KorAP: Find »[drukola/base=regiment & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...298 >

7,442 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

gradul de colonel de toți șefii săi ierarhici. În continuare, în Regimentul 1 Jandarmi deține un an funcția de comandant al Batalionului de Instrucție, fiind evidențiat și propus din nou pentru avansare. Anul 1922 îl găsește pe Constantin Vasiliu la Regimentul 9 Jandarmi, iar din 20 octombrie 1922 a primit comanda provizorie a Regimentului 11 Jandarmi, unde va fi propus, din nou, la avansare în mod excepțional. În 1923 generalul Ștefănescu, comandantului Corpului de Jandarmi, a considerat că Vasiliu „va corespunde

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Jandarmi deține un an funcția de comandant al Batalionului de Instrucție, fiind evidențiat și propus din nou pentru avansare. Anul 1922 îl găsește pe Constantin Vasiliu la Regimentul 9 Jandarmi, iar din 20 octombrie 1922 a primit comanda provizorie a Regimentului 11 Jandarmi, unde va fi propus, din nou, la avansare în mod excepțional. În 1923 generalul Ștefănescu, comandantului Corpului de Jandarmi, a considerat că Vasiliu „va corespunde în același fel gradului de General pentru care este preparat în modul cel

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
modul cel mai desăvârșit”, după ce, la 1 decembrie 1923, acesta a fost avansat colonel. S-a evidențiat în urmărirea și nimicirea bandelor de comitagii din Cadrilater, prin instalarea și organizarea Batalionului de Instrucție la Cernavodă (1923-1924), prin transformarea unităților din Regimentul 1 Jandarmi în unități model (1925), a obținut locul 1 pe întreg Corpul de Jandarmi cu Batalionul de Instrucție (1926), iar generalul Popovici, inspector de armată, îl propune pentru trecerea probei prevăzută, pentru a fi avansat la gradul de general

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
general a absolvit șapte clase de liceu, apoi, din 1911, a devenit elev la Școala Militară de Infanterie, pe care o va absolvi doi ani mai târziu. La 23 iunie 1913 Constantin Tobescu a fost avansat sublocotenent și repartizat la Regimentul de Infanterie nr. 3 Olt, dar va fi și mobilizat la partea activă pentru a lua parte la al doilea război balcanic. Peste două luni, la 31 august 1913, prin Înalt Decret nr.5510/913, va fi demobilizat și detașat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
constatat că sublocotenentul Tobescu a comandat o secție din compania de mitraliere, care a fost găsită la inspecții „prea bine pregătită atât teoretic cât și practic”, iar el a fost considerat „în general, un prea bun ofițer”, după cum consemnează comandantul regimentului, locotenent-colonelul Poșulescu. Luptele la care a luat parte în perioada 14 august-5 septembrie 1916 au evidențiat Compania II-a din Batalionul I, unitatea pe care o comanda, dar pe 4 septembrie 1916 „a fost contuzionat din cauza unui obuz ce căzuse

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
19 decembrie 1918, prin ordinul Marelui Cartier General nr.1690 și Ordinul de Zi nr. 1578) a fost avansat căpitan (1 septembrie 1917) și detașat, din nou, la Liceul Militar din Craiova (15 august 1918). În Jandarmerie a funcționat în cadrul Regimentului 1 Jandarmi Craiova, fiind numit comandant al Companiei de Jandarmi Romanați (15 septembrie 1919), a urmat cursurile Școlii de Jandarmi din București (25 ianuarie-25 februarie 1920), a fost confirmat definitiv în Jandarmerie (1 septembrie 1920) și va fi mutat la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1 aprilie 1921). Activitatea sa a fost remarcată de toți comandanții săi, încă din 1920 fiind propus a fi avansat la gradul de maior „în mod excepțional”. La comanda Companiei Dolj „una dintre cele mai mari și mai grele din Regiment și întreaga țară” și-a dovedit abilitățile, astfel încât comandantul Brigăzii 1 Jandarmi îl considera „plin de calități”. În perioada 15 mai-1 octombrie 1922 a urmat un curs de informații la Sf. Gheorghe după care, din 19 august 1923, a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și-a dovedit abilitățile, astfel încât comandantul Brigăzii 1 Jandarmi îl considera „plin de calități”. În perioada 15 mai-1 octombrie 1922 a urmat un curs de informații la Sf. Gheorghe după care, din 19 august 1923, a fost numit ajutorul comandantului Regimentului 1 Jandarmi. Avansat la gradul de maior (24 noiembrie 1923), Constantin Tobescu va fi mutat „în interes de serviciu” la comanda Batalionului de Instrucție al Regimentului 1 Jandarmi (15 decembrie 1923), pentru ca patru ani mai târziu să fie din nou

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la Sf. Gheorghe după care, din 19 august 1923, a fost numit ajutorul comandantului Regimentului 1 Jandarmi. Avansat la gradul de maior (24 noiembrie 1923), Constantin Tobescu va fi mutat „în interes de serviciu” la comanda Batalionului de Instrucție al Regimentului 1 Jandarmi (15 decembrie 1923), pentru ca patru ani mai târziu să fie din nou detașat, la Compania de Jandarmi Argeș, pentru întărirea ordinii publice în județ (1 iulie 1927). Din 1 decembrie 1927 va lua comanda Detașamentului Special Orșova, pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
județ (1 iulie 1927). Din 1 decembrie 1927 va lua comanda Detașamentului Special Orșova, pentru a fi din nou detașat, în perioada 9-29 ianuarie 1929, la Școala de Gaze din București, în calitate de lector. Odată cu noua Lege a Jandarmeriei din 1929, regimentele s-au transformat în inspectorate, astfel încât Regimentul 1 a devenit Inspectoratul de Jandarmi Craiova, de unde maiorul Tobescu este mutat în interesul serviciului la Inspectoratul de Jandarmi București, pe 5 noiembrie 1929. După două luni, la 16 ianuarie 1930, a primit

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1927 va lua comanda Detașamentului Special Orșova, pentru a fi din nou detașat, în perioada 9-29 ianuarie 1929, la Școala de Gaze din București, în calitate de lector. Odată cu noua Lege a Jandarmeriei din 1929, regimentele s-au transformat în inspectorate, astfel încât Regimentul 1 a devenit Inspectoratul de Jandarmi Craiova, de unde maiorul Tobescu este mutat în interesul serviciului la Inspectoratul de Jandarmi București, pe 5 noiembrie 1929. După două luni, la 16 ianuarie 1930, a primit însărcinarea de a fi ofițer superior de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
polițienești ale Basarabiei”. Prin Înalt Decret Regal nr. 2069/938 a fost avansat la gradul de colonel (1 iunie 1938), fiind numit apoi „după cerere” la comanda Inspectoratului Iași (1 octombrie 1938) și, ulterior, mutat în interesul serviciului în fruntea Regimentului de Jandarmi Pedeștri (25 octombrie 1939). Venirea generalului Antonescu la conducerea statului (4 septembrie 1940) îi aduce colonelului Tobescu numirea la conducerea Serviciului Jandarmeriei din I.G.J. (19 septembrie 1940), de unde demisionează și trece în rezervă (31 decembrie 1940), din cauza amenințărilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
necesare. Organele de căutare a informațiilor stabilite au fost: - Serviciul de Informații regimentar; - Secția (Biroul) 2 de la marile unități; - Serviciul Special de Informații al Aeronauticii; - Serviciul Special de Informații al Artileriei. Serviciul de Informații regimentar se afla în componența comenzii regimentului și acționa după directivele comandantului. Avea misiunea de a coordona activitatea informativă de la unitățile subordonate și a stabili norme unitare în activitatea desfășurată. Secția (Biroul) 2 reprezenta un organ de Stat Major aflat la conducerea activității informative/contrainformative din marea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
vigoare. Decizia a prevăzut, totuși, ca locotenent-colonel Tarnavschi să plece la noua unitate „după două luni” de la sosirea înlocuitorului. La aceeași dată a fost înlocuit și adjunctul său, maior Gheorghe Petrovan, în locul căruia a fost numit căpitan Vasile Groșescu din Regimentul 22 Infanterie. Centrul de Informații „B” (Chișinău), condus de locotenent-colonel Alexandru Ionescu, a fost atașat, din iunie 1941, Armatei 4 române și a avansat până la Odessa, în peninsula Crimeea și peninsula Taman. A avut în subordine Subcentrul nr. 6 Simferopol

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
peninsula Taman. A avut în subordine Subcentrul nr. 6 Simferopol (maior Vasile Patriche) și Subcentrul nr. 7 Taman (căpitan Prodan și căpitan Erhan). Locotenent-colonel Ionescu a fost trecut la comandă (14 august 1944) și înlocuit cu locotenent-colonel Ioachim Tarlev din Regimentul 2 Transmisiuni, în timp ce maiorul Alexandru Fulga a lăsat locul de adjunct căpitanului Gheorghe Georgescu din Regimentul 8 Vânători. Maiorul Dumitru Coltofeanu a comandat Centrul de Informații „C” (Brașov), care avea în subordine Subcentrele nr. 8 și nr. 9. Colonel Ioan

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
7 Taman (căpitan Prodan și căpitan Erhan). Locotenent-colonel Ionescu a fost trecut la comandă (14 august 1944) și înlocuit cu locotenent-colonel Ioachim Tarlev din Regimentul 2 Transmisiuni, în timp ce maiorul Alexandru Fulga a lăsat locul de adjunct căpitanului Gheorghe Georgescu din Regimentul 8 Vânători. Maiorul Dumitru Coltofeanu a comandat Centrul de Informații „C” (Brașov), care avea în subordine Subcentrele nr. 8 și nr. 9. Colonel Ioan Dumitrescu (Regimentul 10 Vânători) a devenit șeful Centrului „C” în locul colonelului Coltofeanu, însă acesta din urmă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Transmisiuni, în timp ce maiorul Alexandru Fulga a lăsat locul de adjunct căpitanului Gheorghe Georgescu din Regimentul 8 Vânători. Maiorul Dumitru Coltofeanu a comandat Centrul de Informații „C” (Brașov), care avea în subordine Subcentrele nr. 8 și nr. 9. Colonel Ioan Dumitrescu (Regimentul 10 Vânători) a devenit șeful Centrului „C” în locul colonelului Coltofeanu, însă acesta din urmă a primit ordin să rămână patru luni pentru predarea-primirea structurii. Împreună cu șeful Centrului a fost schimbat și șeful Subcentrului nr. 9, locotenent-colonel Aurel Corcan, cu căpitanul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și nr. 13 Orșova (maior Victor Georgescu). La aceeași dată, 14 august 1944, întreaga echipă de conducere a Centrului și a Subcentrelor a fost schimbată: locotenent-colonel Octavian Blaga (de la Biroul Statistic Militar Sibiu) la șefia Centrului, căpitan Petre Dumitrescu (de la Regimentul 2 Vânători Gardă) la Subcentrul nr. 10, căpitan Nicolae D. Săraru (de la Batalionul 18 Vânători Munte) la Subcentrul nr. 11 și căpitan Nicolae T. Malcica (de la Regimentul 12 Infanterie) la Subcentrul nr. 12. Centrul de Informații „H” a fost înființat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Blaga (de la Biroul Statistic Militar Sibiu) la șefia Centrului, căpitan Petre Dumitrescu (de la Regimentul 2 Vânători Gardă) la Subcentrul nr. 10, căpitan Nicolae D. Săraru (de la Batalionul 18 Vânători Munte) la Subcentrul nr. 11 și căpitan Nicolae T. Malcica (de la Regimentul 12 Infanterie) la Subcentrul nr. 12. Centrul de Informații „H” a fost înființat la Botoșani (18 iulie 1941) și pus sub conducerea maiorului Dionisie Bădărău și a căpitanului Onisifor Prodan, dar a fost atașat Armatei 3 române. Structura a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
avansării trupelor operative, în Iași, Chișinău ș.a. Structura contrainformativă din Capitală, condusă de locotenent-colonel Ion Almăjan, a fost preluată de locotenent-colonel Anton Popovici (Divizia 6 Infanterie), Biroul din Focșani (maior Constantin Stoicescu) a primit în frunte pe maior Ion Săhăreanu (Regimentul 21 Infanterie), iar Biroul din Sibiu (locotenent-colonel Octavian Blaga) pe căpitan Alexandru Savin (Regimentul 9 Infanterie). Din punct de vedere al obiectivelor principale, acestea s-au axat pe cele din zonele sensibile pentru economie, respectiv regiunea petroliferă și cea dunăreană

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ion Almăjan, a fost preluată de locotenent-colonel Anton Popovici (Divizia 6 Infanterie), Biroul din Focșani (maior Constantin Stoicescu) a primit în frunte pe maior Ion Săhăreanu (Regimentul 21 Infanterie), iar Biroul din Sibiu (locotenent-colonel Octavian Blaga) pe căpitan Alexandru Savin (Regimentul 9 Infanterie). Din punct de vedere al obiectivelor principale, acestea s-au axat pe cele din zonele sensibile pentru economie, respectiv regiunea petroliferă și cea dunăreană. În zona petroliferă, Secția a II-a a coordonat măsurile de siguranță prin Corpul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Legiunile de Jandarmi Prahova și Dâmbovița, Chestura de Poliție Prahova - Biroul de Siguranță și Poliția orașului Târgoviște (cu elemente în Urlați, Văleni, Câmpina și Sinaia). Tot acolo acționa și Brigada 2 Mixtă Gardă, care a coordonat activitatea contrainformativă regională prin Regimentele 2, 3 și 4 Grănicerești, Detașamentul Special Jandarmi Zona Petroliferă, Regimentul 70 Artilerie, Curtea Marțială și Garnizoana (cu structuri în Câmpina, Văleni, Predeal, Sinaia, Ploiești și Târgoviște). În plus, efortul a fost amplificat prin introducerea de agenți proprii în medii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Siguranță și Poliția orașului Târgoviște (cu elemente în Urlați, Văleni, Câmpina și Sinaia). Tot acolo acționa și Brigada 2 Mixtă Gardă, care a coordonat activitatea contrainformativă regională prin Regimentele 2, 3 și 4 Grănicerești, Detașamentul Special Jandarmi Zona Petroliferă, Regimentul 70 Artilerie, Curtea Marțială și Garnizoana (cu structuri în Câmpina, Văleni, Predeal, Sinaia, Ploiești și Târgoviște). În plus, efortul a fost amplificat prin introducerea de agenți proprii în medii de interes, înființarea Serviciului de Informații din rafinării și schele, respectiv

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la Paris, cunoaște limba italiană la perfecție, iar limba rusă mai puțin”, Constantin Tabără, contigent 1940, „caporal, 4 clase comerț, vânzător la un magazin din Ploiești”, Petre Petrescu, caporal, contigent 1936, „student la facultatea de agronomie” și Marin Niculescu, sergent, Regimentul 18 Dorobanți, Gorj, „agricultor și comerciant ambulant”. Evident, cea mai importantă problemă analizată a fost situația militară pe frontul de est. Conform datelor obținute de S.I.A.G., direcțiile de interes și acțiune ale armatelor sovietice erau îndreptate către vest (direcția

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
misiuni de răspundere. Locotenent Al. T. Lungu (Batalionul de Gardă) avea un frate legionar, care a dezaprobat rebeliunea din ianuarie 1941, însă Casa Militară a M. S. Regelui „roagă” să nu fie mutat ofițerul. Un altul, căpitan C. D. Stăhiescu (Regimentul 55 Infanterie) a fost calificat mediocru și s-a dovedit „neserios, fricos, nedevotat, bolnăvicios, nu vede bine etc.”, cam la fel cu căpitanul Constantin Mera (Brigada 4 Mixtă Munte), „fire ascunsă, șovăielnic, nu poate fi devotat unei persoane” și, în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]