67,163 matches
-
-i pomenească funcționarului că în Gaborone se zvonește - în mod nejustificat, firește - că el ar permite ca legăturile lui din lumea afacerilor să-l influențeze în luarea deciziilor. Evident, când cineva a pomenit treaba asta în prezența ei, ea a respins-o vehement și a declarat ferm că nu poate exista nici cea mai mică legătură între interesul lui pentru curățătoriile chimice și dificultatea pe care ar întâmpina-o oricine altcineva în obținerea unei licențe pentru deschiderea unei astfel de afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
salva România? Cine va salva România? strigă plin de durere. Pentru numai 30.000 poți să cumperi Ora profetică. Ierarhii o afurisesc în mai multe comunicate. La Rediu s-au născut cinci gemeni într-o familie săracă. A mai fost respinsă-n Parlament o moțiune de cenzură, un senator a călcat cu mașina, chiar pe trecerea de pietoni, undeva între Ploiești și București, o profesoară de muzică. *** - Nenea, vrei să-mi dai mingea? zâmbește-un Chirică angelic. Dă așa, cu piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și de arme, ca de altminteri și de o șiretenie ieșită din comun, pentru a transforma acea stîncă mare, pustie și găinățată de păsări Într-un refugiu inexpugnabil; un bastion cum fusese, la vremea ei, Insula Tortuga, care știuse să respingă flotele cele mai puternice. Apoi Își contempla armele - un vechi harpon de balenieră și două cuțite ruginite - și-și dădea seama că visa cu ochii deschiși. Drumul era foarte lung, iar faptul de a fi capturat doi amărîți de ostatici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
la ceva să știu să citesc, comentă Oberlus după o bună bucată de vreme. La nimic... Chiar dacă asta m-ar fi transformat În cel mai Înțelept om de pe lume, tot aș fi avut chipul ăsta și toți m-ar fi respins la fel - Îl privi drept În ochi. La ce-ți slujește să știi să citești? - La a Înțelege ce au scris alții, răspunse francezul cu naturalețe. Uneori, cînd ne simțim singuri, triști sau aproape disperați, ceea ce ne povestesc alții ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Eu nu Încerc să transform lumea, preciză el. În privința asta am idei foarte clare... Singurul lucru pe care-l pretind este să construiesc această insulă, uitată de toți, altă lume pe măsura mea, atîta vreme cît cel din afara ei mă respinge și nu-mi e de folos... Ei n-au decît să rămînă cu lumea lor, dar cel care va veni Într-a mea va trebui să accepte consecințele. - Ar trebui să-i avertizezi Înainte, Îi aminti francezul. Să pui măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ființe care le producea, totuși, o repulsie atît de viscerală tuturor celorlalți. Ea - niciodată nu avea să-i cunoască numele - se preschimbase În imaginea tuturor femeilor de pe pămînt: cele pe care le contemplase de departe, și tot de departe Îl respinseseră, gonindu-l, sau cele pe care ar fi dorit să le cunoască, mulțumindu-se cu toate acestea să se așeze alături de ele și să le privească fără să se știe detestat. Grăsane dezgustătoare, slăbănoage scheletice, bătrîne fără dinți sau tinerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
lui tăvălindu-se cu țiitoarea decît se străduia să stabilească direcția În care trebuiau să meargă pentru a da peste marile familii de balene. El, Oberlus, nu avea să cadă niciodată Într-o capcană asemănătoare, iar pe femei, care-l respinseseră de cînd se ținea el minte, ba poate chiar și Înainte de asta, de vreme ce mama lui, pe care nu o cunoscuse niciodată, Îl abandonase și ea, avea să le respingă la rîndul lui, și se pedepsea pe sine În gînd cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cadă niciodată Într-o capcană asemănătoare, iar pe femei, care-l respinseseră de cînd se ținea el minte, ba poate chiar și Înainte de asta, de vreme ce mama lui, pe care nu o cunoscuse niciodată, Îl abandonase și ea, avea să le respingă la rîndul lui, și se pedepsea pe sine În gînd cînd se surprindea visînd la fata de pe plajă. Socotea că o asemenea slăbiciune nu era demnă de el, de fortăreața lui sau de proiectele pe care le făurise pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pricepea motivele răzvrătirii sale și a nebunescului impuls care o scotea din minți, acoperindu-i creierul cu un fel de văl Întunecat și opac la orice rază de lumină sau la orice raționament logic. De cîte ori cunoștea fericirea, o respingea, și cu toate că mai tîrziu avea să se urască pentru asta, nu-și putea stăpîni goana dezlănțuită spre autodistrugere, cînd acea voce răgușită și profundă striga Înlăuntrul ei, poruncindu-i să o rupă cu toate și să pornească Într-o fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
multe familii, printre care propria-i viață și propria-i familie, și, prin urmare, conștiința nu-i Îngăduia să accepte că nu o făcuse dintr-o irepresibilă dorință de libertate, ci pentru că profunda ei depravare o Împinsese la a-i respinge pe acei bărbați care nu fuseseră În stare s-o facă să li se supună, pe cît de mult Își dorea ea, inconștient, să se simtă subjugată. Cum să Își mărturisească ei Înseși că tînjea să fie disprețuită, umilită, jignită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
făcuseră nebună cînd Își distrusese căsătoria sau relația cu Germán de Arriaga avuseseră perfectă dreptate. Și În fond, nu era o formă de nebunie acea incalificabilă relație pe care o avea cu răpitorul ei, pe care-l ura și Îl respingea uneori, dar pe care În același timp Îl dorea și de care avea nevoie cu o dorință bolnăvicioasă? Ambivalența sau profunda complexitate a sentimentelor ei o deconcertau și poate, Într-un inconștient gest de autoapărare, prefera să nu se gîndească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
-l vadă, se afla continentul sud-american. Îl admira pe Oberlus. O Înfuria faptul că nu putea să evite să-l admire pe omul pe care-l detesta cel mai mult pe lume, la fel cum Îl și dorea și Îl respingea, În acea inexplicabilă ambivalență care părea să guverneze toate faptele sale sau să servească drept motor fiecăruia dintre sentimentele ei. Oricare ar fi fost aspectul lui fizic sau răutatea de neconceput a acțiunilor sale, era limpede că niciodată, nicăieri, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
până i se sparge o arteră în gât. — Aleluia, zice Seth, tot numai lacrimi. Și-aici, își linge Brandy buricul unui arătător și dă cu câteva pagini mai în față, la pagina două sute douăzeci și doi, Rona este din nou respinsă de șleampătul ei prieten cu care stă de unșpe ani. Tușea de săptămâni întregi, așa că ia pumni de pastile și e găsită muribundă și-n stare semicomatoasă. Până și șoferul... — Lăudat fie Domnul, zice Seth. Felurite plante indigene cresc exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Haas, care deja purta titulatura de Maestru, va Întâlni În acel cartier rău famat un tânăr care‑l va ruga să poarte o discuție cu el. Maestrul, ezitând Între principiul etic și cel poetic - căci după primul l‑ar fi respins, iar după al doilea l‑ar fi ascultat - va sta cu el Într‑o crâșmă Întunecoasă și va comanda două votci pascale, pare‑se, conform ritualului. Jeshua Krohal, căci așa se numea tânărul, Îi va mărturisi Maestrului că frecventa acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
sale. Apoi va căuta prin toate căile să alarmeze opinia publică mondială și va reuși să intre În contact cu un diplomat suedez, baronul van Orther... Va Încerca apoi să fie primit de nunțiul papal de la Berlin, dar va fi respins...“ Sfârșitul Îi va fi pe cât de tragic pe atât de absurd: „În luna mai a anului 1945 trupele franceze Îl vor lua prizonier și‑l vor azvârli În Închisoarea Cherche‑Midi, unde Însinguratul și deznădăjduitul combatant va sfârși prin suicid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
-și manifeste preferințele pentru ea, copleșind-o cu „muncă“ și provocând tensiuni între ea și celelalte. Alte condiții indispensabile erau să fie curate, simpatice, bune bucătărese și dispuse să se dăruiască oricărui bărbat care le-ar cere-o, fără să respingă pe nimeni și fără să lase să li se ghicească preferințele. În fine, era un avantaj dacă știau să cânte cu vocea sau la vreun instrument, să danseze sau să povestească istorioare frumoase, care să le-ndulcească celor de pe vas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
superbă plajă de corali ticsita de palmieri, si, după ce se menținu un timp la oarecare distanță, asigurându-se că nu se vede nici un om, apropie vasul de țărm, unde războinicii lui Roonuí-Roonuí debarcară și luară pozițiile adecvate pentru a putea respinge un eventual atac. Două iscoade pătrunseră printre copaci, și nimeni nu se mișcă de pe postul lui până când acestea nu se întoarseră, asigurându-i că insula era pustie. Din acel moment, Miti Matái îl lasă la comanda pe Roonuí-Roonuí, în virtutea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
doi oameni sondau încontinuu adâncimea apei și, când se știu la vreo cinci metri deasupra unui fund de nisip, Navigatorul-Căpitan ordona să se arunce ancoră. Zece războinici săriră în apă, cu armele pregătite, se răspândiră rapid pe plajă, gata să respingă orice eventual atac venit din întuneric și, câteva minute mai tarziu, restul echipajului începu să descarce, cu ajutorul bărcii auxiliare, tot ce se află pe navă: cele câteva animale domestice care le mai rămăseseră, catargele, velele, alimentele și obiectele de uz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
au arătat bucuroase să le dea o mână de ajutor. După experiență traumatizanta prin care trecuseră, cănd fuseseră tratate ca niște simple bucăți de carne care treceau de la unul la altul, aveau nevoie de puțină tandrețe, afecțiune și înțelegere. Celelalte respinseră din start orice încercare de apropiere din partea bărbaților, iar Miti Matái le puse în vedere cât se poate de clar, și fără nici o posibilitate de discuție, că nimeni nu avea dreptul să le deranjeze pe cele care arătau că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Îl iubește, dar el n-o iubește. Mai bine zis el Îl iubește, dar el nu l iubește. Johan, nu mai râde! Te simți bine? Minunat. Totul e cum nu se poate mai bine. El Îl iubește, dar el Îl respinge. Ea pleacă, pleacă departe. El Își dă seama că-l iubește, și ea Îl iubește, și el o iubește. El e trist. Ea e tristă. Amândoi sunt triști. De ce? Ce de ce? Johan, nu mai bombăni, te rog! Bate vântul foarte
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
apăruse Carmina, de aceea continuă aproape spontan, imediat ce fata se instală pe scaun. Musafirul familiei Alexe, lua cu vehemență apărarea unui confrate de-al său, considerat de el, atât ca om, cât și ca autor, fără egal. Profesorul pufnea ironic, respingând cu îndârjire părerea poetului. Da' de unde, intervenea cu vehemență, un miciman, un impostor, praf în ochii altora! Aici intervenea și Nina, izbucnind în hohote de râs, râs până la lacrimi, la fiecare nou argument adus de impacientatul lor oaspete, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vedea visul cu ochii nu vor mai avea timp nici să gândească. Acum își împleteau în voie speranțele, visurile lor simple și frumoase. Carmina nu avea loc printre ele. O simțeau străină, ieșită din sfera lor îngustă, rotundă și o respingeau. Carmina se întorcea acasă și se așeza pe scaun, în fața mesei, cu pumnii strânși, cu sufletul contorsionat. Simțea cum oboseala îi cerne în creier somnul. La masa de seară se lăsa o tăcere de moarte. Își auzeau unul altuia sorbiturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ușor manevrați, nu-i acceptau tiparele, la a doua vizită, ori la a treia se răzvrăteau, simțeau nevoia să-și impună propriile idei, discuțiile se desfășurau uneori cu vocea ridicată, totul depindea de temperamentul fiecăruia, Alexe mereu imperturbabil, flegmatic, le respingea concluziile: Vacs albina, rostea cu voce joasă, sigură și flutura mâna, acela e un impostor, un impostor și atât e de transparentă lipsa lui de cultură și de ideal încât nici nu poate intra în discuție. Din pricina afirmațiilor lui, rostite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și flutura mâna, acela e un impostor, un impostor și atât e de transparentă lipsa lui de cultură și de ideal încât nici nu poate intra în discuție. Din pricina afirmațiilor lui, rostite cu mult aplomb, contrazicerile izbucneau în rafale. Alexe respingea categoric argumentele, avea un ton sigur, era multă ironie în cuvintele lui încât, practic, nu lăsa celuilalt nici o posibilitate, nici o bază, pur și simplu, dacă era mai slab de înger, trebuia să renunțe la ideea că ceea ce susținuse ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe care și le alocă fără nici un merit, dacă nu-și corcolește niște orgolii fără de sens. Uneori își aducea aminte cu jind de pacea acelui trio, Alexe, Nina, Marga. Începea să se îndoiască serios de justețea atitudinii sale... Poate îi respingea doar din lașitate, poate îi era de fapt prea greu să se înalțe pe aceeași treaptă cu ei. Tăcea. Nu știa cum să procedeze ca să poată pleca, să se îndepărteze cât mai rapid de acel loc care puțea la propriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]