5,656 matches
-
alteia din categoriile discursului, ci consecințele enunțului asupra populației umane (inclusiv aceea a profesioniștilor discursului). Se va produce deci o răsturnare fond/formă: ce este "formă" pentru noi, precum modalitățile tehnice de apariție a unui mesaj, contextele sale sociale de receptare și realizare, transformarea sa prin receptori etc., reprezintă doar "fond" pentru arheolog. Și asta este cît se poate de firesc. O arheologie a mesajelor n-ar fi generat în nici un caz mai mult interes decît o mediologie a enunțurilor, pentru că
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
certificarea din afară, fiindcă, oricît de formalizate și tematizate ar fi acestea, sînt opțiuni de organizare ce urmăresc "informarea" destinatarilor. Modificarea comportamentelor, motivația alegerii. În acest caz "susul" și "josul" sînt permutabile. În domeniul mesajelor, "Istoria lumii este tribunalul ideilor", receptarea determină valoarea emisiei. În enunțurile cunoașterii, așa cum sînt ele detașabile în virtutea condițiilor de enunțare, reacțiile publicului nu sesizează diferența. Ce ne interesează pe noi nu e ce a scris sau nu mîna apostolului Pavel, ci dacă ceea ce a fost scris
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
șemineului. În telecomunicarea gîndurilor, pentru a continua discuția, putem ajunge de la "instrumentul este de neimaginat în absența utilizatorului său" la concluzia că "tehnica nu are morală, numai tehnicienii au"? Nimic nu mi se pare mai puțin sigur. Dacă structurile de receptare socială sînt totdeauna dinamice, această activitate nu este liberă, ci este determinată de mijloacele și suporturile de transmisie. Nu se cunoaște nici o tehnică intelectuală sau informativă care să nu fie purtătoare de etică, chiar dacă aceasta n-ar fi decît profesională
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai mult despre tipărituri decît despre carte și mai mult despre gesturi cotidiene de apropriere decît de tipăriturile înseși (periodice, almanahuri, broșuri, manifeste, afișe, caricaturi etc.). În tematica originilor, cultural înlocuiește intelectual. Roger Chartier și Daniel Roche au arătat că receptarea unui mesaj înseamnă refracție și transformare a mesajului prin receptor și că textele care vizează finisarea ideilor și a conduitelor în număr mare pot acționa, prin deturnare sau rezistența utilizatorilor, asupra altor idei sau conduite. Aceeași carte poate servi pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să facă posibilă o anume resuscitare. Ori reactivarea unei urme înseamnă racordarea la un lucru care nu lasă urme, ori cel puțin nu și le asumă. Obiectele simbolice, cărți sau mesaje, sînt numite propuneri (1); culturile experimentate sau sistemele de receptare/transformare a mesajului, presupoziții (2) și mediul în care se operează receptarea/transformarea, exterior universului simbolic, o precondiție (3). Să spunem că (1) poate contribui la formarea lui (2) și (2) la modificarea lui (3), dar bucla este retroactivă: mediul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la un lucru care nu lasă urme, ori cel puțin nu și le asumă. Obiectele simbolice, cărți sau mesaje, sînt numite propuneri (1); culturile experimentate sau sistemele de receptare/transformare a mesajului, presupoziții (2) și mediul în care se operează receptarea/transformarea, exterior universului simbolic, o precondiție (3). Să spunem că (1) poate contribui la formarea lui (2) și (2) la modificarea lui (3), dar bucla este retroactivă: mediul (3) a determinat cultura (2) care a produs cartea (1). Sigur este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Sevilla, să consult în bibliotecă o capodoperă inamovibilă și netransportabilă depusă la Londra sau New York (dacă a fost introdusă într-o bază de date, desigur). Există atunci o suprapunere, odată coordonatele spațiale neutralizate, între eveniment, sau document, percepția, tratarea și receptarea lui. Această facilitate individuală generalizată, dacă prin absurd ar fi fost izolată de contra-tendințele regeneratoare (care ne presează să facem înconjurul lumii cu un vapor cu pînze sau excursii pe jos pînă în Nepal), ar fi făcut viteza sinonimă cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a France-Télécom și a cincea parte din bugetul pentru Educație). Dar reversul acestui randament informativ crescut este că influența deciziilor informaționale sporește odată cu puterea discreționară a decidenților, în așa fel încît fiecare palier atins în "democratizarea informației" (lărgirea ariilor de receptare + accelerarea ritmului de circulație) marchează o nouă etapă în constituirea unei aristocrații a informatorilor. * "Bilanțul unei revoluții științifice comportă și pierderi, și cîștiguri", scrie Thomas Kuhn. Putem spune același lucru despre o revoluție mediologică (care, într-o anumită măsură, ar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
miniaturizarea formatului reprezintă astăzi imperative logistice pentru găsirea căilor de penetrare. Există o retorică a "conciziei", proprie audiovizualului, care este inversul retoricii numărului și a amplificării proprii transmisiilor tribunistice ale oralității captive. În general, problema timpului devine din ce în ce mai crucială, la receptare, pentru consumator, dar și pentru distribuitor, care știe că o carte are o speranță de viață din ce în ce mai mică (cîteva săptămîni). Nu este o problemă pentru producător, căruia nu-i pasă de închiderea canalelor; fiindcă dacă fiecare scriitor, care își cizelează
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
difuziunilor ambiante. Distorsiune între scris și ecran, între o tehnologie a literei cu ritmuri lente și a imaginilor-sunet ultrarapide. Distorsiune între lumea creațiilor și cea a documentelor, între principiul realității și cel al plăcerii, între transmisiile complicate de moștenire și receptările instantanee ale ambianței. Fără îndoială nu putem, nu trebuie să confundăm informarea cu formarea, "a ști că" cu a ști. Un profesor nu este un emițător, un elev nu este un receptor, o cunoștință nu e o informație, adevărul nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
adevărat că lectura silențioasă, ca și scrisul, este un exercițiu individualist și "antisocial" (trebuie să te izolezi ca să citești). Un ziar de modă veche este o producție de echipă, dar lectura lui este mai degrabă individuală. Numai școala presupune o receptare colectivă. Dar se pare că se poate aplica purtătorilor de cuvînt socialiști ceea ce s-a spus despre reformatori, că se sprijnă la fel de mult pe amvon și pe tipărituri, pe celebrarea în comun și pe lectura privativă: cuvîntul, elocvența, retorica și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se materializa, în mai mare sau mai mică măsură, fapt ce ar permite convorbiri, telefonice de exemplu (pentru a vorbi, este necesară vehicularea aerului). Cât ne privește, credem doar parțial în aceasta, așa cum vom explica în continuare, recomandând prudență în receptarea unor astfel de situații ușor de regizat de escroci. Pentru a obține din energie un gram de substanță este necesară o cantitate enormă de energie: Problema este de așteptat să se pună cel puțin în același mod dacă nu și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
unitatea existenței. În fine, reflexivitatea este în măsură să conducă la un salt substanțial, comunitatea de spirit, ca ansamblu coerent al vieții mentale fiind cel mai elevat tip de comunitate, fiind totodată și tipul de comunitate cel mai specific umanului. Receptarea mututală cât mai complexă, mai cuprinzătoare a celorlalți în percepție este de asemenea un ingredient al comunității, o caracteristică a acesteia. Comprehensiunea, altfel spus, este aceea care asociază oamenii ca membri ai unui întreg, făcând posibilă apariția voinței și acțiunii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în întrebarea din BOP este vorba despre presa scrisă, ori este știut faptul că este mult mai ridicat consumul mediatic prin televizor decât prin presa scrisă. De aceea cred că se poate vorbi de un interes mai degrabă pasiv, adică receptare fără implicare, de informații transmise prin canalele audiovizuale, și nu unul activ, care presupune căutarea de informații în presă și implicarea în acțiunea de a fi informat. Ceea ce, din nou, trimite spre tradiționalism mai degrabă decât spre modernitate. Participarea comunitară
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
număr este departe de a fi prea mare. Chiar dacă poate apărea ca îndrăzneață, tratarea în scris a unui asemenea subiect poate fi acceptată când cel care face această încercare este conștient de limitele sale, sincer în ce privește motivația și realist în privința "receptării". Filosofia nu este armonioasă, lipsită de contradicții și perfect logică. Există relative dezarticulări interne. Întreaga istorie a filosofiei grecești este structurată în jurul lui Socrate. S-a scris extrem de mult despre Socrate și învățătura lui. Nu am cum întreprinde un studiu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
lasă să se manifeste singure, asemenea crapilor aurii, sensibili la freamătele anterioare activității seismice. Educarea sensibilității la semne este Înscrisă În cultura japoneză. Comunicarea nu este doar strâns dependentă de context, ci este fondată pe ceva nespus și decodificat la receptare, În special În manieră tacită și de comun acord. O formulare prea explicită ar apărea ca o demonstrare a incapacității unei persoane de a Înțelege singură. În aceeași ordine de idei, o cerere de clarificare insistentă poate să semnifice faptul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
are drept consecință subtile și redutabile capacități de observație, astfel Încât să fie făcute semnele să vorbească, fără ca nevoia demonstrației clare și distincte să se impună ori să se interpună. Timpul necesar explicației la emitere este câștigat, deplasându-se la nivelul receptării armonizate cu ritmul. Maeștrii japonezi nu se complică În explicații pas cu pas, ci invită la a simți și a percepe o tehnică printr-o mișcare globală, o esență cu care discipolii sunt invitați să intre În rezonanță. Așa cum aminteam
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Învățării) 109 PARTEA A DOUA Capitolul I Metode de comunicare orală 119 A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală 119 1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive 119 2. Posibilități de optimizare a metodelor expozitive 124 3. Tehnica exprimării și tehnica receptării În sprijinul expunerii eficiente 127 4. Explicația - o metodă frecvent utilizată 130 5. Narațiunea (povestirea) 130 6. Metoda descrierii 131 7. Demonstrația teoretică sau logică 132 8. Prelegerea 133 9. Metoda expunerii 134 10. Cursul magistral (ex cathedra) 134 11
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lecție: respectivul conținut va fi structurat pe comunicarea unei mari Încărcături de informații factuale de tipul unor date cronologice, nume de personaje, denumiri de localități, fapte petrecute etc. Ceea ce, este de presupus, ar supune elevii la un mare efort de receptare și reținere În memorie, la repetare și reproducere. Or, Într-o asemenea situație, cum ar putea să apară Învățarea istoriei În ochii elevilor, altfel decât o suprasolicitare a efortului de memorizare, ca o Învățare pe de rost a unor cunoștințe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
legătură reciprocă. Contrar părerii potrivit căreia metodele sunt instrumente neutre, ce nu pot influența cu nimic conținutul, În realitate ele nu rămân, totuși, indiferente la ceea ce se comunică; nu se poate tăgădui influența exercitată În procesualitatea efectivă asupra modului de receptare a unui conținut dat, asupra gradului de accesibilitate a cunoștințelor transmise, asupra felului În care sunt reliefate și valorificate valențele informative și formativ-educative ale materiei de predat. Cu ajutorul unei metode se poate, de exemplu, Învăța algebra și În școala primară
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nici un fel inițiativei și originalității individuale sau colective de regândire și reconsiderare În spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecționarea și modernizarea metodologiei Învățământului de toate gradele. În fond, creația, În materie de metodologie, Înseamnă o necontenită deschidere și receptare la nou, căutare, reînnoire și Îmbunătățire a condițiilor de muncă În instituțiile școlare. Atitudinea de nemulțumire față de menținerea unei structuri metodice arhicunoscute, stereotipizate, ce ar urma să se repete la infinit, reprezintă, astăzi, o notă distinctă ce caracterizează profilul unui
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
are tendința să rămînă la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii,imitației etc., deci capacități reproductive, Învățarea activă presupune cu totul altceva. Specific acesteia este faptul că ea angajează capacități productiv-creative, operațiile de gândire și de imaginație, apelează la structurile mintale - structurile operatorii și structurile cognitive de care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se poate constata, În ambele subcategorii de metode, Învățarea apare ca un proces (demers) activ de căutare, de investigare, de emitere de ipoteze, de descoperire, de găsire de soluții, de structurare și restructurare continuă a cunoștințelor, mai mult decât o receptare și asimilare În forme finite a cunoștințelor. În această optică accentul urmează să fie pus mai mult pe deprinderea proceselor sau metodelor (căilor) prin care elevii pot ajunge la elaborarea cunoștințelor noi, decât pe prezentarea unor conținuturi de-a gata
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
loc la tot atât de multe criterii de diviziune a căilor prin care se realizează efectiv organizarea Învățării. Fără să intrăm În detalii, vom Încerca o sinteză a datelor menționate, adeseori disparat, În diferite lucrări. În acest sens găsim că: - Învățarea prin receptare - realizată prin clasicul sistem de metode verbale și livrești, denumite uneori și metode receptive (dogmatice); - Învățarea prin descoperire - cu trimitere la metode euristice și metode de cercetare (Shulman, Keisler, 1973); - Învățarea prin acțiune practică (muncă) - realizabilă printr-un complex de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe ascultători să examineze o idee, o ipoteză etc. și să pună În mișcare resursele lor afectiv-emoționale, cu cât profesorul va izbuti să cucerească simultan atât mintea, cât și inima acestora, cu atât mai mult el va reuși să transforme receptarea expunerii sale Într-un act de gândire autentică, Încordată și tensională, Într-o căutare comună a noilor adevăruri, să exercite o Înrâurire formativă. În atingerea acestui deziderat el poate face apel, În mod variabil, când la una, când la alta
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]