2,941 matches
-
în comun cu noblețea sau nimicnicia cauzei lor. Ca și V. tînăr, înot pînă la sufocare să mă abstrag șuvoiului ultimei categorii. Poți străbate mlaștina și rămîne curat? Dar nici așa n-am fost și nu sînt mulțumit căci, deopotrivă, raționalitatea de ghiață sau visceralitatea emotivă mi-au repugnat. Din clipa trezirii mele în această viață, gînd și emoție, au însemnat aceeași continuă, de neînlăturat, cutermurare. Și nu odată încordarea aceasta avea să mă stingă, mirîndu-mă cum am reușit s-o
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
hârtiei fotografice îi aduce aminte cât de mult din el se vestejise odată cu dispariția ei puțin înainte de 23 august. Odată cu schimbarea situației politice din țară pierduse orice speranță că poate afla ceva despre soarta Smarandei. Deși după analiza rece a raționalității Marius acceptase că nu mai este în viață, mult timp după aceea, într-o zonă tainică și obscură a conștiinței, își repetase că ea încă există și cât de curând va apare după primul colț din nou în viața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
economice orizontale, acelea care leagă agenții economici privați (întreprinderi și consumatori) și care caracterizează, în general, economiile de piață. Aceasta, evident, în beneficiul unui sistem vertical bazat pe etatizare, centralizare și planificare. Forțele pieței, considerate iraționale, sunt înlocuite de pretinsa raționalitate a planificării centrale (întrupată de Gosplan în U.R.S.S. sau C.S.P. în R.S.R.). Acest atotputernic organism decide, până în cele mai mici detalii, alocările de resurse, prețurile, cât și producțiile necesare. Și o face în disprețul total al oricărei considerații referitoare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cele mai mici detalii, alocările de resurse, prețurile, cât și producțiile necesare. Și o face în disprețul total al oricărei considerații referitoare la cerere sau la concurență. Prețurile, fixate la nivel central, nu sunt determinate prin confruntarea ofertei cu cererea. „Raționalitatea” deciziilor planificatorilor era mai mult decât aleatoare. Sovietologul Jacques Rupnik explica in „Cealaltă Europă” că „economia dirijată este o piramidă de minciuni în care fiecare uzină, fiecare administrator minte instanțele situate sub sau deasupra ei în ierarhie, privitor la performanțele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
e sublim, ci un infam care zadarnic vrea să scape de ceea ce e etern infam sau scabros. E infernul, gândeam în vis și deschideam apoi ochii în întunericul dormitorului nostru de deținuți, care mi se părea blând și odihnitor în raționalitatea lui, chiar dacă ne ținea prizonieri în apropierea morții: eram intangibili, puteam fi distruși, dar nu înspăimîntați. După ce am ieșit, în zilele când perspectiva vieții mele cu Matilda se întuneca, am întrebat-o la un moment dat pe mama: ce era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și nu povestită și care stârnind mila și frica săvârșesc curățirea acestor patimi”. Dar purificarea nu reprezintă decât o treaptă, scopul final al artei este plăcerea, „o plăcere de factură estetică cu o semnificație intelectuală care păstrează arta în sfera raționalități”. Epistola către Pisoni a lui Horațiu, alături de Poetica lui Aristotel sunt cele două texte fundamentale care fixează pe lângă unele principii de estetică generală, expresia unei structuri artistice specifice. Horațiu oferă îndrumări generale în arta scrisului, dar fixează și specificitatea genurilor
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
3. Natura manipulării prin text / 80 III.4. Natura manipulării la nivelul condițiilor de producere / 87 III.5. Natura manipulării la nivelul universului de discurs / 90 IV. MANIPULAREA PRIN TEXTUL JURNALISTIC / 95 IV.1. Manipularea obiectivității / 96 IV.2. Manipularea raționalității / 103 IV.3. Manipularea interesului / 105 IV.4. Manipularea prin forma atractivă / 111 V. MANIPULAREA PRIN CONDIȚIILE DE PRODUCERE / 115 V.1. Manipularea scenei / 115 V.2. Manipularea prin suport / 116 V.3. Actorii discursului jurnalistic și manipularea / 119 V.
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discursul jurnalistic nu subzistă în lipsa activării ambelor strategii. Celălalt criteriu pe baza căruia se va face o taxonomie a caracteristicilor textului jurnalistic vizează distincția dintre formă și conținut. La intersecția dintre cele două rezultă patru trăsături ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. Obținem următoarea clasificare: Distincția formă/conținut Strategii de construcție Conținut Formă Credibilitatea Obiectivitate Raționalitate Seducția Interes Atractivitate Vom analiza pe rând aceste caracteristici ale textului jurnalistic. II.2.1. Credibilitatea Prin credibilitate înțelegem calitatea enunțurilor unei persoane
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
taxonomie a caracteristicilor textului jurnalistic vizează distincția dintre formă și conținut. La intersecția dintre cele două rezultă patru trăsături ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. Obținem următoarea clasificare: Distincția formă/conținut Strategii de construcție Conținut Formă Credibilitatea Obiectivitate Raționalitate Seducția Interes Atractivitate Vom analiza pe rând aceste caracteristici ale textului jurnalistic. II.2.1. Credibilitatea Prin credibilitate înțelegem calitatea enunțurilor unei persoane de a fi veridice, însușire care trimite, în cazul discursului jurnalistic, la gradul de competență și de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în timp și presupune, pentru actorii implicați, echilibru, echidistanță, spirit critic, limbaj adecvat. Vom analiza mecanismele apte de a crea credibilitate pe linia conținutului și a formei. La nivelul conținutului, credibilitatea se traduce prin obiectivitate, iar, la nivelul formei, prin raționalitate. Problemele cu care se confruntă acest demers sunt , în primul rând, legate de legitimitate. Conceptul de obiectivitate este deja pus serios în discuție chiar în zone de științificitate mult mai sobre, cum e cazul fizicii cuantice. Ce șanse avem noi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este acceptabil pentru unii este inacceptabil pentru ceilalți și viceversa. Așadar, obiectivitatea discursului jurnalistic presupune prezentarea unor evenimente existente în realitate, în corespondență cu acea realitate, utilizând argumente într-o manieră care să poarte marca acceptabilității. II.2.1.2. Raționalitatea Pentru ca auditoriul să creadă în existența realității, în forma prezentată de discursul jurnalistic, este pus în funcțiune un întreg arsenal de tehnici de credibilizare. Am analizat aceste tehnici la nivelul conținutului. Însă construirea credibilității implică, la nivelul formei discursului jurnalistic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
un susținător al lui Traian Băsescu și al miniștrilor aserviți acestuia. Iată cum, între editarea unui volum de Wittgenstein și reeditările consacratei sale scriituri "Apel către lichele", Liiceanu a parazitat Bugetul de stat. (...)" (Pomeni către Liiceanu, Ziua, 17 martie 2007) Raționalitatea presupune, așadar, utilizarea unor raționamente valide. Îndeplinite simultan, condițiile obiectivității și raționalității textului conferă credibilitate discursului jurnalistic. Însă, credibilitatea singură nu asigură specificitatea discursului jurnalistic, întrucât obiectivitatea și raționalitatea sunt caracteristici și ale altor tipuri de discursuri, precum cel științific
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cum, între editarea unui volum de Wittgenstein și reeditările consacratei sale scriituri "Apel către lichele", Liiceanu a parazitat Bugetul de stat. (...)" (Pomeni către Liiceanu, Ziua, 17 martie 2007) Raționalitatea presupune, așadar, utilizarea unor raționamente valide. Îndeplinite simultan, condițiile obiectivității și raționalității textului conferă credibilitate discursului jurnalistic. Însă, credibilitatea singură nu asigură specificitatea discursului jurnalistic, întrucât obiectivitatea și raționalitatea sunt caracteristici și ale altor tipuri de discursuri, precum cel științific. Delimitarea trăsăturilor discursului jurnalistic ia în calcul și o a doua strategie
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
parazitat Bugetul de stat. (...)" (Pomeni către Liiceanu, Ziua, 17 martie 2007) Raționalitatea presupune, așadar, utilizarea unor raționamente valide. Îndeplinite simultan, condițiile obiectivității și raționalității textului conferă credibilitate discursului jurnalistic. Însă, credibilitatea singură nu asigură specificitatea discursului jurnalistic, întrucât obiectivitatea și raționalitatea sunt caracteristici și ale altor tipuri de discursuri, precum cel științific. Delimitarea trăsăturilor discursului jurnalistic ia în calcul și o a doua strategie, a seducției auditoriului, care, pe linia conținutului, trimite la teme interesante, și, pe linia formei, la o
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și rațional, să prezinte interes pentru public și să aibă o formă atractivă. Obiectivitatea trimite, în cazul informațiilor, la prezentarea unor evenimente existente în realitate și în corespondență cu aceasta și, în cazul opiniilor, la asigurarea caracteristicilor argumentabilității și acceptabilității. Raționalitatea exprimă necesitatea utilizării unor raționamente valide, în timp ce interesul publicului se referă la prezentarea spațiului public, prin raportare la condițiile actualității și proximității temei. În sfârșit, prin așezarea atractivă am înțeles mijloacele jurnalistice specifice și tehnicile retorice utilizate în organizarea textului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este legitimarea actorilor politici în vederea obținerii sau menținerii puterii politice. Într-o manieră analitică, Sălăvăstru delimitează scopul discursului politic prin modalitățile de legitimare specifice formelor de manifestare ale acestuia. Astfel, discursul doctrinar legitimează temeiul accesului la putere, discursul propagandistic legitimează raționalitatea accesului la putere, discursul politic publicitar legitimează mijlocul de obținere a puterii, iar discursul ideologic legitimează însăși destinatarul care va beneficia de accesul la putere 94. Relațiile dintre acești parametri discursivi sunt reprezentate în Schema 3. Schema 3: Schema de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de expunere mediatică, sunt rezumate, pe indicatori din metodologia propusă, în tabelul următor: Parametri Tip de discurs Trăsături textuale Cerințe de ordin comunicațional Cerințe de ordin statutar Scop Scenă suport Actori implicați (axa comunicațională) contract de discurs Discursul jurnalistic Obiectivitate Raționalitate Interes Atractivitate Instituții media Ziar, radio, televiziune, internet Ziariști, public Specific pe fiecare gen discursiv Să informeze și să comenteze spațiul public Discursul politic Ambiguitate intenționată Caracterul disimulat al mesajului Tonalitatea imperativă Substratul polemic Instituții politice Unde sonore, ziar, radio
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a resurselor limbajului la nivelurile cuvintelor, enunțurilor și raționamentelor. Aceste tipuri de manipulări pot să apară în cadrul oricărui tip de discurs, dar iau forme particulare în funcție organizările textuale specifice ale fiecăruia. Astfel, dacă textul jurnalistic se caracterizează prin obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate, pe fiecare dintre aceste paliere pot să apară intervenții care să abată textul de la specificul său. Folosirea peiorativă a unor cuvinte, nerespectarea regulii de sinceritate în actele ilocuționare și raționamentele falacioase anulează obiectivitatea și raționalitatea jurnalistică, deturnând
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prin obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate, pe fiecare dintre aceste paliere pot să apară intervenții care să abată textul de la specificul său. Folosirea peiorativă a unor cuvinte, nerespectarea regulii de sinceritate în actele ilocuționare și raționamentele falacioase anulează obiectivitatea și raționalitatea jurnalistică, deturnând textul de la scopul său specific și deschizând, astfel, posibilități de influențare ilegitimă. III.2.1. Manipularea prin abuz semantic În cadrul unui text putem întâlni cuvinte care au un rol important în realizarea manipulării ca distorsiune a sensului, care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
le consideră manifestări legitime ale discursului jurnalistic. IV. MANIPULAREA PRIN TEXTUL JURNALISTIC Manipularea capătă un specific aparte în cazul textului jurnalistic, pentru că acesta se produce la întretăierea unor așteptări legitimate social. Jurnaliștii și-au asumat dintotdeauna pretenții de obiectivitate și raționalitate. Publicul așteaptă, de asemenea, să înțeleagă ușor acest tip de discurs, iar temele să se suprapună peste preocupările proprii. Prin urmare, obiectivitatea, raționalitatea, interesul și atractivitatea sunt mărci care asigură identitatea textului jurnalistic. Acestea devin, totodată, și sisteme de protecție
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
se produce la întretăierea unor așteptări legitimate social. Jurnaliștii și-au asumat dintotdeauna pretenții de obiectivitate și raționalitate. Publicul așteaptă, de asemenea, să înțeleagă ușor acest tip de discurs, iar temele să se suprapună peste preocupările proprii. Prin urmare, obiectivitatea, raționalitatea, interesul și atractivitatea sunt mărci care asigură identitatea textului jurnalistic. Acestea devin, totodată, și sisteme de protecție împotriva influenței interesate, întrucât adevărul, spiritul critic, echidistanța, prezentarea completă a spațiului public sunt exigențe care, o dată respectate, anulează posibilitățile de manipulare. Așadar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ilegitime prin identificarea abaterilor în conținut și în formă de la credibilitate și de la doza de seducție acceptabilă social pentru acest tip de discurs. Obținem, prin încălcarea celor patru caracteristici ale textului jurnalistic anumite tehnici, grupate sub denumirile: manipularea obiectivității, manipularea raționalității, manipularea interesului, manipularea atractivității. Distincția formă/conținut Încălcarea caracteristicilor textului jurnalistic pe linia strategiei: Conținut Formă Credibilitatea Manipularea obiectivității Manipularea raționalității Seducția Manipularea interesului Manipularea atractivității IV.1. Manipularea obiectivității În definirea discursului jurnalistic, am asumat un concept de obiectivitate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de discurs. Obținem, prin încălcarea celor patru caracteristici ale textului jurnalistic anumite tehnici, grupate sub denumirile: manipularea obiectivității, manipularea raționalității, manipularea interesului, manipularea atractivității. Distincția formă/conținut Încălcarea caracteristicilor textului jurnalistic pe linia strategiei: Conținut Formă Credibilitatea Manipularea obiectivității Manipularea raționalității Seducția Manipularea interesului Manipularea atractivității IV.1. Manipularea obiectivității În definirea discursului jurnalistic, am asumat un concept de obiectivitate care presupune prezentarea unor evenimente care se petrec în realitate, în corespondență cu acea realitate și într-o manieră care să
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
trimite la necesitatea ca un text să utilizeze argumente admise în comunitatea respectivă, și, în plus, să fie coeziv și coerent semantic. Există situații în care, în discursul jurnalistic, se abandonează acceptabilitatea, jurnalistul plasându-se, după caz, chiar în afara granițelor raționalității. În exemplul următor avem de-a face cu abandonarea caracterului de acceptabilitate: Fiind vorba despre ele, sunt totodată timid și furios. Simt de-atâtea ori să sar în apărarea lor, să le apăr slăbiciunile și frumusețea, grația și nepriceperea, încât
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
argument valabil, dincolo de o intuiție personală, pentru ideea textului. Toate aceste ilustrări au evidențiat tehnicile de manipulare în cadrul discursului jurnalistic prin încălcarea obiectivității, reliefând marea diversitate a acestora și posibilitățile reale de influențare ilegitimă a opiniei publice. IV.2. Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]