2,370 matches
-
element de umbrire exterior, integrată pe perioada de calcul, [MJ/mp]; Radiația solară directă este singura componentă redusă de obstacolelor ce produc umbră; radiația difuza și cea reflectată de sol rămân neschimbate. Aceasta este echivalent cu un obstacol care, prin reflexie, produce aceeași radiație că cea obstrucționată. ÎI.2.4.10.2. Arii de captare efective a radiației solare Ariile de captare a radiației solare se determina pentru toate tipurile de elemente perimetrale ale unei cladiri, care captează radiația solară (suprafețe
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
poate fi utilizat și pentru iluminatul unor încăperi cu activitate intelectuală cum ar fi: săli de clasă, birouri, săli de bibliotecă etc. Se recomandă în acest caz utilizarea pentru finisajul interior a unor vopsele care să asigure un factor de reflexie ridicat, astfel încât cantitatea de flux luminos reflectat de suprafețele pereților și care ajunge pe plafon să fie cât mai mare, pentru a reduce contrastul de luminanțe. B. Sistemul de iluminat semi-direct (SIL-SD) se caracterizează printr-o distribuție mai echilibrată a
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
1 E. Sistemul de iluminat indirect (SIL-ID) Acest sistem de iluminat dirijează fluxul luminos către emisfera superioară în proporție foarte mare d(i)/d(c) ≤ 0.1, d(s)d(c) ≥ 0.9. Fluxul luminos ajunge pe planul util prin reflexie. Lipsa suprafeței de luminanța mare a corpurilor de iluminat din câmpul vizual al utilizatorului conduce la diminuarea la minim a orbirii de inconfort, ceea ce presupune realizarea unui mediu luminos plăcut. Din punct de vedere al consumului energetic acest tip de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
vizibile și pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate. ... (5) În locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea și a evidenția semnificația unor indicatoare, acestea pot figură grupat pe un panou cu folie fluorescent-retroreflectorizanta cu reflexie ridicată. Aceste indicatoare pot fi însoțite, după caz, de dispozitive luminoase. ... Articolul 66 (1) Semnificația unui indicator este valabilă pe întreaga lățime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează. ... (2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184714_a_186043]
-
pe borduri, pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor, precum și pe alte elemente și construcții din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoțite de dispozitive reflectorizante care trebuie să-și păstreze proprietățile de reflexie și pe timp de ploaie sau ceață. ... (3) Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfășurarea circulației, iar suprafață acestora nu trebuie să fie lunecoasa. Marcajele pe partea carosabila se execută cu microbile de sticlă și pot fi însoțite
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184714_a_186043]
-
vizibile și pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate. ... (5) În locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea și a evidenția semnificația unor indicatoare, acestea pot figură grupat pe un panou cu folie fluorescent-retroreflectorizanta cu reflexie ridicată. Aceste indicatoare pot fi însoțite, după caz, de dispozitive luminoase. ... Articolul 66 (1) Semnificația unui indicator este valabilă pe întreaga lățime a părții carosabile deschise circulației conducătorilor cărora li se adresează. ... (2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau
HOTĂRÂRE nr. 1.391 din 4 octombrie 2006 (*actualizata*) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184713_a_186042]
-
pe borduri, pe lucrări de artă, pe accesorii ale drumurilor, precum și pe alte elemente și construcții din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie să fie reflectorizante sau însoțite de dispozitive reflectorizante care trebuie să-și păstreze proprietățile de reflexie și pe timp de ploaie sau ceață. ... (3) Marcajele nu trebuie să incomodeze în nici un fel desfășurarea circulației, iar suprafață acestora nu trebuie să fie lunecoasa. Marcajele pe partea carosabila se execută cu microbile de sticlă și pot fi însoțite
HOTĂRÂRE nr. 1.391 din 4 octombrie 2006 (*actualizata*) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184713_a_186042]
-
Metoda de măsurare pentru L(zsn) și L(noapte) se definește în baza SR ISO 1996-2:1995 și SR ISO 1996-1:1995. Datele privind măsurările efectuate la fațadă sau la un alt element reflectant trebuie corectate pentru a elimina contribuția reflexiei acestei fațade sau a elementului reflectant (ca regulă generală, aceasta implică o corecție de 3 dB în cazul măsurării). Anexa 4 Metode de evaluare a efectelor dăunătoare Relațiile doză-efect trebuie să fie utilizate pentru a evalua efectul zgomotului asupra populației
HOTĂRÂRE nr. 321 din 14 aprilie 2005 (**republicată**)(*actualizată*) privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194082_a_195411]
-
A7.1 Elemente de conducere, trecere și de control al luminii Anexă A7.2 Variația luminii naturale Anexă A7.3 Raportul dintre aria ferestrelor și aria pardoselii încăperilor în funcție de destinația acestora/funcțiuni Anexă A7.4 Valori informative ale coeficientului de reflexie pentru diverse materiale sau suprafețe Anexă A7.5 Rezolvări volumetrice particulare Anexă A7.6 Performanță termică a anvelopei Anexă A7.7 Optimizarea luminării naturale a spațiilor interioare Anexă A7.8 Tipuri de spații interioare Anexă A7.9 Clasificarea clădirilor în raport cu
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
în ecuațiile de calcul pentru iluminatul natural al unui spațiu interior (document recomandat STAS 6221-89) sunt; - orientarea clădirii față de punctele cardinale; - mărimea, poziția și caracteristicile ferestrelor; - raportul dintre aria ferestrelor și aria pardoselii încăperilor în funcție de destinația acestora/funcțiuni; - efectele de reflexie (în legătură cu amenajările peisagere exterioare - de exemplu peluza sau pavaj ai cu finisajele clădirilor învecinate); - distribuția luminii - controlată prin planul urbanistic (regimul de înălțime al clădirii stabilit în funcție de unghiul de cer și lățimea străzii) sau prin dimensionarea ferestrelor (pentru evitarea contrastului
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
care iluminarea este legată de producția și destinația încăperii și care a fost stabilită prin calcul, va trebui că valorile rezultate să satisfacă și condițiile din Anexă A7.3, care se vor considera minimale. I.7.4.5. Efectele de reflexie Efectele de reflexie ce pot influența aportul de lumină naturală într-un spațiu provin din trei mari categorii: - mediul exterior neconstruit - vegetație, dalaje, trotuarul de gardă al construcției, suprafețe de apă, fântâni arteziene - fațadele construcțiilor învecinate - finisajul fațadelor învecinate (reflectanta
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
legată de producția și destinația încăperii și care a fost stabilită prin calcul, va trebui că valorile rezultate să satisfacă și condițiile din Anexă A7.3, care se vor considera minimale. I.7.4.5. Efectele de reflexie Efectele de reflexie ce pot influența aportul de lumină naturală într-un spațiu provin din trei mari categorii: - mediul exterior neconstruit - vegetație, dalaje, trotuarul de gardă al construcției, suprafețe de apă, fântâni arteziene - fațadele construcțiilor învecinate - finisajul fațadelor învecinate (reflectanta mare pentru culori
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
7.4.7. Finisajul suprafețelor interioare Finisajele interioare ale pereților, pardoselilor și mobilierul sau alte elemente de amenajare interioară devin suprafețe reflectante, contribuind la iluminatul natural al încăperilor în funcție de culoare și textura (Anexă A7.4). În cazul când în încăperi reflexia se datorează și altor suprafețe, în afară de zugrăveala pereților și tavanului, valoarea factorului mediului global de sporire prin reflexie se poate stabili prin calcul. I.7.4.8. Tehnologii contemporane Preocupările contemporane de integrare a luminii naturale cu iluminatul artificial, au
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
interioară devin suprafețe reflectante, contribuind la iluminatul natural al încăperilor în funcție de culoare și textura (Anexă A7.4). În cazul când în încăperi reflexia se datorează și altor suprafețe, în afară de zugrăveala pereților și tavanului, valoarea factorului mediului global de sporire prin reflexie se poate stabili prin calcul. I.7.4.8. Tehnologii contemporane Preocupările contemporane de integrare a luminii naturale cu iluminatul artificial, au condus la noi tehnologii de captare și introducere a luminii naturale în zone ale clădirilor, precum și numeroase tehnologii
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
de lumină - dispozitive care captează, transmit lumină naturală printr-un sistem de suprafețe reflectante și o distribuie uniform printr-un difuzor microprismatic în spațiile interioare care nu beneficiază de suprafețe vitrate - sistem de captare cu heliostat cu oglindă - sistem de reflexii pentru transmiterea luminii în zonele de interes - elemente optice holografice - elemente incluse în anvelopa clădirii, care realizează controlul energiei solare, prin redirecționarea radiației solare directe și indirecte - ferestre inteligente cu peliculă de cristale de polimeri pentru controlul reflectantei geamului prin intermediul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
a unui dispozitiv de protecție solară aplicat unui vitraj, care se bazează atât pe coeficientul de transfer termic și pe cel de transmisie a energiei solare totale a vitrajului, cât și pe factorul de transmisie luminoasă și pe factorul de reflexie al dispozitivului de protecție solară. Dispozitivele de protecție solară sunt montate în paralel cu vitrajul, la exterior, la interior sau integrate și pot fi: storuri, jaluzele și transperante. Metodă este aplicabilă atunci cand factorul de transmisie a energiei solare totale a
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
CONDUCERE, TRECERE ȘI DE CONTROL AL LUMINII Anexă A7.2 VARIAȚIA LUMINII NATURALE Anexă A7.3 RAPORTUL DINTRE ARIA FERESTRELOR șI ARIA PARDOSELII ÎNCĂPERILOR ÎN FUNCȚIE DE DESTINAȚIA ACESTORA/FUNCȚIUNI (document recomandat STAS 6221-89) Anexă A7.4 VALORI INFORMATIVE ALE COEFICIENTULUI DE REFLEXIE PENTRU DIVERSE MATERIALE SAU SUPRAFEȚE (document recomandat STAS 6221-89) Nr. Anexă A7.5 REZOLVĂRI VOLUMETRICE PARTICULARE Graficul pune în evidență exprimat în procente pierderea și câștigul de c��ldură pentru o cladire a cărei formă în plan este dreptunghiulara sau
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
solară Tre Temperatura radianta exterioară 2 Stratul 1 9 Factor de transmisie nue Viteza vântului exterior 3 Spațiul 1 solară și luminoasă Ți Temperatura aerului interior 4 Stratul j directă Tri Temperatura radianta interioară 5 Spațiul j 10 Factor de reflexie 6 Stratul n solară și luminoasă 7 Interior directă 11 Transfer termic radiativ și convectiv (direct și indirect) NOTĂ Ambianța interioară și exterioară sunt caracterizate de temperatura aerului și de temperatură radianta; mediul exterior este caracterizat și de viteza vântului
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
I(j-1)(lambda)+ tău'(j)(lambda) * I'(j)(lambda) (1) unde: tău(j)(lambda) factorul de transmisie spectrala a feței orientate spre exterior ; tău'(j)(lambda) factorul de transmisie spectrala a feței orientate spre interior ; rho(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre exterior; rho'(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre interior; I(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre interior ; I'(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre exterior ; Ecuația (1) se scrie
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
j)(lambda) factorul de transmisie spectrala a feței orientate spre exterior ; tău'(j)(lambda) factorul de transmisie spectrala a feței orientate spre interior ; rho(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre exterior; rho'(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre interior; I(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre interior ; I'(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre exterior ; Ecuația (1) se scrie pentru fiecare strat j al vitrajului rezultând un sistem cu n ecuații
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
2) După rezolvarea sistemului de ecuații și după ce se cunosc, pentru fiecare strat j, valorile fluxului radiativ spectral I(j)(lambda) și I(j)(lambda) se obține: - factorul de transmisie spectrala : tău(j)(lambda) = I(n)(lambda) (3) - factorul de reflexie spectrala : rho(j)(lambda) = I'0(lambda) (4) - factorul de absorbție spectrala : f2α(j)(lambda) = (1-rho(j)(lambda)-tău(j)(lambda)*I(j)(lambda) + + (1-rho'(j)(lambda) - tău'(j)(lambda))*I'(j)(lambda) (5) Pentru fiecare strat j, factorul de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
4) - factorul de absorbție spectrala : f2α(j)(lambda) = (1-rho(j)(lambda)-tău(j)(lambda)*I(j)(lambda) + + (1-rho'(j)(lambda) - tău'(j)(lambda))*I'(j)(lambda) (5) Pentru fiecare strat j, factorul de transmisie solară directă tău(e), factorul de reflexie solară directă rho(e), factorul de absorbție spectrala f2α(ej) se calculează pe baza datelor spectrale (document recomandat SR EN 410:1998); Factorul de transmisie luminoasă directă tău(nu), și factorul de reflexie luminoasă directă rho(nu), se calculează în
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
transmisie solară directă tău(e), factorul de reflexie solară directă rho(e), factorul de absorbție spectrala f2α(ej) se calculează pe baza datelor spectrale (document recomandat SR EN 410:1998); Factorul de transmisie luminoasă directă tău(nu), și factorul de reflexie luminoasă directă rho(nu), se calculează în același mod; 3. Transferul de căldură 3.1 Radiația termică Fluxul de căldură prin radiație depinde de temperatură sistemului cuplat cu alte fluxuri de căldură care apar în sistem. Pentru radiația termică se
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
a unui dispozitiv de protecție solară aplicat unui vitraj, care se bazează atât pe coeficientul de transfer termic și pe cel de transmisie a energiei solare totale a vitrajului, cât și pe factorul de transmisie luminoasă și pe factorul de reflexie al dispozitivului de protecție solară. Dispozițiile de protecție solară sunt montate în paralel cu vitrajul, la exterior, la interior sau integrate și pot fi: storuri, jaluzele și transperante. Poziția dispozitivului de protecție solară, așa cum s-a menționat, poate fi la
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
fenomenului de orbire și protecție solară în cursul verii, pentru împiedicarea pătrunderii radiațiilor solare în spații interioare. 5.5.3. Culoarea profilelor (cod RAL pentru vopsirea în câmp electrostatic, sau nuanțe de eloxaj pe bază de mostre) și caracteristicile de reflexie ale geamului termoizolant. Sistemele de pereți cortina asigura unei construcții un aspect modern și plăcut, dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe: ● culoarea elementelor componente ale unui sistem de perete cortina trebuie să rămână, pe cât posibil, constantă, iar variația acesteia în timp
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186202_a_187531]