2,296 matches
-
importante activități industriale erau desfășurate de următoarele întreprinderi: o moară sistematică, o fabrică de unt și brânzeturi, una de bere, una de mezeluri, una de ciocolată și bomboane, una de zahăr, una de oțet, una de șireturi și dantele, o rafinărie de petrol, o fabrică de clei, una de oxigen, una de acid lactic, una de caseină, una de săpun, două de capete de sifoane, un atelier mecanic și turnătorie, două fabrici de pielărie, una de mobilă, una de bărci, una
Economia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/310292_a_311621]
-
una de țiglă de teracotă, una de obiecte din argonit, una de oglinzi și una de păpuși. Cele mai mari întreprinderi, cu un capital social sau investit de peste 5 milioane lei, erau: "Fabrica de bere Albert Burger", "Fabrica de zahăr", "Rafinăria de petrol din Târgu Mureș", "Fabrica de clei „Mureșul”", "Fabrica pentru prelucrarea de piei brute", "Fabrica de mobilă Syekely și Rety". În perioada interbelică, în piața financiar-bancară din Târgu Mureș, activau următoarele instituții: "Banca Națională a României" - prin sucursala sa din oraș, sucursala
Economia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/310292_a_311621]
-
folosit în aceste lămpi, dădea o lumină mai vie și mai puțin miros. Încurajat de succes, el a participat la o licitație și a obținut concesiunea iluminării orașului București, apoi l-a convins pe fratele său Marin să înființeze o rafinărie, în timp ce el umbla prin Europa, achiziționând de la Hamburg, în vederea adaptării, niște cazane pentru distilarea șisturilor bituminoase, fratele său a început să construiască, prin decembrie 1856, „fabrica de gaz”. Ridicată la bariera Râfov, „între gârle”, în mahalaua Sf. Dumitru, prima rafinărie
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
rafinărie, în timp ce el umbla prin Europa, achiziționând de la Hamburg, în vederea adaptării, niște cazane pentru distilarea șisturilor bituminoase, fratele său a început să construiască, prin decembrie 1856, „fabrica de gaz”. Ridicată la bariera Râfov, „între gârle”, în mahalaua Sf. Dumitru, prima rafinărie din lume a început să funcționeze în primăvara lui 1857. Curând, ea a fost urmată de altele, mai întâi tot în Ploiești, apoi în județul Prahova și în restul țării. La sfârșitul aceluiași an, supusul austriac Ed. Madasch a înființat
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
a început să funcționeze în primăvara lui 1857. Curând, ea a fost urmată de altele, mai întâi tot în Ploiești, apoi în județul Prahova și în restul țării. La sfârșitul aceluiași an, supusul austriac Ed. Madasch a înființat a doua rafinărie, la bariera Rudului, în 1860 Gheorghe Sfetescu pe cea de-a treia, în mahalaua Sf. Sava, iar în 1862 și 1865 au apărut altele, la Ploieștiori. Unele dintre aceste întreprinderi aveau o existență efemeră, altele au activat însă decenii la
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
însă decenii la rând (în 1894, în Ploiești și împrejurimi funcționau 18), asigurând petrol lampant pentru iluminarea publică a Capitalei (1857), și apoi a orașelor Ploiești, Buzău, Târgoviște, Galați, etc. și trecând la fabricarea unor produse superioare. Până pe la 1900, rafinăriile au rămas relativ mici, abia în primii ani ai secolului trecut societățile cu capital românesc sau străin reușind să instaleze mari rafinării (prima fiind „Orion”) care o vreme au coexistat cu cele ale localnicilor și apoi le-au înghițit treptat
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
apoi a orașelor Ploiești, Buzău, Târgoviște, Galați, etc. și trecând la fabricarea unor produse superioare. Până pe la 1900, rafinăriile au rămas relativ mici, abia în primii ani ai secolului trecut societățile cu capital românesc sau străin reușind să instaleze mari rafinării (prima fiind „Orion”) care o vreme au coexistat cu cele ale localnicilor și apoi le-au înghițit treptat. Producător mai vechi de materiale de construcții, orașul a cunoscut și în această ramură un avînt considerabil, în 1886, arhitectul Toma N.
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Mari, orașul s-a dezvoltat cu repeziciune. Populația s-a refăcut și a depășit numărul antebelic, ajungând în 1930 la aproape 80.000 locuitori. Industria a cunoscut și ea o revenire rapidă, sporindu-și considerabil producția. Pe primul loc erau rafinăriile care, nou înființate sau rezultate din contopirea și modernizarea unora vechi, înconjurau orașul. Aparținând unor mari societăți cu capital în majoritate străin, ele se refăcuseră de pe urma distrugerilor din primul război mondial, își diversificaseră gama de produse și ajunseseră la mari
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
la mari producții și la sute de muncitori fiecare. Spre sud se găsea „Orion”, alături de ea, spre stânga, „Unirea”, spre dreapta „Astra Română”, spre nord „Vega” (care trecuse la societatea „Concordia”), spre est, pe lângă „Dacia”, s-a dezvoltat la Teleajen rafinăria „Româno-Americană”. Mai lucrau rafinăriile „Xenia” (la bariera Câmpinii), „Norris”, „Standard”, „Colombia”, „Redevența”, „Cometa”, „Lumina”, „Frăția”, „Luciana”, „Oilfields” etc. (în partea de sud-vest și vest). Pe plan politic, cea mai puternică a fost organizația liberală, care a reușit să trimită deputați
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
la sute de muncitori fiecare. Spre sud se găsea „Orion”, alături de ea, spre stânga, „Unirea”, spre dreapta „Astra Română”, spre nord „Vega” (care trecuse la societatea „Concordia”), spre est, pe lângă „Dacia”, s-a dezvoltat la Teleajen rafinăria „Româno-Americană”. Mai lucrau rafinăriile „Xenia” (la bariera Câmpinii), „Norris”, „Standard”, „Colombia”, „Redevența”, „Cometa”, „Lumina”, „Frăția”, „Luciana”, „Oilfields” etc. (în partea de sud-vest și vest). Pe plan politic, cea mai puternică a fost organizația liberală, care a reușit să trimită deputați în parlament chiar în
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
fost victima unor puternice bombardamente aeriene. Pagube imense a provocat bombardamentul anglo-american din 1 august 1943, efectuat de 178 bombardiere B-24 Liberator, decolate de la Benghazi cu 325 tone de bombe și care zburau la joasă altitudine. Au fost lovite multe rafinării, dar eficacitatea apărării a provocat mari pierderi flotei aeriene, astfel încât bombardamentele n-au mai fost reluate decât în anul următor, când avioanele puteau folosi baze mult mai apropiate din Italia. Bombardamentele au început la 5 aprilie 1944 și au continuat
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
la 5 aprilie 1944 și au continuat până în august, înregistrându-se 23 de raiduri de atacare specială a Ploieștiului, pe lângă treceri de avioane și aruncări izolate de bombe, în total lăsându-se 13708 tone de explozibil. Mari pagube au suferit rafinăriile și alte întreprinderi, dar a fost avariat grav și orașul, au fost distruse clădirile unor instituții (câteva monumente de arhitectură) și aproape 2/3 din fondul de locuințe. Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de "Ploești" și
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
de la 100.000 de locuitori în anii 40 ajungînd la sfîrșitul epocii comuniste la 265.000 de locuitori. Orasul a crescut in importanta. Industrializarea a fost puternică, majoritatea populației Ploieștiului lucrînd în uzine ca: "1 mai", "23 august", Cablul Romînesc, Rafinăriile si multe alte obiective industriale din Ploiești, care după anii 1990 au fost lăsate în paragină. Totuși, în perioada comunistă, cultura orașului a fost grav evitată. După 1990 Ploieștiul cunoaște din nou un avânt cultural.
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
în 2008, ca urmare a declinului prețului petrolului. În anul 2014, compania exploata patru perimetre în județul Timiș (Biled, Periam, Jimbolia și Crai Nou), care vizau exclusiv resurse convenționale - țiței și gaze naturale, strategia companiei fiind legarea întregii zone de rafinăria de la Pancevo, construirea de oleoducte și depozite de combustibil, și nu în cele din urmă, lărgirea numărului de benzinării Gazprom. Gazprom Neft, deținută de Gazprom, este prezentă în România, prin compania sârbă NIS Petrol. În august 2014, NIS Petrol deținea
Gazprom () [Corola-website/Science/309030_a_310359]
-
în alte țări, dintre care 1.691 stații în Rusia și 2.385 stații în Europa și SUA. Cel mai mare acționar străin al companie este grupul energetic american ConocoPhillips, care a cumpărat 7,6% din companie în septembrie 2004. Rafinăriile grupului au prelucrat în anul 2006 aproximativ 95,2 milioane de tone de țiței și a vândut 126,7 milioane tone de țiței și produse petroliere. În decembrie 2005, Lukoil a cumpărat compania petrolieră "Nelson" din Kazahstan, pentru suma de
Lukoil () [Corola-website/Science/309029_a_310358]
-
pentru suma de două milioane euro. Nelson dispune de rezerve certe și probabile de circa 270 de milioane de barili. În anul 2006, Lukoil avea o capacitate de procesare de 750.000 de barili de țiței pe zi la cele patru rafinării ale sale din Rusia. În afara Rusiei, Lukoil deține o rafinărie la Burgas (Bulgaria) și alta - Petrotel - la Ploiești (România), având fiecare o capacitate totală de rafinare de 200.000 de barili pe zi. În 2013, Lukoil a vândut rafinăria din
Lukoil () [Corola-website/Science/309029_a_310358]
-
și probabile de circa 270 de milioane de barili. În anul 2006, Lukoil avea o capacitate de procesare de 750.000 de barili de țiței pe zi la cele patru rafinării ale sale din Rusia. În afara Rusiei, Lukoil deține o rafinărie la Burgas (Bulgaria) și alta - Petrotel - la Ploiești (România), având fiecare o capacitate totală de rafinare de 200.000 de barili pe zi. În 2013, Lukoil a vândut rafinăria din Odessa către Vetek Group. Cifra de afaceri în 2006: 67
Lukoil () [Corola-website/Science/309029_a_310358]
-
patru rafinării ale sale din Rusia. În afara Rusiei, Lukoil deține o rafinărie la Burgas (Bulgaria) și alta - Petrotel - la Ploiești (România), având fiecare o capacitate totală de rafinare de 200.000 de barili pe zi. În 2013, Lukoil a vândut rafinăria din Odessa către Vetek Group. Cifra de afaceri în 2006: 67,6 miliarde USD Profitul net în 2006: 7,4 miliarde USD Compania a intrat pe piața din România în anul 1998, prin cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni (51%) a
Lukoil () [Corola-website/Science/309029_a_310358]
-
din Odessa către Vetek Group. Cifra de afaceri în 2006: 67,6 miliarde USD Profitul net în 2006: 7,4 miliarde USD Compania a intrat pe piața din România în anul 1998, prin cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni (51%) a rafinăriei Petrotel Ploiești de la statul român pentru suma de 53,2 milioane USD. Rafinăria a fost oprită între anii 2001 și 2004. Lukoil mai are în regiune încă o rafinărie în apropierea României, Neftochim Burgas (Bulgaria). LukOil deține în România o
Lukoil () [Corola-website/Science/309029_a_310358]
-
USD Profitul net în 2006: 7,4 miliarde USD Compania a intrat pe piața din România în anul 1998, prin cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni (51%) a rafinăriei Petrotel Ploiești de la statul român pentru suma de 53,2 milioane USD. Rafinăria a fost oprită între anii 2001 și 2004. Lukoil mai are în regiune încă o rafinărie în apropierea României, Neftochim Burgas (Bulgaria). LukOil deține în România o rețea de 300 de benzinării (noiembrie 2007) și o cotă de piață de
Lukoil () [Corola-website/Science/309029_a_310358]
-
în anul 1998, prin cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni (51%) a rafinăriei Petrotel Ploiești de la statul român pentru suma de 53,2 milioane USD. Rafinăria a fost oprită între anii 2001 și 2004. Lukoil mai are în regiune încă o rafinărie în apropierea României, Neftochim Burgas (Bulgaria). LukOil deține în România o rețea de 300 de benzinării (noiembrie 2007) și o cotă de piață de 25% pe piața distribuției de carburanți. Număr de angajați în România în anul 2007: 5.000
Lukoil () [Corola-website/Science/309029_a_310358]
-
LukOil deține în România o rețea de 300 de benzinării (noiembrie 2007) și o cotă de piață de 25% pe piața distribuției de carburanți. Număr de angajați în România în anul 2007: 5.000 (din care peste 1.200 în cadrul rafinăriei "Petrotel - LUKOIL") Cifra de afaceri în România în anul 2005: 1,3 miliarde Euro LUKOIL-Moldova SRL a fost creată inițial ca o societate pe acțiuni, în conformitate cu memorandumul din 19 decembrie 1995, ca filială a companiei ruse. În prezent (2014) filiala
Lukoil () [Corola-website/Science/309029_a_310358]
-
prejudicii fondatorului său. Acesta a fost forțat să plece și să ia totul de la capăt în Suwon în anul 1951. În doar un an de zile, valoarea companiei a crescut de douăzeci de ori. În 1953, Lee a deschis o rafinărie de zahăr - prima instalație de fabricație din Coreea de Sud, de după Războiul Corean. Compania a prosperat sub conducerea lui Lee, al cărui scop a fost ca Samsung să fie lider de piață în fiecare industrie în care activa (Samsung Elecronics). Compania a
Samsung Group () [Corola-website/Science/309077_a_310406]
-
este un complex industrial din orașul Năvodari (județul Constanța), format în principal dintr-o rafinărie și o uzină petrochimică, folosind tehnologiile companiilor UOP, Mitsui, Snam Progetti, Heat Research etc. Capacitatea sa maximă de prelucrare a țițeiului este de 4,8 milioane de tone/an. În anul 1975, a fost înființat Combinatul Petrochimic Midia Năvodari pe
Petromidia () [Corola-website/Science/309229_a_310558]
-
aluminiu și concediase tot personalul și asta i-a determinat pe angajați să se opună procesului de privatizare. O a doua tentativă de privatizare a fost în 1997. Un grup turc, "Akmaya", a încercat o preluare a celei mai mari rafinării românești. Sindicatul de la Năvodari a impus însă în 2000 două condiții pentru privatizare, care dacă nu ar fi fost respectate ar fi dus la rezilierea contractului. Prima solicitare a fost aceea ca noul proprietar să asigure aprovizionarea rafinăriei la capacitate
Petromidia () [Corola-website/Science/309229_a_310558]