20,740 matches
-
Sorin Lavric În ultimele decenii, renumitul cercetător Richard Dawkins a devenit simbolul unei aberații de intelect: dintr-un biolog de rasă cu reale aptitudini pentru disciplina geneticii, profesorul de la Oxford a intrat în pielea unui cruciat scientist hotărît a-l scoate pe Dumnezeu din mințile oamenilor. Malformația suferită e stranie din trei motive: mai întîi fiindcă a luat naștere în mintea
Cruciatul veninos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5615_a_6940]
-
scoate la iveală și un Fondane scenarist, cel care contribuie într-o mare măsură la succesul filmului Rapt (1934) al lui Dimitri Kirsanoff, încât acest succes îi este atribuit stârnind nemulțumirea regizorului. Filmul realizează o interesantă parabolă a urii de rasă care va deveni un fundament ideologic al nazismului care se insinuează într-o Europă aparent liniștită. În fapt, ne aflăm încă în faza de pionierat a cinematografiei, a tatonărilor, a căutării unor limbaje noi, a puterii de fascinație maxime pe
Benjamin Fondane, cineastul uitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5625_a_6950]
-
Fiecăruia dintre noi soarta îi trimite boala pe care o merită”, crede ea, iar cancerul apare, „din pricina rușinii pe care am îndurat-o în viața mea.” Rușinea la care se referă este rușinea apartenenței la o clasă și la o rasă asupritoare, criminală. „Cu mult timp în urmă a fost comisă o crimă”, recunoaște ea, „cu atât de mult timp în urmă, încât știu de ea de când m-am născut. Face parte din moștenirea mea. Face parte din mine, fac parte
„Cronica unor vremuri neospitaliere“ by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5627_a_6952]
-
Omul negru, Stăpânul și Sclavul, să înțeleagă că poartă un război absurd, grotesc și inutil. Doar că nimeni, nici de o parte, nici de alta, nu pare s-o înțeleagă. Albii o consideră naivă, negrii doar o altă reprezentantă a rasei cuceritoare care trebuie privită dacă nu cu ură, cel puțin cu suspiciune. Singurul ei interlocutor veridic, singurul care pare să o înțeleagă (deși nici el de fiecare dată) este cerșetorul Vercueil, un fost marinar schilodit de ocean, care se aciuează
„Cronica unor vremuri neospitaliere“ by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5627_a_6952]
-
vorbise despre această sfântă mănăstire unchiul lui, rabinul, oftând! Unsprezece ani petrecuse acolo singur, slăvind pe Dumnezeu, vindecând oamenii; dar într-o zi, vai! îl călări ispita, atotputernică, știi, este și ea, văzu o femeie, părăsi viața neprihănită, își dezbrăcă rasa albă, se însură și i se născu, așa-i trebuie! Magdalena; pe drept pedepsi Dumnezeu pe cel lepădat de El! - Acolo voi merge, acolo înăuntru mă voi vârî, sub aripile Lui... murmură fiul Mariei și iuți pasul. Ce bucurie era
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
Arțăgos, rău de gură și mistuit de un nerv irascibil, Pandrea te desfată fără să te plictisească, cu condiția să treci peste hiperbola instinctivă în care își drapează fiecare detaliu epic. Pandrea nu poate să scrie decît exagerînd. Numai că rasa indubitabilă a talentului îl scutește de dezvinovățiri ulterioare. Căci nu valoarea de document contează în textele lui, ci spectacolul de limbă. Cum spuneam în altă cronică din România literară, Pandrea scrie formidabil și minte prodigios, numai că neajunsul denaturării poate
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
independenței, suveranității și integrității sale. Articolul 2 Toți cetățenii patriei, membrii ai mării familii a României socialiste, întemeiata pe unitatea moral-politica a întregului popor, sînt cetățeni români, egali în drepturi și îndatoriri, fără nici o îngrădire sau deosebire pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei, ori al modului de dobîndire a cetățeniei. Cetățenii români se bucură de drepturi politice, economice și sociale, precum și de celelalte drepturi și libertăți consacrate de Constituție și legile țării. Statul asigura libertatea și demnitatea cetățenilor săi, afirmarea
LEGE nr. 24 din 17 decembrie 1971 Cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106324_a_107653]
-
relație cu străbunii are deci legătură cu Salomea, pe care, etern îndrăgostit, o resuscită prin sentiment. „Care dintre noi ia calea spre ceva mai bun - doar zeul o știe” (p. 19). Tensiunea demersului necesar este definită printr-o antinomie: „Două rase au existat dintotdeauna în Grecia: rasa lui Socrate și rasa lui Anytos cu șleahta lui. Prima dă măreție patriei, a doua o sprijină în chip negativ pe prima. Însă acum, mi se pare, numai aceasta din urmă a mai supraviețuit
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
cu Salomea, pe care, etern îndrăgostit, o resuscită prin sentiment. „Care dintre noi ia calea spre ceva mai bun - doar zeul o știe” (p. 19). Tensiunea demersului necesar este definită printr-o antinomie: „Două rase au existat dintotdeauna în Grecia: rasa lui Socrate și rasa lui Anytos cu șleahta lui. Prima dă măreție patriei, a doua o sprijină în chip negativ pe prima. Însă acum, mi se pare, numai aceasta din urmă a mai supraviețuit - prima s-a spulberat” (p. 19
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
etern îndrăgostit, o resuscită prin sentiment. „Care dintre noi ia calea spre ceva mai bun - doar zeul o știe” (p. 19). Tensiunea demersului necesar este definită printr-o antinomie: „Două rase au existat dintotdeauna în Grecia: rasa lui Socrate și rasa lui Anytos cu șleahta lui. Prima dă măreție patriei, a doua o sprijină în chip negativ pe prima. Însă acum, mi se pare, numai aceasta din urmă a mai supraviețuit - prima s-a spulberat” (p. 19). Așadar, obsedat de legătura
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
spre deosebire de alți lideri ai PSD, ci spune doar că sentința este o exagerare. "Nu e surprinzătoare poziția d-lui Iliescu, dacă ne gândim la clasa politică din care provine dl. Iliescu, de dinainte de '89, spre deosebire de dl Ponta. Sunt din două rase politice diferite. (...) Cunoaștem cu toții caracteristicile demnitarului comunist de dinainte de '89, iar una dintre ele este că oricât de presat ar fi un demnitar comunist (...) nu atacă structurile statului", a declarat jurnalistul, miercuri seara, la România Tv. Popescu interpretează că spusele
CTP: Iliescu și Ponta sunt din rase diferite by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33184_a_34509]
-
de ce azi nemții dau iarăși tonul în Europa. Și la mijloc nu e doar puterea economică, și nici măcar fascinația culturală pe care europenii o resimt față de un popor cu o tradiție grandioasă, la mijloc e altceva: e încrederea pe care rasa nemților o inspiră în genere, acea putere de a fi principiali și serioși, într-o lume guvernată de șiretenie, duplicitate și înțelegeri de culise. Deși învinși, nemții încep să aibă din nou dreptate, spre exasperarea celor care nu suportă ideea
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
meu le-ar putea face măcar tot atâta bine cât bine mi-a făcut mie scrierea lui”. Desigur, cartea lui Andrei Pleșu se adresează, cum s-a spus, „degustătorilor de stil rafinat, melomanilor livrești care vor ritmul unei fraze de rasă, și filosofilor care vor să învețe cum poți mânui nuanțe contrare fără a te încurca în capcana lor” (Sorin Lavric), oferind nu doar o lectură adecvată a pildelor biblice, ci și o mărturie a modului în care metabolismul cultural al
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
o lume falsă, stătută, ca să înceapă totul, de la capătul lumii, cu această fată de mînă. În cîte roluri, spectacole, filme nu am distribuit-o!... Oricum, în mult mai multe decît a jucat. De cîte ori am văzut un spectacol de rasă, m-am întrebat: de ce, oare, nu e Tania Popa acolo? Și asta nu doar pentru că protagonista, să spunem, nu avea sare, și nici piper, și nici nu simțea personajul, și nu era comunicare, și poveștile mureau înainte chiar să se
Tania Popa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3449_a_4774]
-
oferit, luni, presei declarația promisă în urmă cu două săptămâni, privind orientarea sa sexuală și motivația. Într-o exprimare oarecum ambiguă, Remus Cernea a susținut, luni, pe Holul Parlamentului, că, deși, „de regulă” face parte din grupuri dominante, respectiv bărbat, rasă albă caucaziană, heterosexual și etnic român, se consideră homosexual în egală măsură cu a se considera „femeie, evreu, rom, maghiar”. „Am apărat drepturile minorităților indiferent de ce fel au fost acestea, minorități religioase, minorități sexuale, minorități naționale. O voi face și
Ce spune Remus Cernea despre orientarea sa sexuală by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36655_a_37980]
-
în egală măsură cu a mă considera evreu, în egală măsură cu a mă considera rom, maghiar, membru al unei comunități religioase minoritare. Asta în ciuda faptului că de regulă fac parte din grupuri dominante în societatea noastră, și anume bărbat, rasă albă caucaziană, heterosexual și etnic român”, a declarat Remus Cernea, citează Mediafax. La mijlocul lunii iunie, deputatul Remus Cernea anunța că peste două săptămâni va organiza o conferință de presă în care își va dezvălui orientarea sexuală și motivația, întrucât, în
Ce spune Remus Cernea despre orientarea sa sexuală by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36655_a_37980]
-
maselor"8 Cu peste un an și jumătate în urmă publicase articolul Contra dreptei și contra stângii. Aici își arăta cu violență repulsia atât față de semidocții autohtoni care maimuțăreau marxism-leninismul moscovit, cât și față de ideologia fascisto-hitleristă, bazată pe lupta de rasă și de religie, pe șovinism și pe un patriotism ridicol. Doctrina noastră politică nu trebuie împrumutată de aiurea. Ea trebuie să reiasă în mod firesc din realitățile românești: Ce căutăm noi la dreapta sau la stânga, n-am înțeles niciodată. Cum
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
amendamentul a fost din nou supus la vot. Și de această dată, rezultatul a fost similar. Prin urmare, alineatul va rămâne în forma din Constituția actuală, respectiv: "România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială".
Noua Constituție: Amendamentul ce interzice discriminarea pentru orientare sexuală, respins by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37017_a_38342]
-
cu tine? Intrarea în PNL te-a dezumanizat? Eu refuz să cred că tu poți să asiști, pasiv, la complicitatea lașă dintre polițiști și criminalii care împușcă, ziua în amiaza mare, în toată țara, cîinii comunitari, dar și cîinii de rasă, lovindu-i și învinețindu-i și pe stăpînii acestora, mai ales femei. În ce țară trăim? Radule, trezește-te! România a intrat în Zodia Satanei, dar Poliția nu-și face datoria, deși e plătită din bani publici. De ce nu sînt
Vadim: Stroe, trezește-te! Poliția, complicele ucigașilor de câini by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35310_a_36635]
-
nepoetizată și antiromantică în Pescărușul pe care l-a făcut în 1982-1983, la Teatrul din Reșița, un tip de cinism care îți taie răsuflarea. Al doilea, Michael Haneke. În oricare din filmele acestui regizor estet, filosof, muzician, un intelectual cu rasă pură, poveștile cele mai cumplite și mai insuportabile din viață sînt jucate alb de actori. Suferința și deșirarea nu sînt la vedere. De fiecare dată, și în Panglica albă, și în Amour, și în Cache sau în Profesoara de pian
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
ci a întregii Românii. Iar soluția nu este doar eutanasierea câinilor fără stăpân, ci și prevenirea reapariției acestui fenomen. De aceea cred că legislația noastră cu privire la animale trebuie completată în sensul în care toți proprietarii de câini, inclusiv câini de rasă, să fie obligați să își sterilizeze animalele. Scutiți de această responsabilitate să fie doar proprietarii de câini cu valoare chinologică, conformă cu standardele internaționale ale crescătorilor de câini. Proprietarii de câini vor fi mai atent supravegheați în acest sens de către
Dan Cristian Popescu: Câinii vagabonzi, o problemă națională, nu doar a Bucureștiului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35476_a_36801]
-
vor fi mai atent supravegheați în acest sens de către administrațiile locale și de către Asociația Chinologică Română. Voi propune modificarea legii în acest sens și voi iniția un dialog cu Asociația Chinologică Română (organ abilitat internațional) și proprietarii de câini de rasă", a declarat deputatul Dan Cristian Popescu.
Dan Cristian Popescu: Câinii vagabonzi, o problemă națională, nu doar a Bucureștiului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35476_a_36801]
-
este la Oceanos Potamos”, adică Dunărea. De-a lungul istoriei ei au iradiat În toate direcțiile ducând la separarea În popoare și diversificarea limbilor și a culturii. Cristofi Cerchez afirmă: „La Început omenirea a format o singură masă, o singură rasă - rasa latină, răspândită pe tot cuprinsul Europei, și chiar În afară de Europa, cu centrul de pornire În Dacia (Dacia preistorică și istorică). Misteriosul poet, actor și vizionar Jean Parvulesco (1929-2010) scria: „Je pense que l’heure est vraiment venue pour reconnaître
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
la Oceanos Potamos”, adică Dunărea. De-a lungul istoriei ei au iradiat În toate direcțiile ducând la separarea În popoare și diversificarea limbilor și a culturii. Cristofi Cerchez afirmă: „La Început omenirea a format o singură masă, o singură rasă - rasa latină, răspândită pe tot cuprinsul Europei, și chiar În afară de Europa, cu centrul de pornire În Dacia (Dacia preistorică și istorică). Misteriosul poet, actor și vizionar Jean Parvulesco (1929-2010) scria: „Je pense que l’heure est vraiment venue pour reconnaître qu
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
popoare, ci priviți pe-al vostru. Cu cât veți săpa mai adânc, cu atât veți vedea țâșnind viața” (Elie Dulcu, Românii, o anti chitate arhaică, c. I.). Cristofi Cerchez afirmă: „La Început omenirea a format o singură masă, o singură rasă - rasa latină, răspândită pe tot cuprinsul Europei, și chiar În afară de Europa, cu centrul de pornire În Dacia (Dacia preistorică și istorică). Scrieri pierdute despre daci Cea mai mare parte a lucrărilor vechi despre daci a fost pierdută sau distrusă intenționat
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]