimb comercial ca oricare alta și, mai întotdeauna, este departe de a merita faima pe care din nefericire o are. Se zice în popor că în spatele unei mari averi se
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
am avansat până la tambuchiul prin care m-am strecurat în ambarcațiunea ancorată acolo. Dintre toate relele, cel mai mic. Găsisem o ascunzătoare din care n-aveam să ies înainte de căderea nopții, din următoarea cauză: dacă aș fi ieșit era semn rău, semn că m-ar fi prins. Așa stând lucrurile, m-am aranjat cât am putut mai bine și, deși nu știam pe ce vas mă aflam, doar prost să fi fost să nu-mi dau seama că eram în cambuză
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
dar nici nu cruță pe nimeni. Oamenii lui sunt umani, deși-s aspri și nefericiți. Mizeriile pe care ni le înfățișează ei sunt mizerii omenești: ignoranța, sărăcia, războiul care ruinează averi, distruge familii, frânge inimi și face pe oameni mai răi decât sunt într-adevăr, în adâncul sufletelor lor". G. Topîrceanu îi va scrie criticului bulgar, subliniind o dată mai mult simpatia lui față de poporul vecin din sudul Dunării. Deși văzută în condițiile vitrege ale războiului, Bulgaria i-a lăsat poetului român
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
coșmare. Iar "omul norocos" din romanul lui Octavian Paler în captivitatea fără speranță a coșmarului permanent și generalizat se află. Totul în această carte, una dintre cele mai întunecate cărți din toată literatura română, e coșmar, halucinație, un nesfîrșit vis rău. Delirul oniric angoasat s-a substituit realității complet și ireversibil. Nu sînt anulate diferențele, frontiera dintre veghe și vis, pragul dintre real și coșmaresc: anulat este realul însuși, anulată e starea de veghe. Romanul putea fi subintitulat "întîmplări din irealitatea
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
Zvonuri, isterii individuale și colective, spaime, ură vîscoasă, promiscuitate întinsă ca o cangrenă a universului. Sculptorul însuși se nutrește din vitalitatea negativă a resentimentului și a instinctului de distrugere. Nu are talent, nu are vocație de artist, este un fiu rău, un prieten odios și un amant mîrșav. Azilul este ori poate fi în el, asemenea unui virus, devenind exterioritate prin mijlocirea proiecției onirice. Cartea se termină cu incendierea Azilului, după care sculptorul se trezește într-un pod, amușinat de guzgani
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
scriu aceste rânduri, amestecul de ingenuitate și uimire din Fundulea sau transa durerii și disperării din Serebreakov. În perimetrul lui "râsu-plânsu" actorul își configurează personajele pregnant. Le investește cu adevăr și semnificație. Indiferent că sunt tragice sau comice, bune sau rele, că ascund sau dezvăluie sunt totdeauna expresia unor acumulări interioare îndelungi. Îl bănui pe Victor Rebengiuc că e în permanență încărcat de energii implozive, strunite probabil cu greu, premeditat, pentru a le folosi cu o dezlănțuire miraculoasă când e provocat
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
simțită pe propria piele de Mieko din partea iubitei soțului ei. Conacul dunărean și femeile din familia Moscu au doi oaspeți: pictorul Egor Pașchievici și profesorul Nazarie, istoric și pasionat arheolog din școala Pârvan. Amândoi simt forța malefică a locului, vraja rea care îi captează. Perechea de prieteni din romanul japonez, un filolog pasionat de fantastic și un psihiatru interesat de fenomenul posedării șamanice, au aceeași curiozitate de a afla ce ascund cele două ToganÜ, care sunt secretele pe care le apără
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
Ionel Teodoreanu și plătit de Rebreanu, la Maria Filotti i se cedează un spectacol: "Mi-e rușine de lumina artiștilor risipită pentru fărîma de om cu numele meu." Pînă la sfîrșit, un marginal, un intrus, tîrîind în altă lume un rău destin romantic. Oameni și șoareci se ridică/ Dar vin nenorociri și strică/ Tot ce clădesc. Concluzia lui, ultimul rînd al unei cărți fărîmate între ambiții, servituți și fericiri cu miros de verde (nu de Paris, de izmă)? "Trăisem și eu
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
zis, Dumnezeu o să se ocupe numai de tine. Nu uita că mai sunt vreo trei miliarde."16 Ultimii trei ani și-i petrece în liniște și cu aceeași demnitate alături de fiul său - despre care adeseori spune că "nu-i băiat rău, dar e un copil bătrân" - în garsoniera din Ion Ghica, nr. 3. Nu se va împăca cu faptul că acesta - în pofida unei pregătiri intelectuale excepționale - nu va reuși să-și găsească o altă slujbă decât cea de muncitor necalificat la
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]