5,383 matches
-
care să perturbe atmosfera și relațiile emoțional-afective din grupul familial; acestea produc o criză prelungită caracterizată prin sentimentul abandonului, refuzul acceptării morții celui dispărut, sentimente de culpabilitate, instalarea unor tulburări de tip nevrotic, idei sau tentative de suicid, conduite de refugiu și izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Un grup cu un risc crescut de vulnerabilitate este reprezentat de copii. G. Mauco și P. Rambaud aduc interesante explicații cu privire la tulburările afective, caracteriale și de comportament ale copiilor. Ei constată prezența indisciplinei școlare la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru fiecare dintre partenerii cuplului marital creează situații de frustrare, datorită cărora fiecare dintre aceștia va proiecta asupra celuilalt propriile probleme. În contextul acestui conflict de culpabilizare reciprocă, cei afectați vor fi copiii, care devin motivul disputelor, dar și al refugiului afectiv al fiecăruia dintre părinți. În final frustrările vor fi proiectate asupra copiilor, iar aceștia vor deveni simptomul nevrozei cuplului. Nevroza conjugală are multiple forme de manifestare la membrii grupului familial. În sensul acesta se descriu următoarea gamă de tulburări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mânie, insomnii, depresivitate, fenomene isterice, anxietate; tulburări somatice și psihosomatice: boală ulceroasă, hipertensiune arterială, distonii neurovegetative, afecțiuni ginecologice și de dinamică sexuală, anorexie sau bulimie. tulburări de comportament social: separare sau despărțirea partenerilor, abandonul familial, relații extraconjugale, conduite de refugiu sau izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Atitudinea față de nevrozele conjugale trebuie diferențiată de la caz la caz, în funcție de caracteristicile proprii fiecărui grup familial. Din punct de vedere terapeutic și psihoprofilactic, se va avea în vedere faptul că fiecare familie trebuie „tratată” global
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu „mode”, și „experimente educaționale”. Rezultatul acestor acțiuni negative este înlocuirea „modelelor pozitive” cu „modelele negative”, adeziunea la grupe marginale, histrionismul tinerilor, cultivarea imaginii, a formelor fără conținut și orientarea comportamentului către forme de manifestare ale pulsiunilor primare (violență, sexualitate, refugiul în droguri etc.). Abandonarea metodelor tradiționale de educație pentru mode și experimente nefundamentate valoric va duce la „formarea unor generații” de tineri cu un tip de identitate care-i face extrem de diferiți în raport cu părinții lor. Tinerii nu vor mai semăna
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a stilului de viață personală. În mod secundar, vor avea efecte și în ce privește familia etc. Nevroza profesională, despre care am vorbit deja, ca o consecință a situațiilor conflictuale datorate crizelor socio-profesionale și economice, poate favoriza apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate, revolte, acte de agresivitate colectivă etc.). Ele trebuie înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
negative multiple, de tipul: pierderea motivației, sentimentul propriei inutilități, insomnii, iritabilitate, depresie; se notează în multe cazuri, în special la persoanele de vârsta a treia, manifestări nevrotice de factură depresivă, accentuarea proceselor de involuție senilă etc.; apariția unor conduite de refugiu, cu caracter compensator al pierderii statutului socio-profesional, adesea negative (alcoolismul etc.). Dacă acceptăm faptul că retragerea din viața profesională implică o suită de factori psihotraumatizanți, așa cum s-a arătat mai sus, putem vorbi, de asemenea despre „mecanismele de compensare”, cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
valorile civilizației materiale, tot mai formală. Omul modern este singur, sărac spiritual, neliniștit sufletește până la angoasă, lipsit de criterii valorice, trăind în izolare. El va deveni treptat o „personalitate nevrotică”, care fie se va retrage din fața schimbărilor sociale (izolare, însingurare, refugiu), fie va adopta atitudini și conduite protestatare, fie își va construi sub-grupe de refugiu. În toate cazurile, însă, cultura formelor fără conținut, ca rezultat al declinului educației (antimodele, modele negative, anticultură etc.), al manipulării prin mass-media, și dependența de formele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
până la angoasă, lipsit de criterii valorice, trăind în izolare. El va deveni treptat o „personalitate nevrotică”, care fie se va retrage din fața schimbărilor sociale (izolare, însingurare, refugiu), fie va adopta atitudini și conduite protestatare, fie își va construi sub-grupe de refugiu. În toate cazurile, însă, cultura formelor fără conținut, ca rezultat al declinului educației (antimodele, modele negative, anticultură etc.), al manipulării prin mass-media, și dependența de formele de civilizație materială vor schimba în cele din urmă atât imaginea, cât și natura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupe sau clase sociale de opulență, de trai decent și defavorizate sau sărace. Conflictele și carențele vor determina frustrări care vor duce la apariția unor manifestări nevrotice colective de factură protestatară, antisociale, a violenței sau a pasivității, a conduitelor de refugiu (alcool, droguri etc.). Concurența socială devine un „mod de viață”. O formă sublimată a competiției între indivizi și grupuri, în care toți sunt antrenați și de la care nu te poți sustrage. Competiția ajunge o modalitate de existență care suprasolicită capacitățile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aparente (R. Moody și E. Kübler-Ross); - angoasa, care însoțește orice idee sau act al morții, legată de perspectiva neantului; angoasa are două direcții de manifestare: angoasa de moarte și angoasa dată de dorința de a continua viața și după moarte; - refugiul în moarte, cum este cazul suicidului, constituie de fapt o formă „marcată” sau „ocolită” a refuzului lumii și al vieții, legat de sau raportat la o „situație-limită” inacceptabilă, față de care individul nu găsește o altă „soluție”. Suferința poate fi legată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceste „modele impuse”, preluate automat și nereflexiv, necritic, schimbându-și complet imaginea și natura anterioară întâlnirii cu acestea. Transformările menționate vor afecta profund starea de sănătate mintală comunitară, prin apariția unor conduite antisociale de tip deviant, sociopatice, de dependență, de refugiu etc., așa cum vom arăta în continuare. Sinteza mecanismelor socio-patogenetice și etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial sunt prezentate schematic în tabelul de mai jos. Mecanismele socio‑patogenetice Etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial Modalitatea de acțiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
haotică a Eului tare, orientat în raport cu pulsiunile primare inconștiente; e se caracterizează prin impulsivitate, caracter irațional nereflexiv și heteroagresivitate; 2) Eul de tip slab, cu o dinamică areactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „refugiului”, fie sub forma „dependenței”; refugiul este latura inactivă a Eului slab, caracterizată prin retragerea în fața situațiilor vieții și izolare până la anularea autoagresivă a individului; ea se caracterizează prin defetism, anxietate, autoagresivitate, pierderea încrederii și devalorizarea propriei persoane; Dependența este latura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în raport cu pulsiunile primare inconștiente; e se caracterizează prin impulsivitate, caracter irațional nereflexiv și heteroagresivitate; 2) Eul de tip slab, cu o dinamică areactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „refugiului”, fie sub forma „dependenței”; refugiul este latura inactivă a Eului slab, caracterizată prin retragerea în fața situațiilor vieții și izolare până la anularea autoagresivă a individului; ea se caracterizează prin defetism, anxietate, autoagresivitate, pierderea încrederii și devalorizarea propriei persoane; Dependența este latura amorfă a Eului slab, caracterizată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
redate sintetic în schema de mai jos. Figură p. 150 Dinamică reactivă Activ orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral AFIRMARE dominant, demonstrativ, histrionc Haotic orientat în raport cu pulsiunile primare inconștient VIOLENȚĂ impulsiv, irațional, heteroagresiv Inactiv retragere în fața situațiilor, cu izolare până la autoagresivitate REFUGIU defetist, anxios, autoagresiv Amorf imaturitate afectivă structurală a Eului, imagine de sine vagă DEPENDENȚĂ submisiv, nevoia de protecție, frustrare Tare Stabil EUL Instabil Slab Dinamică areactivă Referitor la tipurile de conduite deviante, au fost propuse numeroase clasificări. După L.T. Wilkins
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vorba de acte de autoagresivitate (suicid, automutilări), fie că este vorba de acte de heteroagresivitate (criminalitate, viol); 2) conduitele de dependență, caracteristice personalităților deviante slabe, imature, cu înclinații către parazitism social și reprezentate prin cerșit sau prostituție; 3) conduitele de refugiu, ce caracterizează refuzul de sine, dar și refuzul societății, al celorlalți, incapacitatea de a se putea fixa a individului, dar și de a comunica, nevoia de schimbare ca o „căutare a unei protecții” de factură imaginară; în acest grup sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sine, dar și refuzul societății, al celorlalți, incapacitatea de a se putea fixa a individului, dar și de a comunica, nevoia de schimbare ca o „căutare a unei protecții” de factură imaginară; în acest grup sunt incluse, ca manifestări de refugiu exterior, fuga, vagabondajul și migrațiile; iar ca manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se putea fixa a individului, dar și de a comunica, nevoia de schimbare ca o „căutare a unei protecții” de factură imaginară; în acest grup sunt incluse, ca manifestări de refugiu exterior, fuga, vagabondajul și migrațiile; iar ca manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vedere psihanalitic, ei sunt „produsul” unor condiții psihotraumatizante, prin urmare sunt „personalități nevrotice” sau „personalități de tip psihopatic”, la care se manifestă acest tip de organizare psihomorală fie prin acte antisociale, fie prin dependență socială, fie prin conduite de refugiu, cum vom arăta în continuare. Toate aceste aspecte fac ca această categorie populațională să reprezinte unul dintre obiectivele majore asupra cărora trebuie să se fixeze atenția acțiunii de igienă mintală. Având în vedere necesitățile impuse de acțiunea de igienă mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cărora trebuie să se fixeze atenția acțiunii de igienă mintală. Având în vedere necesitățile impuse de acțiunea de igienă mintală, noi am preferat să clasificăm conduitele deviante în trei grupe: conduite de tip antisocial; conduite de dependență socială; conduite de refugiu. A) Conduitele de tip antisocial Acest tip de devianțe au la baza lor instinctul combativ, din care se dezvoltă agresivitatea și violența (P. Bovet). Când vorbim despre combativitatea socială sau colectivă, ne referim la instinctul combativ al indivizilor care alcătuiesc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de ordin statistic. Un alt punct de vedere interesant, tot din perspectiva modelului socio-cultural, mai lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea și interpretarea formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
organizare și distribuire psihosocială a rolurilor. Orice acțiune de acest gen este înscrisă într-un scenariu, care o condiționează prin două elemente caracteristice: distribuirea precisă a rolurilor și un anumit tip de relații interpersonale în interiorul scenariilor respective. C) Conduitele de refugiu Aceste conduite au la bază inadaptabilitatea individului la situațiile și evenimentele vieții, la grupul social și normele de comportament ale modelului socio-cultural. Acest tip de devianțe împrumută caracteristici de la celelalte două, descrise anterior, prin faptul că refuză realitatea. Cauzele conduitelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduite au la bază inadaptabilitatea individului la situațiile și evenimentele vieții, la grupul social și normele de comportament ale modelului socio-cultural. Acest tip de devianțe împrumută caracteristici de la celelalte două, descrise anterior, prin faptul că refuză realitatea. Cauzele conduitelor de refugiu sunt reprezentate de: frustrări în copilărie, tensiuni urmate de revoltă, dorința de schimbare, izolare, căutarea unei noi realități, dorința de ieșire, de evadare de sub presiunea unei autorități (familie, grup social, grup școlar sau profesional). Mecanismul acestor conduite deviante este organizat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
scenarii în care sunt implicate în mod obligatoriu trei elemente. Toate acestea dovedesc că stările deviante de tip sociopatic au la baza lor aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor, cât și dinamica individuală sau psihosocială. În cazul conduitelor deviante de refugiu, distingem mai multe forme de manifestare: mitomania, fuga și vagabondajul, alcoolismul și toxicomania, refugiul în boală sau simularea bolilor somatice, psihice sau psihosomatice, spiritul de aventură. Le vom analiza pe rând. Mitomania este tendința constituțională permanentă a unor persoane de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stările deviante de tip sociopatic au la baza lor aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor, cât și dinamica individuală sau psihosocială. În cazul conduitelor deviante de refugiu, distingem mai multe forme de manifestare: mitomania, fuga și vagabondajul, alcoolismul și toxicomania, refugiul în boală sau simularea bolilor somatice, psihice sau psihosomatice, spiritul de aventură. Le vom analiza pe rând. Mitomania este tendința constituțională permanentă a unor persoane de a prezenta în mod alterat adevărul, creând fabule imaginare (fabulație) sau de a simula
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
model pe Tartarin din Tarascon; mitomania malignă, cu caracter de intrigă și acuzații imaginare îndreptate împotriva altora (denunțul anonim); mitomania perversă, pusă în serviciul tendințelor vicioase și perverse; mitomania erantă, legată de dorința de schimbare, având un net caracter de refugiu. Pentru E. Minkowski, mecanismele mitomaniei sunt următoarele: emotivitatea, exaltarea facultăților imaginative, sugestibilitatea. Fuga este nevoia de a pleca adesea fără nici un scop, în spirit aventurier, căreia individul nu-i poate rezista. Ea are un caracter imperios, fiind imposibil de stăpânit
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]