KorAP: Find »[drukola/base=radiologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...416 >

10,394 matches

Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601

prezența sau absența simptomatologiei a figurat printre criteriile de definire, nodulul pulmonar solitar, fiind definit ca o descoperire radiologică în absența simptomatologiei. În general, oricare ar fi criteriile folosite, se acceptă ca nodul pulmonar solitar, aceea imagine descoperită la examenul radiologic sau CT toracic, cu localizare pulmonară, predominant de consistență solidă și fără să prezinte semne patognomonice de malignitate ca: invazie locală, adenopatii mediastinale semnificative (peste 1 cm în diametrul maxim, confluente sau necrozate) sau metastaze la distanță, parenchimatoase sau osoase

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
localizare pulmonară, predominant de consistență solidă și fără să prezinte semne patognomonice de malignitate ca: invazie locală, adenopatii mediastinale semnificative (peste 1 cm în diametrul maxim, confluente sau necrozate) sau metastaze la distanță, parenchimatoase sau osoase, vizibile pe același film radiologic sau CT. Indiferent de definiția sa, nodulul pulmonar solitar trebuie investigat prin toate metodele care ne stau la îndemână pentru a-i preciza natura malignă sau benignă, numai astfel putându-se depista cancere pulmonare primitive în stadii perfect curabile. ETIOLOGIE

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
DIAGNOSTIC În ciuda faptului că s-a propus încadrarea în categoria de nodul pulmonar solitar (NPS) a descoperirilor imagistice neînsoțite de simptomatologie - obiectivul principal, expus la începutul capitolului, este acela de a preciza natura malignă sau benignă, deci diagnosticul unei imagini radiologice, pentru a alege cea mai potrivită metodă terapeutică - nu putem să nu discutăm despre anumite elemente clinice care ar putea orienta diagnosticul și ar impune anumite investigații în scopul atingerii obiectivului deja enunțat. Astfel, probabilitatea ca un NPS la un

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
de simptome cel centropulmonar poate fi însoțit de dispnee (BOOP), hemoptizie (cancer pulmonar), tuse și expectorație purulentă (abces primitiv), wheezing (carcinoid bronșic). Simptomele unei afecțiuni acute - tuse, febră, dispnee - sugestive pentru o afecțiune inflamatorie, în afară de urmărirea clinică, reclamă o explorare radiologică periodică sistematică pentru a exclude prezența cancerului supurat. La un pacient cunoscut ca purtătorul unui cancer extrapulmonar la care se descoperă mai mulți noduli pulmonari la examenul radiologic, cel mai frecvent este vorba de prezența unor metastaze. Lucrurile se complică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
dispnee - sugestive pentru o afecțiune inflamatorie, în afară de urmărirea clinică, reclamă o explorare radiologică periodică sistematică pentru a exclude prezența cancerului supurat. La un pacient cunoscut ca purtătorul unui cancer extrapulmonar la care se descoperă mai mulți noduli pulmonari la examenul radiologic, cel mai frecvent este vorba de prezența unor metastaze. Lucrurile se complică, atunci când se evidențiază un NPS. Există studii care demonstrează că acesta este mai frecvent o afecțiune benignă sau chiar un cancer pulmonar primitiv decât o determinare secundară unică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
depistării nodulilor pulmonari solitari, având doar un rol orientativ în ceea ce privește diagnosticul de certitudine. Cu toate acestea se pare că două semne ar fi patognomonice pentru benignitate: evidențierea calcificărilor intranodulare și stabilitatea dimensiunilor în timp. Pentru a certifica benignitatea, calcificarea depistată radiologic la nivelul NPS trebuie să aibă următoarele caracteristici: dispunere laminară, concentrică, cu aspect de țintă, prezența calciului ca nucleu central - aspect certificat pe radiografia de față și profil, sau distribuție omogenă în întreg nodulul, sau aspectul de „popcorn” - desemnând prezența

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
de 8 ani. În sprijinul acestei observații vine și studiul lui Dumont și colab., care operând 105 cazuri de carcinoame bronșioloalveolare, au observat că 12% dintre cele 85 prezentate ca NPS au fost stabile ca dimensiuni din punct de vedere radiologic într-o perioadă de timp cuprinsă între 2 și 7 ani [8]. Topografia NPS este de mică valoare diagnostică cu toate acestea este binecunoscut faptul că nodulii situați în treimea externă a câmpului pulmonar sau subpleural cu mare probabilitate sunt

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
noduli rezecați [31]. Pe de altă parte Munden și colab. studiind 65 de noduli pulmonari mai mici de 1 cm, care au fost rezecați toracoscopic, au observat că 58% erau cancere [22]. Huston și Muhm au încercat să precizeze caracterele radiologice ale nodulului pulmonar solitar benign sau malign referindu-se la relația acestuia cu țesutul pulmonar înconjurător. Opacitatea cu caracter malign trimite prelungiri fine în parenchimul înconjurător (corona radiată sau corona malignă) pe când caracterul benign este sugerat de delimitarea netă, liniară

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
ale NPS (mărime, formă, contururi, compoziție, densitate) precum și a relațiilor de vecinătate cu pleura, scizurile, vase sau căi aeriene, și mai mult, poate descoperi și alte leziuni la nivelul mediastinului, pulmonului sau peretelui toracic, modificări ce au scăpat clasicei examinări radiologice. Diversele variante ale CT, cum ar fi computer tomografia cu rezoluție înaltă sau cea cu substanță de contrast aduc elemente în plus foarte sugestive pentru diagnosticul de malignitate sau benigniate al NPS. Computer tomografia cu rezoluție înaltă este capabilă să

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
constant negative pentru BK, am considerat că asocierea acestor criterii CT pune diagnosticul de probabilitate de tuberculom pulmonar. După trei luni de tratament tuberculostatic, diametrul maxim al leziunii a scăzut cu 0,5 cm. Pacienta a fost urmărită în continuare radiologic, imaginea dispărând complet după un an. Luând în considerare aspectul morfologic al NPS observat la CT toracică, s-a constatat că aspectul omogen al structurii acestuia este mai degrabă semn de benignitate pe când 80% dintre leziunile ce prezintă cavitație, necroze

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
cancerului pulmonar la grupele cu risc crescut, citologia sputei are o valoare mai redusă în precizarea etilogiei unui NPS de mici dimensiuni situat spre periferia câmpului pulmonar [24]. O condiție esențială pentru a fi pozitiv este aceea ca formațiunea descrisă radiologic să aibă o largă comunicare cu una dintre bronșii. Într-un studiu care compara rolul diverselor metode de investigație în luarea deciziei terapeutice în cazul NPS, citologia sputei - pe lângă puncția aspirativă transparietală, examenul bronhoscopic și biopsia prin toracotomie - are o

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
ca primă intenție doar în 20% dintre cazuri [18]. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Nimic mai simplu sau poate nimic mai complicat decât precizarea atitudinii terapeutice în cazul unui nodul pulmonar solitar care, după cum a fost prezentat la începutul capitolului, poate fi expresia radiologică a unei varietăți atât de mari de afecțiuni. Există patru opțiuni importante: abandonarea urmăririi, supravegherea radiologică periodică, biopsia prin metode nechirurgicale (puncție transtoracică sau transbronșică) și rezecția de primă intenție [24]. Există foarte puține cazuri în care datele clinice și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
nimic mai complicat decât precizarea atitudinii terapeutice în cazul unui nodul pulmonar solitar care, după cum a fost prezentat la începutul capitolului, poate fi expresia radiologică a unei varietăți atât de mari de afecțiuni. Există patru opțiuni importante: abandonarea urmăririi, supravegherea radiologică periodică, biopsia prin metode nechirurgicale (puncție transtoracică sau transbronșică) și rezecția de primă intenție [24]. Există foarte puține cazuri în care datele clinice și imagistice pot fi sugestive pentru benignitate (sau refuzul pacientului), excluzând indicația rezecției. Uneori statusul biologic nu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

și semne la nivelul SNC și apar cel mai frecvent în carcinomul macrocelular și în adenocarcinom. EVALUAREA CLINICĂ Date generale Studiile statistice arată că doar 5% din pacienți sunt asimptomatici în momentul stabilirii diagnosticului, tumora fiind descoperită la o examinare radiologică de rutină. În această situație improbabilă, cel mai frecvent este vorba de un nodul pulmonar solitar. Numărul pacienților la care examenul radiologic este negativ, diagnosticul fiind stabilit prin examenul citologic al sputei, este foarte mic. Marea majoritate a pacienților se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
arată că doar 5% din pacienți sunt asimptomatici în momentul stabilirii diagnosticului, tumora fiind descoperită la o examinare radiologică de rutină. În această situație improbabilă, cel mai frecvent este vorba de un nodul pulmonar solitar. Numărul pacienților la care examenul radiologic este negativ, diagnosticul fiind stabilit prin examenul citologic al sputei, este foarte mic. Marea majoritate a pacienților se prezintă la medic pentru unul sau mai multe simptome și/sau semne clinice, ce pot fi sistematizate astfel: bronhopulmonare; intratoracice, dar extrapulmonare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
implicate citokine de tipul interleukinei-1 sau factorului de necroză tumorală alpha). Când aceste simptome sunt pregnante, trebuie să ne gândim și la posibilitatea extensiei intraabdominale a procesului tumoral. EVALUAREA PARACLINICĂ Proceduri diagnostice neinvazive Dintre acestea, cele mai importante sunt: evaluarea radiologică, tomografia computerizată, rezonanța magnetică, ultrasonografia, studiile radioizotopice, citologia sputei și dozarea markerilor tumorali. Evaluarea radiologică Este prima și cea mai importantă investigație paraclinică în neoplasmul pulmonar. Vizualizarea radiologică a tumorii semnifică parcurgerea deja a 3/4 din istoria ei naturală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
pregnante, trebuie să ne gândim și la posibilitatea extensiei intraabdominale a procesului tumoral. EVALUAREA PARACLINICĂ Proceduri diagnostice neinvazive Dintre acestea, cele mai importante sunt: evaluarea radiologică, tomografia computerizată, rezonanța magnetică, ultrasonografia, studiile radioizotopice, citologia sputei și dozarea markerilor tumorali. Evaluarea radiologică Este prima și cea mai importantă investigație paraclinică în neoplasmul pulmonar. Vizualizarea radiologică a tumorii semnifică parcurgerea deja a 3/4 din istoria ei naturală. Totuși, imaginea radiologică toracică apare modificată cu aproximativ 6-7 luni înainte de apariția primelor manifestări clinice

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
EVALUAREA PARACLINICĂ Proceduri diagnostice neinvazive Dintre acestea, cele mai importante sunt: evaluarea radiologică, tomografia computerizată, rezonanța magnetică, ultrasonografia, studiile radioizotopice, citologia sputei și dozarea markerilor tumorali. Evaluarea radiologică Este prima și cea mai importantă investigație paraclinică în neoplasmul pulmonar. Vizualizarea radiologică a tumorii semnifică parcurgerea deja a 3/4 din istoria ei naturală. Totuși, imaginea radiologică toracică apare modificată cu aproximativ 6-7 luni înainte de apariția primelor manifestări clinice de boală [52, 53]. Modificările radiologice sunt determinate de tumora propriu-zisă, de modificările

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
rezonanța magnetică, ultrasonografia, studiile radioizotopice, citologia sputei și dozarea markerilor tumorali. Evaluarea radiologică Este prima și cea mai importantă investigație paraclinică în neoplasmul pulmonar. Vizualizarea radiologică a tumorii semnifică parcurgerea deja a 3/4 din istoria ei naturală. Totuși, imaginea radiologică toracică apare modificată cu aproximativ 6-7 luni înainte de apariția primelor manifestări clinice de boală [52, 53]. Modificările radiologice sunt determinate de tumora propriu-zisă, de modificările pulmonare secundare (atelectazie, infecție), de extensia neoplazică la celelalte structuri intratoracice. Imaginile variază în funcție de localizare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
importantă investigație paraclinică în neoplasmul pulmonar. Vizualizarea radiologică a tumorii semnifică parcurgerea deja a 3/4 din istoria ei naturală. Totuși, imaginea radiologică toracică apare modificată cu aproximativ 6-7 luni înainte de apariția primelor manifestări clinice de boală [52, 53]. Modificările radiologice sunt determinate de tumora propriu-zisă, de modificările pulmonare secundare (atelectazie, infecție), de extensia neoplazică la celelalte structuri intratoracice. Imaginile variază în funcție de localizare, tipul celular, timpul de la apariția procesului tumoral. În evaluarea radiologică a unui pacient cu CBP, esențială este descoperirea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
primelor manifestări clinice de boală [52, 53]. Modificările radiologice sunt determinate de tumora propriu-zisă, de modificările pulmonare secundare (atelectazie, infecție), de extensia neoplazică la celelalte structuri intratoracice. Imaginile variază în funcție de localizare, tipul celular, timpul de la apariția procesului tumoral. În evaluarea radiologică a unui pacient cu CBP, esențială este descoperirea semnelor radiologice precoce, care să permită un diagnostic în primele stadii și o atitudine terapeutică optimă. Pentru ca tumora să fie văzută pe radiografie, trebuie să aibă un diametru de cel puțin 7

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
determinate de tumora propriu-zisă, de modificările pulmonare secundare (atelectazie, infecție), de extensia neoplazică la celelalte structuri intratoracice. Imaginile variază în funcție de localizare, tipul celular, timpul de la apariția procesului tumoral. În evaluarea radiologică a unui pacient cu CBP, esențială este descoperirea semnelor radiologice precoce, care să permită un diagnostic în primele stadii și o atitudine terapeutică optimă. Pentru ca tumora să fie văzută pe radiografie, trebuie să aibă un diametru de cel puțin 7 mm, dar de regulă, sub 10 mm diagnosticul nu este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
Pentru ca tumora să fie văzută pe radiografie, trebuie să aibă un diametru de cel puțin 7 mm, dar de regulă, sub 10 mm diagnosticul nu este pus. Radiografia toracică prezintă modificări patologice la 97% din bolnavii cu CBP. Primele semne radiologice, esențiale în stabilirea la timp a diagnosticului, sunt [21]:a. opacitate în parenchimul pulmonar, cu aspect de nodul solitar periferic;b. cavitație în interiorul unei mase tumorale solide;c. opacitate segmentară, rău definită;d. infiltrație nodulară de-a lungul unui vas

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
lungul unui vas sanguin;e. aspect de infiltrație segmentară (pneumonită); f. opacitate tringhiulară apicală, cu extensie spre hil;g. masă mediastinală (mai rar);h. lărgirea unui hil pulmonar;i. emfizem segmentar sau lobar obstructiv;j. atelectazie segmentară. Ulterior apar manifestările radiologice clasice, când diagnosticul se pune mai ușor, dar prognosticul este mai întunecat. Cele mai frecvente imagini sunt: opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
clasice, când diagnosticul se pune mai ușor, dar prognosticul este mai întunecat. Cele mai frecvente imagini sunt: opacitate cu caracter tumoral localizată periferic (40%), tumoră hilară (20%), atelectazia (14%) (fig. 6.93 a,b, fig. 6.94 a,b). Imaginea radiologică poate sugera tipul histologic. Astfel, în carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonită obstructivă și atelectazie pulmonară, datorită predominenței localizării centrale. Cavitația este frecventă în leziunile periferice. În adenocarcinom apar cel mai frecvent opacități tumorale periferice, cu cavitație mai

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]