11,711 matches
-
energiei cu emisii scăzute de carbon. Din punct de vedere al costurilor, implicit al impactului ulterior în piață, prelungirea duratei de viață a unităților nucleare are în prezent cel mai mic cost dintre toate sursele de energie, inclusiv a celor regenerabile. SECTORUL ENERGETIC NAȚIONAL GAZE NATURALE ȘI ȚIȚEI Deși România importă 72,5% din necesarul propriu de țiței, în prezent, zăcămintele dovedite de țiței ale României sunt cele mai mari din Uniunea Europeană, având în vedere și zăcămintele mari descoperite în iunie
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
un potențial major de valorificare energetică în arealul Dobrogei, Bărăganului și al Moldovei. De asemenea, pe areale restrânse se manifestă circulații atmosferice locale care permit valorificarea prin proiecte eoliene de anvergură redusă. Conform studiului privind evaluarea potențialului tehnico-economic al resurselor regenerabile în România realizat în anul 2021 cu sprijinul ISPE, potențialul tehnic eolian al României este evaluat la 84 GW (154 TWh). Datorită poziționării geografice și deschiderii către Marea Neagră, România prezintă un potențial tehnic ridicat în materie de energie eoliană
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
unui studiu al Băncii Mondiale (BM), potențialul teoretic este estimat la 76 GW din care 22 GW pentru turbine cu fundație fixă și 54 GW pentru turbine cu fundație plutitoare. RESURSE SOLARE Conform studiului privind evaluarea potențialului tehnico-economic al resurselor regenerabile în România, România se află în zona B europeană din punct de vedere al însoririi (1200-1600 kWh/mp pe an), beneficiază de aproximativ 210 zile însorite pe an și are cel mai mare potențial solar din zona de sud est a
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
2022, cărbunele, în proporție de 80% extras local, asigura 14% din mixul energetic primar; țițeiul și produsele petroliere (cca. 65% importat, 35% produs intern) cca. 36%; gazele naturale (cca. 84% din producție internă, 16% importat) aproximativ 30% din mix; energia regenerabilă și biocombustibilii cca 12%, iar energia nucleară cca. 9%. Diversitatea mixului energetic a permis menținerea rezilienței SEN, cu depășirea situațiilor de stres. Situația temperaturilor extreme reprezintă o specificitate a regiunii, când SEN este supus vulnerabilităților în asigurarea integrală a acoperirii
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
la CE Oltenia. În 2024 se estimează punerea în funcțiune a aproximativ 1.500 MW, preponderent în centrale electrice fotovoltaice, care se vor racorda la sistemul electroenergetic. Capacitatea instalată netă electrică în România, pe surse, 2023 Sursă: Transelectrica Datorită variabilității surselor regenerabile de energie și a predictibilității surselor de energie în bandă, proporțiile sunt diferite în ceea ce privește producția netă de energie. Producția de energie electrică în România, pe tipuri de producători, 2023 Sursă: Transelectrica ȚIȚEI Rezervele de țiței ale României
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
o putere instalată netă din surse nucleare de 1.300 MW. Cel mai mare producător de energie electrică din centrale nuclearoelectrice este Franța, care are o putere instalată netă de 61.370 MW. HIDROENERGIE Hidroenergia constituie în prezent principala sursă de energie regenerabilă, acoperind cca. 34% din consumul final de energia electrică al României. Centralele hidroelectrice au un randament ridicat, iar hidrocentrale cu acumulare în pompaj conferă un rol de bază pe piața de echilibrare. La începutul lui 2024, puterea instalată netă din
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
paie, (iv) 7% - gunoi de grajd și (v) 4% - deșeuri biologice. *2 http://energy.ec.europa.eu/publications/impact-use-biomethane-and-hydrogen-potențial-trans-european-infrastructure_en METAN SINTETIC Metanul sintetic, identic din punct de vedere chimic cu gazul "de sondă", este alternativa sustenabilă la acesta, întrucât se obține din hidrogen (ideal din surse regenerabile de energie) și dioxid de carbon, acesta din urmă putând fi captat din alte surse de generare a energiei electrice (precum CCUS). Metanul sintetic ar putea deveni o alternativă nivel local dar și pentru consumatorii industriali care pot dispune de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
biomasa (inclusiv biogazul), care nu depinde de variații meteorologice. Dat fiind potențialul lor economic, aceste surse de energie pot câștiga procente în mixul de energie, în condițiile îndeplinirii condițiilor de sustenabilitate impuse de ultima variantă a directivei europene privind energia regenerabilă. În 2023, doar 0,69% din energia electrică produsă în țară a provenit din biomasă, biolichide, biogaz, deșeuri și gaze de fermentare a deșeurilor și nămolurilor, în capacități însumând 118 MW putere instalată. ENERGIE GEOTERMALĂ Utilizarea energiei geotermale este încă limitată
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
blocuri de locuit (condominiu) în centrale individuale. Sunt necesare măsuri dedicate pentru sprijinirea realizării sistemelor centralizate inteligente de încălzire la temperaturi reduse ce pot utiliza surse combinate de producție a energiei termice pe baza de gaze naturale, H2Ready și resurse regenerabile. Pe de o parte, pompele de căldură electrice constituie o alternativă la încălzirea folosind gazele naturale, inclusiv pe fondul creșterii capacităților de producție din surse regenerabile. Pe de altă parte, acestea conduc și la "vârfuri" de consum de energie electrică
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
combinate de producție a energiei termice pe baza de gaze naturale, H2Ready și resurse regenerabile. Pe de o parte, pompele de căldură electrice constituie o alternativă la încălzirea folosind gazele naturale, inclusiv pe fondul creșterii capacităților de producție din surse regenerabile. Pe de altă parte, acestea conduc și la "vârfuri" de consum de energie electrică în perioadele extrem de reci - ca ordin de mărime pe termen lung, presupunând un milion de pompe de căldură instalate la nivel național și o putere
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
punerea pe piață a noi cantități de gaze naturale offshore (cantitatea suplimentară este așteptată să fie de circa 10 mld. mc/ an), adoptarea Legii Offshore și implementarea mai multor apeluri de proiecte pentru creșterea capacității instalate de energie din surse regenerabile; ● aderarea la sancțiunile UE privind gazul/petrolul rusesc; ● reducerea importurilor de energie din Federația Rusă în coordonare cu planul comun adoptat la nivel european. În acest context, marile companii (Nuclearelectrica, OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica, Electrica, Oil terminal, Transgaz, Conpet Ploiești
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
simplificată, sau chiar fără plata tarifelor de distribuție, transport, CV, Cogenerare etc.; ... b. Crearea unor piețe de capacitate pentru capacități de stocare energie electrică, inclusiv contracte de tip capacity/availability payments; ... c. Măsuri pentru încurajarea producătorilor existenți de energie din surse regenerabile de a co- loca capacități de stocare energie electrică în cadrul ATR-ului existent, inclusiv printr-o procedură simplificată de actualizare a ATR-ului (în măsura în care nu este cerută creșterea capacității de evacuare); ... d. Actualizarea normativului de proiectare/realizare
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
mult în contextul conflictului regional de la granițele României și ale Republicii Moldova. În lipsa îmbunătățirii acestui indicator, excesul de energie electrică ar putea rămâne în interiorul granițelor României periclitând sistemul electroenergetic, cu excepția cazului în care producția de hidrogen regenerabil devine o opțiune viabilă. Pe de altă parte, în perioadele în care cererea depășește oferta, din cauza interconectării inadecvate, importul de energie electrică nu ar fi fezabil. Această dinamică are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra tarifelor de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
transport și injecție subterană a CO2; ● Vehiculele electrice și infrastructura de încărcare: Pe măsură ce parcul auto global se electrifică, necesitatea de a asigura siguranța bateriilor pentru vehicule electrice și a stațiilor de încărcare va deveni tot mai importantă; ● Energie regenerabilă distribuită: Creșterea micro-producătorilor de energie din surse regenerabile, cum ar fi panourile fotovoltaice pe acoperișurile locuințelor, adaugă complexitate rețelei și necesită măsuri de siguranță suplimentare pentru a evita dezechilibrele; ● Tehnologii de stocare a energiei: Noi forme de stocare a energiei
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
și infrastructura de încărcare: Pe măsură ce parcul auto global se electrifică, necesitatea de a asigura siguranța bateriilor pentru vehicule electrice și a stațiilor de încărcare va deveni tot mai importantă; ● Energie regenerabilă distribuită: Creșterea micro-producătorilor de energie din surse regenerabile, cum ar fi panourile fotovoltaice pe acoperișurile locuințelor, adaugă complexitate rețelei și necesită măsuri de siguranță suplimentare pentru a evita dezechilibrele; ● Tehnologii de stocare a energiei: Noi forme de stocare a energiei, cum ar fi bateriile cu flux, super-condensatorii sau
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de a contribui la realizarea obiectivului Uniunii Europene de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic la orizontul anului 2050. În contextul eforturilor politice, sociale și economice de susținere a investițiilor în producția de energie din surse regenerabile, dezafectarea capacităților de producere pe bază de combustibili fosili solizi și datorită transformărilor structurale ale economiei către sectoare de producție și servicii cu intensitate energetică scăzută, România se află astăzi în rândul țărilor cu obiective și ținte ambițioase pentru îndeplinirea
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
energie va ajunge la 73% până în 2050, cu o țintă intermediară de 38,3% până în 2030. Astfel, la nivel sectorial, Strategia indică o creștere semnificativă a consumului de SRE în toate cele trei sectoare. Traiectoriile estimate ale ponderilor energiei regenerabile în consumul final de energie din sectoarele electricitate, încălzire și răcire și transporturi Sursă: PNIESC Actualizat 2025-2030 Ponderea SRE-T va atinge 92% în 2050 datorită utilizării sporite a energiei electrice și a hidrogenului verde. În sectorul energiei electrice, creșterea
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
colectoarelor solare termice și hidrogenului verde va determina o creștere a ponderii SRE-Î&R la 78% în 2050. ECHILIBRARE ȘI STOCARE Pe fondul creșterii puternice a investițiilor din ultimii ani, dezvoltarea rapidă a capacităților de producție de energie electrică din surse regenerabile, caracterizate de producție variabilă/intermitentă, creează presiuni asupra capabilității sectorului energetic de a echilibra consumul și producția ținând cont de variabilitatea ambelor - așa numita flexibilitate a sistemului, cu atât mai mult cu cât grupurile pe bază de cărbune nu pot răspunde
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
și de lungă durată a economiei naționale, susținută prin liniile de finanțare deschise la nivel național și european pentru îndeplinirea tranziției energetice și a țintelor climatice, nu este una care să permită preluarea integrală a producției realizată în centralele electrice regenerabile, cu atât mai mult cu cât vârfurile de consum de energie electrică nu se vor suprapune cu vârfurile de producție regenerabilă, inclusiv cu luarea în considerare a exportului. Sistemul este deja preponderent excedentar, cu o frecvență din ce în ce
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
energetice și a țintelor climatice, nu este una care să permită preluarea integrală a producției realizată în centralele electrice regenerabile, cu atât mai mult cu cât vârfurile de consum de energie electrică nu se vor suprapune cu vârfurile de producție regenerabilă, inclusiv cu luarea în considerare a exportului. Sistemul este deja preponderent excedentar, cu o frecvență din ce în ce mai mare a valorilor dezechilibrului sistemului între 50 - 200 MWh (respectiv între 200 - 800 MW). Volumul mare de energie tranzacționată pe
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
negative și la reducere de putere, ajungându-se și la valori de -9.000 lei/MWh, respectiv la valori ale prețului dezechilibrelor pe piața de echilibrare preponderent în categoria de valori (-500 - 0) lei/MWh. Impactul creșterii producției de energie electrică din surse regenerabile asupra funcționării pieței de echilibrare, respectiv impactul participării reduse a acestui tip de producători la piața de echilibrare, se poate vedea cu precădere în zilele de sfârșit de săptămână, atunci când excedentul producției programate de energie electrică în raport cu
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
România consideră esențial menținerea în rezerva de capacitate până în anul 2032 a grupurilor energetice pe lignit, pentru echilibrarea sistemului energetic pentru a nu provoca situații critice luând în considerare și perioada de implementare a proiectelor pe bază de gaz, regenerabile, pompaj și stocare care să asigure echilibrarea sistemului. Pentru atenuarea efectelor integrării masive de surse regenerabile în perioada 2025-2030, Transelectrica evaluează un necesar al puteri instalate de 2.000 ÷ 4.000 MW în instalații de stocare, respectiv energii de ordinul a 20.000
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
lignit, pentru echilibrarea sistemului energetic pentru a nu provoca situații critice luând în considerare și perioada de implementare a proiectelor pe bază de gaz, regenerabile, pompaj și stocare care să asigure echilibrarea sistemului. Pentru atenuarea efectelor integrării masive de surse regenerabile în perioada 2025-2030, Transelectrica evaluează un necesar al puteri instalate de 2.000 ÷ 4.000 MW în instalații de stocare, respectiv energii de ordinul a 20.000 MWh ÷ 40.000 MWh, care să permită funcționarea instalațiilor de stocare o durată de ordinul a 8
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
până în 2035, urmând să aibă o contribuție substanțială pentru satisfacerea cererii de energie termică în sistem centralizat. De asemenea, ponderea sistemelor de termoficare centralizată pe bază de biocombustibili va cunoaște o creștere limitată. Aceste tendințe reflectă trecerea către surse regenerabile mai durabile de producere a energiei termice în sistem centralizat. O provocare semnificativă pentru îmbunătățirea competitivității, modernizarea și reducerea emisiilor în sectorul de încălzire - răcire o reprezintă partajarea responsabilității între Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și autoritățile
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de locuințe (condominii) mai au acces fizic la rețeaua de energie termică produsă în surse centralizate sau de cvartal. Această situație limitează semnificativ accesul consumatorilor din aglomerările urbane la posibilitatea utilizării pe scară largă a energiei termice produsă din surse regenerabile pentru încălzire și răcire (furnizată prin sistemele centralizate eficiente). ACCESIBILITATEA FINANCIARĂ ȘI COMPETITIVITATEA ECONOMICĂ A ENERGIEI Prețurile la energie în România au fost reglementate, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali, până în 2020. După dereglementare, războiul din
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]