1,874 matches
-
a fost o „înpărtășire răzășască” și că abia după această dată „tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintr-acei de gios”, respectiv boierii Costăchești și cei care au urmat, pe de o parte, răzeșii umbrăreșteni, pe de alta. Porunca domnească din 1835 s-a concretizat și printr-un „luminat hrisov ce este la mâna răzășilor de moșia Umbrărești” și potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pivnița lui Ocniș” până în apa Siretului, deoarece partea de peste Siret era stăpânită în acest timp de către „hătmăneasa Rucsanda Ruset, născută Calimah”, fiind vorba de partea Umbrăreștilor boierești de la vest de Siret, aflată în hotar cu Bilieștii la nord și cu răzeșii surăieni de pe moșia răzeșească umbrăreșteană, în partea de sud. Trebuie să mai observăm și să reținem permanenta distincție care se face în documentele din care am reprodus prin termenii „înpărtășire răzășască” și „stăpânitorii părții de sus”; în primul caz, referirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
doilea, stăpânirea boierească, devenită individuală. Distincția ce se face între stăpânirea răzeșească a Umbrăreștilor și cea a boierilor o găsim exprimată, pentru această parte de vest de Siret, și în mărturia hotarnică întocmită de Săndulache Stamatin, în anul 1827, când răzeșii afirmă: „făcându-ni-se întrebare câtă parte are și stăpânește dumnialui vor/ni/c Ștefan Catargiul, am arătat că partea din Umbrărești o are baștină (în sensul de zestre și moștenire de la soție, acea Rocsanda Ruset, măritată prima dată cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Corect credem că este mai bine să se spună, mai ales pentru ultima perioadă a existenței lor, moșii răzeșești, deoarece nu sunt puține situațiile în care locuitori din alte sate, chiar și orașe, au părți de răzeșie și se consideră răzeși de moșia cutare, deci alt loc decât cel în care viețuiesc. Este acest aspect încă o dovadă că termenul răzeș înseamnă, în primul rând, părtaș la un venit dintr-o moșie și nu proprietar de pământ. Ilustrăm credința noastră prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu sunt puține situațiile în care locuitori din alte sate, chiar și orașe, au părți de răzeșie și se consideră răzeși de moșia cutare, deci alt loc decât cel în care viețuiesc. Este acest aspect încă o dovadă că termenul răzeș înseamnă, în primul rând, părtaș la un venit dintr-o moșie și nu proprietar de pământ. Ilustrăm credința noastră prin câteva exemple din perimetrul moșiei Umbrărești-răzeșească. În anul 1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeș înseamnă, în primul rând, părtaș la un venit dintr-o moșie și nu proprietar de pământ. Ilustrăm credința noastră prin câteva exemple din perimetrul moșiei Umbrărești-răzeșească. În anul 1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În anul 1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși ai statului rus (sudeți), pământul lor strămoșesc, dar după numeroase înfățișări în instanțele de judecată. Preotul Ion Lazăr, Ion Porumboiu, Vasile Croitoru, Năstasă Lazăr, toți din satul Suraia, scriu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care am vorbit, dar menționat și în lucrarea semnată de către surăienii Gh. Bobocea, notar, M. Gravrileseu, învățător. În 1856, cu prilejul procesului dintre răzeșii umbrăreșteni și sinpărtașul lor Sandu Avram, când funcționarul întocmește ceea ce el numește Lămurire de câți anume răzeși fac parte în trupul a zece bătrâni din hotarul Umbrăreștilor, la cei 57 capi de familie localnici adaugă pe „sărdariul Ioniță Hrisanti și slugar Gheorghe Hâncu sunt răzăși în zece bătrâni, iar cu locuința în poliția (orașul) Tecuci”. Există și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Hrisanti și slugar Gheorghe Hâncu sunt răzăși în zece bătrâni, iar cu locuința în poliția (orașul) Tecuci”. Există și alte situații similare, dar exemplele date sunt suficiente pentru a înțelege fenomenul la care ne-am referit. Cu timpul, mulți dintre răzeșii înstrăinați își vor vinde localnicilor, cu precădere rudelor, părțile lor de răzeșie, numeroase acte de vânzare-cumpărare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor stând mărturie acestei situații. Pricinile dintre răzeșii statornici și cei plecați își pot afla
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înțeles frâmântările și procesele aproape neîntrerupte din interiorul obștii răzeșești. Am văzut într-un capitol precedent că, încă de prin 1801, poate chiar de mai înainte, iau amploare neînțelegerile dintre copărtașii din obște, prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de acte de proprietate și ar fi trebuit să se instaureze pacea și înțelegerea între copărtași, ceea ce nu s-a întâmplat. Numeroasele dosare din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu Mihăilă Azimioară, menționat în mărturia din 30 noiembrie 1687 la categoria oameni buni, fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că prin hotarnica din 1817 nu s-a făcut și o fixare pe teren a stăpânirilor, ci răzeșii, ei între ei, „au prinsu părți precum li s-au părutu”, adică folosind străvechiul obicei de „a prinde” fiecare acolo unde i se părea mai convenabil, obicei discutat într-un capitol din urmă, devenit cu timpul desuet; -după 1817 se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care desprindem informații cu privire la neînțelegeri și implicații privind dreptul de stăpânire răzeșească, aflăm din filele altui dosar de la aceeași judecătorie. Se iscă o dispută pentru pământ între neamul Stănilă din satul și moșia Umbrărești, cu neamul Hărăborilor din satul Suraia, răzeși în moșia Umbrărești, ambele dovedindu-se familii răzeșești rămuroase și descinse din înaintași cu renume în vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la acel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
jumătate de bătrân, revenind urmașilor săi, din care ni se dezvăluie doar identitatea Nourilor, Hărăborilor și Stănilă, aceștia, la rându-le, urmând ca cincimea lor să o împartă în patru părți. Avem aici o probă documentară cu privire la diviziunile urmate între răzeși și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au stabilit echivalențele în unități de măsură moderne pentru stânjeni, palmă, palmac și chiar linie, nu am găsit nimic explicativ despre unitățile numite puncturi, unitate de măsură întâlnită într-o hotarnică a Cudalbilor din 1847, în care hotarnicul scrie că răzeșilor „li s-au lepădat (măsurat) și pe fața pământului, închegându-se sumili a mai multor (răzeși n. n.) la un locu, dispicându-să stânjănu în opt palmi, palma în opt palmaci, palmacu în douăsprezăci linii și linia în douăsprezăci puncturi, cu analoghie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
am găsit nimic explicativ despre unitățile numite puncturi, unitate de măsură întâlnită într-o hotarnică a Cudalbilor din 1847, în care hotarnicul scrie că răzeșilor „li s-au lepădat (măsurat) și pe fața pământului, închegându-se sumili a mai multor (răzeși n. n.) la un locu, dispicându-să stânjănu în opt palmi, palma în opt palmaci, palmacu în douăsprezăci linii și linia în douăsprezăci puncturi, cu analoghie însă de scădere și înmulțire după cum umblă tot trupul moșii”. Întâlnim aspectul acesta și la Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu asemenea minuscule unități ori ele nu sunt altceva decât acele vechi reglementări din cadrul instituției răzeșiei, de a ști „numai în idee fieștecare câtă parte i să vine dintr-acel tot nedespărțit”, principiu menționat în definiția ce-l caracterizează pe răzeș ? Nu vedem cum s-ar fi putut folosi, decât teoretic, pe hârtie, astfel de măsurători, în baza cărora li se atribuia copărtașilor părți din veniturile realizate de pe mărimile socotite în stânjeni, palme, palmace, linii și puncturi. Din situațiile și exemplele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neamului respectiv, ar oferi o bună posibilitate de a reconstitui o imagine cât mai aproape de realitate a ceea ce a fost obștea răzeșească a umbrăreștenilor din ținutul Tecuciului în vremea respectivă. E nevoie de noi căutări. Prin ceea ce am relatat despre răzeși, am încercat să dăm expresie și culoare unor realități de odinioară, să aducem spre amintire câte ceva din viața satelor vechi umbrăreștene. Suntem conștienți că am reușit prea puțin. Căci cum am putea face să reînviem și să readucem în fața celor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și nu trebuie trecută cu vederea, dacă vrem să avem o imagine clară față de perioada și domeniul discutat. Este perioada grea pe care satele noastre o parcurg, timpul când documentele „ascund” numele de persoane, individualitățile sătești mai proeminente, sub genericul „răzeșii satelor” chiar și în unele dependente. Spre satisfacția noastră, instituția aceasta a reușit să se afirme. Urmașii, reprezentându-o, vor forma baza regenerării și reconstituirii armatei române din epoca modernă, aceea care ne va aduce independența și reîntregirea națională. Căci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a necropolei din jur. Cum această biserică nu mai există, satul fiind arondat acum la biserica din Slobozia, nu ne mai ocupăm de ea, mai ales că unele informații au fost date în urmă. Arătăm aici și situația că locuitorii răzeși din satul Umbrărești - partea de jos - neavând biserică locală, frecventau pe cele din preajmă (Siliștea, Condrea, Tămășeni, Bozieștii), la aceasta din urmă în cele mai multe situații. Iată și câteva nume de preoți arătați ca fiind din Umbrărești, dar prin care trebuie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
școlii, dificultăți generate și de o exagerată birocrație. Punem în atenția cititorilor o mică parte din textele ce se referă la școla incipientă umbrăreșteană. Încă din 20 august 1863, Ministerul de Interne făcuse cunoscut prefecturilor că satele libere de „moșneni (răzeși), fiind emancipate, au toată latitudinea [...], întocmai ca și târgurile și orașele, să-și creeze orice venituri vor găsi de cuviință, spre îndeplinirea deosebitelor trebuințe ale localității, precum îmbunătățirea școlii” și alte nevoi. Din acest text rezultă că satele libere aveau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arătam că Umbrăreștiul a dat un învățător de excepție și despre acesta se cade să vorbim mai pe larg aici. Se consideră de către mulți localnici că, printre oamenii de valoare ai satului, la loc de frunte se înscrie fiul de răzeși, ajuns învățător de elită, prea de timpuriu dispărut, Vasile Teleoacă. Cele mai pertinente informații despre activitatea și scurta sa viață ni le-a oferit colegul și prietenul său de școală, învățătorul de rară prestanță și demnitate, Hristache Motovelea, din satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Oprisesti Oțelești Pădureni- Palanca Păltiniș Pancesti-Sascut Parincea Pârjol Perchiu Petresti Plopana Plopu-P. Turcului Podu Turcului Poiana Motoseni Poiana Negustorului Poieni - Roșiori �� Poieni-Paducea Popești Popoiu Pradais Prisaca Pustiana Puțini Putredeni Racatau-Razes Rachitisu-Strugari Rachitoasa Radoaia Razesu Recea Rogoaza Românești Roșiori Rotăria Ruseni Răzeși Sanduleni Sărată-Solont Sârbi Satu Nou-Colonesti Satu Nou-Lipova Satu Nou-Oncesti Scărișoara Schitu Frumoasă Sendresti Șipote Slobozia De Jos Slobozia De Sus Slobozia Nouă �� Slobozia-Filipeni Sohodor Solont Spria Stanisesti Străminoasa ��Stufu Tamasoaia Tardenii Mari Tarhausi Tarhausi 2 Tarita Tarnița Tătărăști Tepoaia Tochitea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]