16,853 matches
-
general al României la Strasbourg și împuternicit al M.A.E. pentru relațiile cu Consiliul Europei (1992-1993); Ambasador, Reprezentant permanent al României pe lângă Consiliul Europei (1993-1995); Reprezentant al României în Comitetul Înalților Funcționari al Cooperării Economice a Mării Negre C.E.M.N. (1995-1997); Redactor șef al revistelor Institutului Român de Studii Internaționale (I.R.S.I.) Romanian Journal of International Affairs (1998-2004) și Romanian Journal of International and Regional Studies (2005-prezent). Contribuții semnificative la activitatea diplomatică a României În activitatea sa diplomatică, Nicolae Micu a adus contribuții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
O.S.C.E. pentru Măsuri de Încredere și Securitate de la Stockholm, diplomatul român a contribuit la promovarea propunerilor prezentate de România la acea Conferință și la reflectarea lor în deciziile reuniunii. În serviciul A.D.I.R.I. Ca director al A.D.I.R.I. și redactor șef al Revistei Române de Studii Internaționale, diplomatul român a organizat periodic colocvii, seminarii și mese rotunde pe probleme ale dezarmării, dezvoltării, soluționării diferendelor internaționale și pe alte teme de politică externă, cu participanți străini și români. Au fost organizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Centrului Internațional de Studii în problemele Mării Negre. Activitate academică Lector asistent, Istoria diplomației, Cursurile Postuniversitare de Relații Internaționale, Universitatea București (1962-1966); Lector, Teoria și Practica Serviciului Diplomatic, Școala Națională de Științe Politice și Administrative S.N.S.P.A. (1991-1992 și 1996-prezent). Activitate publicistică Redactor șef al Revistei Române de Studii Internaționale a A.D.I.R.I. (1988-1989); Redactor șef al revistelor Romanian Journal of International Affairs (1998-2004) și Romanian Journal of International and Regional Studies (2005-prezent), publicate de I.R.S.I.; Autor de studii și articole privind O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomației, Cursurile Postuniversitare de Relații Internaționale, Universitatea București (1962-1966); Lector, Teoria și Practica Serviciului Diplomatic, Școala Națională de Științe Politice și Administrative S.N.S.P.A. (1991-1992 și 1996-prezent). Activitate publicistică Redactor șef al Revistei Române de Studii Internaționale a A.D.I.R.I. (1988-1989); Redactor șef al revistelor Romanian Journal of International Affairs (1998-2004) și Romanian Journal of International and Regional Studies (2005-prezent), publicate de I.R.S.I.; Autor de studii și articole privind O.N.U., O.S.C.E., Consiliul Europei, U.E. și N.A.T.O., cooperarea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ministerului Afacerilor Externe din Mexic, organizat pentru șefii de misiuni diplomatice. Gradele diplomatice le-a obținut pe bază de concurs (Secretar I) și examen (Consilier). În anul universitar 1984, a absolvit, cu media generală 10, cursurile postuniversitare de ziaristică. Activități Redactor: 1 septembrie 1950 31 decembrie 1951; Redactor șef secție: 1 ianuarie 1952 30 aprilie 1954; Redactor șef rubrică: 1 mai 1954 1 februarie 1960; Secretar II în Ministerul Afacerilor Externe: 1960-1963; Secretar I la Ambasada României din Paris: 1963-1968; Consilier
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
șefii de misiuni diplomatice. Gradele diplomatice le-a obținut pe bază de concurs (Secretar I) și examen (Consilier). În anul universitar 1984, a absolvit, cu media generală 10, cursurile postuniversitare de ziaristică. Activități Redactor: 1 septembrie 1950 31 decembrie 1951; Redactor șef secție: 1 ianuarie 1952 30 aprilie 1954; Redactor șef rubrică: 1 mai 1954 1 februarie 1960; Secretar II în Ministerul Afacerilor Externe: 1960-1963; Secretar I la Ambasada României din Paris: 1963-1968; Consilier, director-adjunct în Ministerul Afacerilor Externe: 1969-1973; Director
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe bază de concurs (Secretar I) și examen (Consilier). În anul universitar 1984, a absolvit, cu media generală 10, cursurile postuniversitare de ziaristică. Activități Redactor: 1 septembrie 1950 31 decembrie 1951; Redactor șef secție: 1 ianuarie 1952 30 aprilie 1954; Redactor șef rubrică: 1 mai 1954 1 februarie 1960; Secretar II în Ministerul Afacerilor Externe: 1960-1963; Secretar I la Ambasada României din Paris: 1963-1968; Consilier, director-adjunct în Ministerul Afacerilor Externe: 1969-1973; Director în Ministerul Afacerilor Externe: 1973-1974; Ambasador în Statele Unite Mexicane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
rubrică: 1 mai 1954 1 februarie 1960; Secretar II în Ministerul Afacerilor Externe: 1960-1963; Secretar I la Ambasada României din Paris: 1963-1968; Consilier, director-adjunct în Ministerul Afacerilor Externe: 1969-1973; Director în Ministerul Afacerilor Externe: 1973-1974; Ambasador în Statele Unite Mexicane: 1974-1980; Redactor șef adjunct la Publicațiile pentru Străinătate: 1980-1992. Activitatea diplomatică Răspunzând afinităților sale manifestate în presă pentru problematica relațiilor internaționale (a lucrat 10 ani în secția externă a ziarului de tineret, pe care a și condus-o, semnând săptămânal cronica evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sesiunile Adunării generale a O.N.U., reprezentant în Comisia I pentru probleme politice; Directorul Direcției Juridice și Organizațiilor Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe; Lector pe tema organizării și relațiilor internaționale; Directorul Direcției pentru Europa Occidentală din Ministerul Afacerilor Externe; Redactor la Întreprinderea de Aprovizionare, Desfacere și Transport Produse Chimice; Ambasador extraordinar și plenipotențiar în Ministerul Afacerilor Externe; Membru al delegațiilor române în primele vizite oficiale la nivel înalt la N.A.T.O. și Piața Comună; Șeful delegației române la negocierile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
N.U. și instituțiile specializate (1965); Program de "Formare a Formatorilor", organizat de Academia Diplomatică de la Viena (2002); alte cursuri și simpozioane. Limbi străine: franceza, engleza, rusa, spaniola. Activități Economist la Uniunea Regională a Cooperativelor de Consum București (1958 1959); Redactor la Editura Științifică (1959 1960); Diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, din 1960, începând cu Direcția Organizații Internaționale (D.O.I.), obținând treptat gradele de Secretar III, II și I, Consilier și Ambasador (4 februarie 1992), cu o vechime de 46 de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
valoroși. Atât în zona centrală și nordică a Elveției (Berna, Zurich, Basel), cât și în Sud, Lausanne și Geneva, a reușit stabilirea unor relații eficiente cu redacții influente (Berner Zeutung, Journal de Genève etc.), beneficiind și de sprijinul mai multor redactori influenți pe care îi cunoaște cu ocazia vizitelor lor în România, în perioada cât a răspuns de serviciul ziariști străini . După 11 luni de activitate, a fost transferat în Argentina tocmai după ce reușise să stabilească relații benefice într-un domeniu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
etc. Activități 1949-1952 -se angajează ca normator la Stațiunea de Mașini și Tractoare (SMT) Stâlpu, județul Buzău. Se transferă la G.A.S. Cândești, apoi la Valea Teancului, în funcția de contabil; 1952-1955 militar la Oradea și Brașov, fiind recrutat în calitate de redactor și corespondent permanent al ziarului În slujba Patriei; 1955-1958 muzeograf principal la Muzeul Regional de Istorie din Ploiești; 1963-1966 diplomat, Ministerul Afacerilor Externe; 1966-1972 diplomat, Ambasada României la Moscova; 1972-1979 diplomat Ministerul Afacerilor Externe; 1979-1990 este transferat ca instructor principal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ca atașat de presă, a stabilit contacte susținute cu conducerile celor mai importante departamente ale Agenției de presă "Belga", ale principalelor cotidiane ("La Libre Belgique", "Le Soir", "Le Peuple", "De Standaard") și ale televiziunilor belgiene. Periodic, a organizat întâlniri cu redactori și analiști din mass-media, cărora le-a expus principalele preocupări și programe politice, economice și sociale, adoptate de parlament și de guvern în perioada tranziției, obiectivele politicii externe vizând integrarea graduală în instituțiile occidentale. A urmărit realizarea unei corecte reflectări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Redactor: Carmen ȚĂRANU Copertă: Alexandru ION Revizie text: Daniela MARINESCU Tehnoredactare computerizată: Nicoleta BOBOCEA Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GHIȚĂ, MARCEL Guvernanța corporativă / Marcel Ghiță. - București: Editura Economică, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-709-412-4 336.148 Marcel GHIȚĂ Guvernanța corporativă ISBN
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cine. Madammm Tatu, ca să umfle ratingul, ar fi întrebat altfel: "Cu ce politicieni ai face-o?" Întrebări-fulger. Răspundeți scurt. Pe cine l-ați fi ales președinte al țării? Pe Paul Goma. Dar președinte al Uniunii Scriitorilor? Pe Paul Goma. Și redactor-șef al "Convorbirilor literare"? Pe Paul Goma. Mda. Ar fi o soluție care i-ar nemulțumi pe toți. Vorbind de scriitorii din exil, spuneți-mi franc: vă creează un handicap? Nu. Scriitor din exil nu înseamnă neapărat scriitor bun. Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
După "dezghețul" șaizecist, cenzura acceptase și dialogul cu scriitorul. Sigur că nu oricine accesa la microfon: cenzorii erau cu ochii în paișpe. Ia să se fi omis referința obligatorie la documentele de partid, la "teze". "Iordana, mă lua în primire redactorul șef adjunct, citatul din tovarășu' unde-i?" Pasăre sesiza orice deviere de la dogmă. O făcea cu dăruire: braț drept picior înainte, orientate spre mărețul viitor. "Trăim un veac de împliniri mărețe", cum lălăia Radio București. Își asumase rolul activistului idealist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
amuză ceva, Miss Deemple rîde și, în același timp, se încruntă a plîns. Ce rîs particular are! Croh n-a fost scos în drum, ci transferat la Editura Didactică și Pedagogică. Și nu l-au retrogradat, ci l-au uns redactor șef adjunct. Și nu din cauză că s-ar fi "abătut". Din contra: ceruse literatură conform dogmei, dar de calitate. Creații majore, nu narațiuni însăilate despre chiaburi care opăresc semințe ca să saboteze recoltele și despre babe doftoroaie. Îndrumarea e necesar s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
gata să-i ardă de tot pe cei care nu se lăsau îndrumați, numească-se ei Blaga, Voiculescu, Pillat, Ion Barbu, Dan Botta... Cerea "să li se tragă un picior în spate". În anul de rație '60, ajuns între timp redactor șef la "Viața Românească" (alt supliciu), putea să-i reintroducă în literatură pe Vinea, pe Negoițescu, pe Philippide... De la omoruri la onoruri. De Blaga n-avea chef. Blaga rămăsese la "misticism/ panteism". Și cine crezi că făcea sumarul Tratatului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
prea autonom. Eugen Barbu l-a curățat pe naș poet Deșliu, de la "Luceafărul". Dan Deșliu, ieșit din spuma revoluției disident, precizează Șichy. Îți spuneam că, sub Ceaușescu, staliniștii s-au considerat marginalizați. Nu toți. N. Moraru a devenit, după '64, redactor șef al publicațiilor pentru străinătate. Pentru că nu s-a știut ce-a făcut, găsește Șichy o explicație. Și Croh s-a menținut fruntaș. Prin '65, se mai lupta cu "evazioniști" ca Nichita Stănescu, Alexandru Lungu, Ion Rahoveanu, Negoiță Irimie. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu cîntăresc în balanță mai mult decît pasiunea exclusivistă pentru sine. "Hei, Iordana, s-aude nesuferita voce de-a doua, iar scoți din foc, cu mîinile goale, cărbunii încinși ai realității politice? Renunță". Nu renunț. Reușesc să dau de-un redactor care-mi cere numele și adresa, mă trece altuia, care-mi cere numele și adresa, unui al treilea care-mi cere iarăși numele. În direct nu intru, pentru că a expirat (mi-a expirat) timpul, dar mă aleg cu un premiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
abilitatea profesională să te informezi cît mai cît despre ce-ți cade "sub îngrijire". Da, s-a făcut că rîde Magda U., după revo ne-am dat în Gutenberg. Trebuia să mă obișnuiesc și cu lipsa de onorabilitate a unor redactori. Doamna Bee a părăsit editura, lăsînd baltă tot. Și-a înjghebat, cu binecuvîntare papală, alta. La un salon de carte, a fost premiată "pentru profesionalism". Sărmana făptură! Mă-ntreb dacă știe în ce secol a trăit Maiorescu". "Am citit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și nu numai el) îmi vorbea despre "referatele de lector". Nesemnate, dar semnalînd orice putea irita ceaușimea. Lui i-au stricat un titlu bun, Moartea formei. Titlul de carte e un mic miracol: parcă ți-l impune cineva din afara ta. Redactorul nici nu i-a comunicat schimbarea. S-a trezit, în librăria "Cărții Românești", cu numele pe Eseuri etnologice. Era, de fapt, subtilul. Suna neutru. Neatractiv. Moartea era abolită în R.S.R. Cine murea la noi? În poezie, cenzorii puneau, în loc de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bine. Leandru o băgase în unghi mort. Și încă nu venise la conducere Genosse, prostul deplin, mai intolerant decît un molah. Eu însămi, cînd am început să scriu recenzii, credeam că trebuie să fiu sobră și erudită, egal antipatică. Primul redactor șef, Cornel Șoitu, m-a încurajat să fiu personală: "Mă Dana, îmi place cum i-ai dat peste pix lui Hada". Intr-un timp al neputinței de-a alege, de-a ieși din rînduri (nu-l puteai citi pe Soljenițîn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a fost grea, dar de ce să pui accent numai pe victime, cînd am ajuns la România-armonia?") și cam atît. Dar Leandru pîndea orice ezitare ideologică, orice subtext subversiv, orice strănut contra vîntului. Deforma texte. Și avea cadru politic, juridic, organizatoric. Redactorul șef răspundea de tot: de la angajarea redactorilor (cu urechi lungi de auzit), pînă la orientarea și activitatea lor. Se înspuma să-l înlocuiască, în rol de cenzor, pe Turcitu. Tare mai era atent la fitile Leandru! "Ora", sub Cornel Șoitu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
accent numai pe victime, cînd am ajuns la România-armonia?") și cam atît. Dar Leandru pîndea orice ezitare ideologică, orice subtext subversiv, orice strănut contra vîntului. Deforma texte. Și avea cadru politic, juridic, organizatoric. Redactorul șef răspundea de tot: de la angajarea redactorilor (cu urechi lungi de auzit), pînă la orientarea și activitatea lor. Se înspuma să-l înlocuiască, în rol de cenzor, pe Turcitu. Tare mai era atent la fitile Leandru! "Ora", sub Cornel Șoitu, era plină de fitile. După ce l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]