2,146 matches
-
experiența te apasă intens, ai sentimentul devalorizării globale, Încerci o dorință acerbă de a te ascunde, de a evada și - atenție - de a te răzbuna pe cel ce te-a dezvăluit. Comportamentul În cazul vinovăției e mai redus ca intensitate, remușcările sunt suportabile, sinele rămâne unitar, individul se centrează pe alții (Întotdeauna alții sunt responsabili de situația regretabilă), omul caută scuze, se confesează cu plăcere, Încearcă să repare și Încetul cu Încetul totul se estompează. Rușinea ar putea fi o emoție
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a cumpărat”, după uciderea acestuia din urmă, patul și lenjeria de pat ale acestuia și și-a zămislit apoi copiii În acest confort burghez. Acum câțiva ani, Lavinia Betea l-a văzut cum se plimba prin Cluj, elegant și fără remușcări, fiind tratat ca „domn Profesor” (fusese director adjunct la Biblioteca Centrală după ce a ieșit din sistem, deși nu știa să despartă cuvintele În silabe). N-au avut destine fericite nici cei ce au profitat: Dej a murit În condiții suspecte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Fericit este slujitorul care nu se grăbește să se dezvinovățească de păcat, ci îndură mustrarea cu smerenie și rușine... Credincios și înțelept este slujitorul (Mt. 24, 45) care nu întârzie să se pedepsească pentru lipsurile sale, în mod lăuntric, prin remușcări, iar în exterior prin mărturisirea și îndreptarea lor”. Cuvintele sunt sfinte și ele vin de la Dumnezeu, pentru a ne reaminti veșnic de prezența Lui, față de care noi avem datoria să ne mărturisim credința prin propria noastră viață. Sfântul cel Ales
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui erau inspirate și aveau acea claritate pură care pătrundea, direct în inimă. Știa să se facă înțeles, de către oricine, prin vorbe și tăceri, potrivite. Părintele Iancu știa unde și când să picure sau să toarne, în suflete, încredere, curaj, remușcare, frumusețe, pace. Avea modestia rară a omului superior și simplitatea sfântă a martirului. „Cel mai greu este să speri, să reaprinzi, în suflete, speranța”, ne spunea el. Știa „să se copilărească”, cu noi, copiii, în pofida atrocităților prin care trecuse. Avea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
enunțuri cu dublu înțeles, la priviri și surâsuri schimbate pe furiș, la atingeri echivoce. La toate aceste coduri care permit reconcilierea ireconciliabilului: a imperativului pudorii cu exprimarea dorinței. Și totuși, acest flirt, oricât de superficial, le aduce multe reproșuri, chiar remușcări. Pitită în întuneric, mustrarea de cuget le pândește mereu... Jocuri de spirit, jocuri de cuvinte: contesa de Pange Pentru Pauline de Broglie, să flirteze în cercurile mondene, unde se plictisea de moarte, nu este decât o formă de distracție. Din
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nevinovată cum părea. Alibiul copilăriei nu mai era valabil. Dacă mama Catherinei nu vede în aceste manifestări decât impulsivitate, servitoarele din casă încep să clevetească. Bârfelile se mută în scurt timp în gospodăriile din vecinătate. Catherine, copleșită dintr-odată de remușcări, se mustră cu asprime. Scriind în jurnal, se dedublează și, adoptând față de propria persoană calitatea de cenzor, își face singură morală: "Catherine [...] ești o copilă smintită și nesocotită. Înainte nu țineai seama că ești o fătucă și o făceai pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să descrețească fruntea vărului său și să-l facă pe "băiatul mare" de 18 ani să "se îndrăgostească un picuț de ea", o puștoaică "de doar 15 ani". Însă, așa cum se întâmplă mereu, pe Catherine încep curând s-o roadă remușcările. Nu te juca cu focul", își tot repetă ea. Nu trebuia ca vărul său să se îndrăgostească cu-adevărat de ea, iar cunoștințele familiei nu trebuiau să aibă prilejuri de bârfă... Cu toate acestea, Catherine nu vrea nici să pună
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pereți, răstoarnă argintăria din cufere. Poate se gândea că era mai bine să treacă drept o fetișcană sau drept o smintită decât drept o dezmățată. La venirea serii însă, Marie nu-și poate explica ce o apucase. E cuprinsă de remușcări și se copleșește cu reproșuri. Dar asta nu o împiedică să-i facă lui Paul de Cassagnac o a doua vizită, însoțită de prietenele sale. De data aceasta, rămân toate bine ascunse îndărătul măștilor. La rândul său, deputatul, deși știe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să le aplice sancțiuni foarte aspre. Marie Bashkirtseff, care a fost respinsă, pusă la stâlpul infamiei e drept, după ce săvârșise destule fapte necugetate a trecut prin această experiență dureroasă. Flirtul culme a perversității Dacă flirtul suscită atâta dezaprobare, reprobare și remușcare, este pentru că acest joc amoros șochează profund. Pentru că, oricât de superficial și de efemer ar fi, merge în contrasens față de ordinea instituită, răstoarnă valorile dominante. În perioada Belle Époque, flirtul suscită o adevărată derută, deoarece contemporanii, deși nu i-au
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
neprihănită, se ferește de această îmbrățișare cum nu se poate mai castă, menită să le pecetluiască logodna. Nu îi permite viitorului soț mai mult decât un sărut nevinovat pe frunte. Prin urmare, Maud își joacă rolul fără vreo urmă de remușcare. Își pune planul în aplicare ca un robot, fără să simtă vreodată nici cea mai mică emoție. Acestei caricaturi a seducătoarei, rece și manipulatoare, îi corespunde o caricatură a cuceritorului de profesie. În toate romanele epocii, bărbații care se dedau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
coincidență de gripa spaniolă, această "infecție foarte gravă" care i-a ucis pe mulți dintre cei care supraviețuiseră Marelui Război. Înștiințat de starea fetei, naratorul va căuta să afle vești despre ea, fiind la rândul lui cuprins de o oarecare remușcare. "Sunt un porc ordinar, se învinovățește el. Să spun că mă duc la Chabanais, în timp ce biata Louise zăcea bolnavă de gripă spaniolă. Pentru a-mi răscumpăra fapta cea rea, ar trebui s-o cer de nevastă". De această dată în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o distracție, un exercițiu de seducție. Însă jocul acesta nu li se mai pare la fel de subversiv ca odinioară. El s-a delimitat de reputația infernală care îl însoțise în perioada Belle Époque. Când flirtează, Dominique Desanti nu este asaltată de remușcări, cum i se întâmpla cândva Catherinei Pozzi sau Mariei Bashkirtseff. Cel mult are senzația că practică aceste jocuri cu o oarecare "maliție nevinovată". Să stârnești dorința celuilalt face parte din joc, și cea care practică flirtul o știe bine. Când
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și sufletul, dorința și iubirea. Actrița o înfățișează pe cea pe care o aștepta toată lumea: femeia eliberată. Pe ecran ca și în viața de zi cu zi, starul își sporește numărul de soți și de amanți, fără niciun dram de remușcare. Infinit mai emancipată decât "semi-virgina" din perioada Belle Époque, B.B. nu este copleșită de scârba de sine caracteristică "băiețoasei" anilor '20. Eliberată de tabuurile morale care îngrădiseră vreme îndelungată viața femeilor, ea este descătușată de asemenea de mustrările de conștiință
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
flirtului Ce e cu iubirea? Din ce în ce mai multe fete tinere, dar și femei adulte căsătorite se încumetă la aceasta, chiar dacă fenomenul rămâne dificil de cuantificat. Însă nimic nu este simplu, nici "prima dată", nici adulterul. Idealul de virginitate sau de fidelitate, remușcările, mustrările de conștiință, teama se dovedesc niște frâne puternice. Cea mai mare parte a filmelor din noul val À bout de souffle, Jules et Jim, La Peau douce, Baisers volés, Le Beau Serge analizează cu minuțiozitate traiul dificil și visurile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
era implicată propria mea persoană. De această dată, asistența acordată mie de către omul ăsta necunoscut, în virtutea unei solidarități umane neașteptate, ne arunca pe amîndoi în necunoscut, în mijlocul Alpilor, în căutarea unei așezări aflate departe de locul unde ne aflam Am remușcări și privesc încordată toate indicatoarele de pe șosele, în timp ce Peugeotul înghite kilometri în direcția sud. Batem la multe uși ferecate, în drumul acesta nebun, dar nimeni nu deschide, nimeni nu aprinde o lumină, poate că nimeni nu se trezește. Mă rod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și privesc încordată toate indicatoarele de pe șosele, în timp ce Peugeotul înghite kilometri în direcția sud. Batem la multe uși ferecate, în drumul acesta nebun, dar nimeni nu deschide, nimeni nu aprinde o lumină, poate că nimeni nu se trezește. Mă rod remușcările. Îl întreb cînd trebuie să fie înapoi, la Geneva, dimineață? La ora șapte. E ora două. Doamne! Și tot mergem, mergem. Și nicăieri nu aflăm drumul. Depășim Aiguebelle în beznă și suntem prea obosiți ca să ne mai bucurăm zărind ferestrele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
m-am aflat în deșert, fie el Karakum, Neghev sau Karakorum, gîndul m-a purtat la imaginea cascadelor noastre a căror apă nu se oprește niciodată. Sfînta apă dădătoare de viață și de care ne batem zilnic joc, fără nici o remușcare... Dar, desigur, așa cum ați văzut și mai sus, am și amintiri de o mare frumusețe și bucurie, din lumea deșerturilor. Unele înduioșătoare, altele cu totul insolite. Îmi amintesc de cămila aceea căzută în drumul spre Karakorum, pe care Marcel s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
făcea, România urma să fie divizată în trei și jucată la ruletă rusească... A vrut Dumnezeu că în acele momente grele să avem oameni înțelepți și bine pregătiți profesional, patrioți adevărați care s-au jertfit pe altarul patriei fără nicio remușcare. Epoca postdecembrista a permis multora să-și convertească vechile păcate în noi libertăți. Pe Lăură însă o închidea într-o cușcă. Nu se vedea deloc făcând politică, nu se vedea nici un bun detectiv particular, mai era mult până când societatea română
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Din fericire a aparut fiică-sa și a fost brusc întreruptă. -Mie nu-mi pasă de navastă-ta, insistă Lăură nervoasă. Eu te iubesc și-atât! Nu-mi pasă de nimic! Îi înăbuși gură cu sărutări și se îmbrățișară în febra remușcărilor cu o pasiune și mai puternică. Îl întreba dacă-i mai iubește sânii. Era locul geometric al dragostei lui. Ea îi permitea orice, mult mai mult decât atunci când își pierduse neliniștea, acum trei ani. Luni, a doua zi, lucrurile s-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
știe dacă sinuciderea tânărului Mircea Iulian Celmare, prietenul și colegul de bancă al lui Malin Tăcu, la 4 luni după moartea acestuia, are vreo legătură cu anchetele securității. Unii anchetatori trăiesc, poate sunt chiar S.R.I.-ști. Nu mizam deloc pe remușcările lor pentru a afla adevărul. Ci pe forță adevărului, care va ieși la lumină, precum firul de iarbă prin fisurile betonului. De aceea, readucem În conștiința cititorilor și cazul morții suspecte a tânărului poet Malin Alexandru Tăcu, la tipărirea versurilor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
asumă perpetuarea sacrificiului pentru mântuirea umanității : O, câtă fericire să știu că jertfa mea/ N-a fost deșertăciune !... Și-n veacul ce-o să vie/ Nu va părea visare-mi o tristă nebunie ! (V, p. 126). În urma lui, Than, cuprins de remușcări din pricina lepădării de protectorul său, contemplă scena răstignirii prin mijlocirea lui Hefaistos, care scoate în evidență suprapunerea peste veacuri a destinelor celor doi salvatori ai umanității, Prometeu și Cristos : Legionarul cu sulița-l străpunge.../ Se vede că vulturul lui Zeus
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sunt uneori forțate, Victor Eftimiu privește Antichitatea prin prisma valorilor creștinismului. Ca și Thebaida, Atrizii reprezintă o contaminare a mai multor izvoare grecești. Varianta lui Eftimiu oferă un rezumat al Orestiei lui Eschil, de la vestea întoarcerii lui Agamemnon la primele remușcări ale matricidului Oreste. Modelul principal este combinat cu numeroase elemente din surse secundare, căci dramaturgul român împrumută de la Sofocle personajul surorii Electrei, blajina Chrysotemis (Electra), iar de la Euripide scena sacrificării Ifigeniei (Ifigenia în Aulida), substituirea adevăratei Elena cu o umbră
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
responsabilă pentru instigarea la crimă (V). E adevărat că în final Oreste are viziunea Furiilor venite să-i pedepsească crima, dar ultimele versuri distonează oarecum cu restul piesei și marchează mai degrabă convențional legătura cu modelul eschilian : Nu, nu ! sunt remușcări !/ Sunt furiile, uite... în jurul meu... în zări.../ Femei cu șerpi în plete și boturi de hiene.../ Fugiți, eumenide, nu-mi șuierați viclene... (V, p. 398). Mai sugestive pentru poziția autorului român sunt, parcă, unele replici atribuite Klytemnestrei. Ea constatase impasibilitatea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
324). El știe că are o datorie pe care consimte să o împlinească, chiar dacă n-o înțelege pe deplin. Nemaifiind doar victima fatalității, omul activ, cu conștiința responsabilității proprii, triumfă prin aceea că împlinește destinul cu voința lui (p. 324). Remușcarea eroului mitic cade pe plan secund în tragedie. La Eschil, tragicul e dat de suferința fecundă a celui care se întâlnește cu misterul și îl biruie prin lumina aprinsă în conștiința sa (p. 326). Dacă legenda arată suferința pasivă a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
eroului mitic cade pe plan secund în tragedie. La Eschil, tragicul e dat de suferința fecundă a celui care se întâlnește cu misterul și îl biruie prin lumina aprinsă în conștiința sa (p. 326). Dacă legenda arată suferința pasivă a remușcării, tragedia subliniază nedumerirea etică activă a celui nesigur că și-a pedepsit mama pe drept (p. 328). Potrivit autoarei, Eumenidele, care celebrează împăcarea dintre toate registrele firii, anunță viitoarea armonie universală bazată pe conștiința trează a omului (p. 329). În
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]