2,430 matches
-
respondentului în această privință. În ceea ce privește starea de sănătate, aceasta este un dezavantaj important, deoarece există o diferență logică importantă între starea obiectivă de sănătate a unei persoane, așa cum ar putea fi ea evaluată de un medic, și satisfacția individuală a respondentului; dispoziția spre mulțumire sau spre nemulțumire a individului va afecta atât evaluarea sănătății cât și nivelul de fericire general perceput, amplificând astfel corelația dintre cele două în mod artificial. De aceea am utilizat și un indicator corelativ extern al stării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
având probabil o accepțiune mai largă a bolii, care acoperă și afecțiuni nu foarte grave. Cei fără prieteni Influența prietenilor este evaluată semnificativ diferit de cei mulțumiți cu prietenii lor (aproximativ 83% din eșantion), față de cei nemulțumiți (aproximativ 17% dintre respondenți. Observăm însă aici că direcția relației este inversă decât în cazul bolii sau a banilor: cei mulțumiți de prietenii lor valorizează mai frecvent importanța prieteniei pentru a atinge fericirea, în comparație cu cei care sunt nemulțumiți. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4. Mulțumirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
răspund că apartenența la aceleași categorii sociale este foarte importantă pentru o căsătorie reprezintă o minoritate - cu excepția credinței religioase unde aproape 50% consideră că similaritatea este necesară. Prin contrast, în cazul iubirii și al încrederii reciproce, peste trei sferturi dintre respondenți consideră că sunt foarte importante. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. „Dintre acestea, care este...” Cea mai importantă (%) A doua ca importanță (%) Cea mai puțin importantă (%) să se iubească 38 16 1 să aibă condiții bune de locuit 13 5 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
încrederea Situația materială Poziția socială Iubirea Situația materială, similaritatea socială și ne/fericirea în căsnicie Aproximativ 13% dintre subiecți răspund că în relația lor de cuplu problemele apar des sau foarte des. Întrebați asupra cauzelor acestor probleme, peste 60% dintre respondenții care se confruntă cu ele le atribuie în primul rând lipsurilor materiale sau bănești (vezi REF Ref171401357 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 10). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 10. Motivele atribuite problemelor din cuplu ”De cele mai multe ori, problemele apar din cauza...” (%) lipsurilor materiale sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
atribuiri întemeiate? Pentru a testa asocierea dintre apariția frecventă („des” sau „foarte des”) a problemelor în cuplu și diferiți factori, am realizat un model de regresie logistică (vezi REF Ref172699120 \ h \* MERGEFORMAT Tabelul 11). Asocierea dintre apariția problemelor și sexul respondentului indică faptul că femeile resimt mai des tensiunile în cuplu, sau sunt mai dispuse să le mărturisească intervievatorului. Apariția problemelor în cuplu este dificil de explicat prin intermediul variabilelor din baza de date, modelul neavând putere predictivă. Totuși, variabilele care sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
logistică. Puterea predictivă anterioară și cea ulterioară modelului sunt similare (87%). Marginalitatea socială, sărăcia și acceptabilitatea pretendenților Criteriile de acceptare în familie a unui pretendent care îndeplinește condiția sine-qua-non a iubirii ne oferă informații adiționale asupra filozofiilor de viață ale respondenților în ceea ce privește căsnicia. Am văzut mai sus că iubirea între cei doi tineri este considerată categoric necesară - dar ea nu pare să fie considerată și suficientă pentru o căsnicie fericită. Cel puțin, ea nu este suficientă pentru a garanta intrarea în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cei intervievați refuză categoric o cunoștință foarte recentă, un potențial ginere sau noră fără educație, fără credință în Dumnezeu, sau penticostal/ă. Dacă luăm în considerare și pe cei care răspund „probabil nu”, obținem un procent de peste trei sferturi din respondenți care se opun unei relații stabile între copiii lor și membrii unor astfel de categorii sociale. Singura caracteristică socială dezavantajoasă care întrunește acceptarea socială, din lista celor incluse în cercetare, este sărăcia. Aproximativ 60% dintre respondenți sunt dispuși să accepte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de peste trei sferturi din respondenți care se opun unei relații stabile între copiii lor și membrii unor astfel de categorii sociale. Singura caracteristică socială dezavantajoasă care întrunește acceptarea socială, din lista celor incluse în cercetare, este sărăcia. Aproximativ 60% dintre respondenți sunt dispuși să accepte în familie un tânăr sau o tânără dintr-o familie foarte săracă, doar 20% refuzând net acest lucru. Este interesant de observat că refuzul adresat persoanelor de etnie romă pare să aibă și o componentă propriu-zis
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ne putem aștepta ca importanța acordată iubirii să conducă la acceptarea în familie a celor pe care tinerii îi aleg din dragoste. Totuși, analiza indică faptul că o variabilă influentă asupra acceptării este încrederea în oameni, eventual susținută de familiarizarea respondentului cu persoane din culturi și medii sociale diferite. Se pare că oamenii valorizează iubirea, dar nu au încredere în ea - de aceea pun în funcțiune criterii adiționale pentru a stabili dacă o persoană este cu adevărat demnă de iubirea copilului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Persoanele cu o situație materială precară răspund semnificativ mai des decât celelalte că se confruntă frecvent cu probleme în relația lor, și majoritatea cred că aceste probleme se datorează dificultăților materiale. Educația subiectului, diferențele de educație între parteneri sau religiozitatea respondentului, deși sunt considerate factori relevanți în alegerea partenerului, nu sunt asociate statistic cu o relație tensionată în cuplu. Concluzii Datele analizate mai sus susțin trei concluzii cu privire la filozofiile de viață împărtășite în România actuală. Dacă le analizăm nu ca pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în cuplu. Această primă concluzie suportă două excepții interesante. Religiozitatea scăzută nu pare să constituie un impediment în calea fericirii, în ciuda concepției populare contrarii. De asemenea, religiozitatea nu este asociată în nici un fel cu frecvența apariției problemelor în cuplu - deși respondenții, puși în ipostaza de părinți, se opun clar unui potențial pretendent care nu ar crede în Dumnezeu. În al doilea rând, sărăcia pare a fi subevaluată atât ca impediment general în calea fericirii, cât și ca impediment în calea armoniei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
clar unui potențial pretendent care nu ar crede în Dumnezeu. În al doilea rând, sărăcia pare a fi subevaluată atât ca impediment general în calea fericirii, cât și ca impediment în calea armoniei cuplului. Dintre toate condițiile adverse supuse atenției respondenților, atât în ceea ce privește fericirea, cât și alegerea unui potențial pretendent, sărăcia este cel mai bine privită, răspunsurile indicând că acestă stare nu este considerată nici pe departe la fel de problematică precum alte dezavantaje. Totuși, datele statistice indică faptul că sărăcia este un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Pe un asemenea temei teoretic, am aplicat chestionarul paremiologic (vezi anexa) pe un eșantion de 56 de persoane (29 de bărbați, 27 de femei, cu vârste cuprinse între 17 și 87 ani) (în anexă apar numele, genul și vârsta fiecărui respondent). Respondenții chestionarului de față reprezintă un număr de 35 din cele 50 de grupuri patronimice examinate mai sus, la nivelul structurilor de rudenie de la Tilișca. În tabelele următoare sunt indicate răspunsurile primite în dreptul fiecărui item, cu precizarea celor trei opțiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un asemenea temei teoretic, am aplicat chestionarul paremiologic (vezi anexa) pe un eșantion de 56 de persoane (29 de bărbați, 27 de femei, cu vârste cuprinse între 17 și 87 ani) (în anexă apar numele, genul și vârsta fiecărui respondent). Respondenții chestionarului de față reprezintă un număr de 35 din cele 50 de grupuri patronimice examinate mai sus, la nivelul structurilor de rudenie de la Tilișca. În tabelele următoare sunt indicate răspunsurile primite în dreptul fiecărui item, cu precizarea celor trei opțiuni ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în dreptul fiecărui item, cu precizarea celor trei opțiuni ale interlocutorilor („A” = primul proverb, trecut în partea dreaptă a chestionarului; „C” = al doilea proverb, opus celui dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului; „B” = opțiunea indecisă sau dubla opțiune a respondenților). Reproducem mai întâi tabelul cu rezultatele globale ale răspunsurilor primite, cu precizarea că itemii 42-45 din chestionar au fost adăugați ulterior, iar numărul celor intervievați este mai mic (27). 1: 32 A; 7 B; 17 C 10: 6 A; 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
problemelor umane de bază” În continuare, vom examina răspunsurile primite la chestionar din perspectiva fiecăreia dintre categoriile de „probleme umane” enunțate de F. Kluckhohn. Primul dintre tabelele de mai jos reproduce părerile tilișcanilor cu privire la diversele valori morale. Natura umană Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 7: 18 A (6 ∆, 12 O); 8 B (4 ∆, 4 O); 30 C (19 ∆, 11 O) 7: 4 A (4 O); 3 B (1∆, 2 O); 5 C (4 ∆, 1 O) 16: 39 A
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
umane de bază” În continuare, vom examina răspunsurile primite la chestionar din perspectiva fiecăreia dintre categoriile de „probleme umane” enunțate de F. Kluckhohn. Primul dintre tabelele de mai jos reproduce părerile tilișcanilor cu privire la diversele valori morale. Natura umană Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 7: 18 A (6 ∆, 12 O); 8 B (4 ∆, 4 O); 30 C (19 ∆, 11 O) 7: 4 A (4 O); 3 B (1∆, 2 O); 5 C (4 ∆, 1 O) 16: 39 A (17
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tinerilor” în favoarea unei asemenea atitudini. „Cinstea” - opusă aici explicit unei „fluidității” de ordin comercial a principiilor morale - este pentru majoritatea interlocutorilor o valoare „nonnegociabilă” (28, 45). Cu toate acestea, jumătate dintre cei intervievați (mai ales, bărbații) admit contrariul (28), iar respondenții sub 40 ani „oscilează” la același item 28. „Încrederea” nu este o calitate împărtășită de tilișcani: cei mai mulți dintre cei intervievați socotesc că nu se pot confesa cu problemele lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de vârstnici - de preferința individuală, nu de un „gust” estetic al grupului de apartenență. Acceptarea unei atare calități se face chiar și fără un rost practic al acesteia, însă (în mod surprinzător, poate) nu de către femei, ci de bărbați (37); respondenții sub 40 de ani au o „orientare” similară în această privință. Om și natură Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 6: 3 A (2 ∆, 1 O); 5 B (2 ∆, 3 O); 48 C (25 ∆, 23 O) 6: 0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
atare calități se face chiar și fără un rost practic al acesteia, însă (în mod surprinzător, poate) nu de către femei, ci de bărbați (37); respondenții sub 40 de ani au o „orientare” similară în această privință. Om și natură Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 6: 3 A (2 ∆, 1 O); 5 B (2 ∆, 3 O); 48 C (25 ∆, 23 O) 6: 0 A; 1 B (1 ∆); 11 C (4 ∆; 7 O) 9: 14 A (6 ∆, 8 O); 9
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
calități se face chiar și fără un rost practic al acesteia, însă (în mod surprinzător, poate) nu de către femei, ci de bărbați (37); respondenții sub 40 de ani au o „orientare” similară în această privință. Om și natură Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 6: 3 A (2 ∆, 1 O); 5 B (2 ∆, 3 O); 48 C (25 ∆, 23 O) 6: 0 A; 1 B (1 ∆); 11 C (4 ∆; 7 O) 9: 14 A (6 ∆, 8 O); 9 B
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
folosință” a acestuia (18, 22); totuși, femeile cred preponderent într-un fel de suficiență intrinsecă a „fortunei” (22), iar tinerii se împart din nou în acest caz. „Sănătatea” este prețuită unanim (în contrast cu orice „avuție” privată) (30). Om și timp Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 1: 32 A (15 ∆, 17 O ; 7 B (7 ∆); 17 C (7 ∆, 10 O) 1: 9 A (3 ∆, 6 O); 2 B (2 ∆); 1 C (1 O) 2: 26 A (14 ∆, 12 O); 5
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a acestuia (18, 22); totuși, femeile cred preponderent într-un fel de suficiență intrinsecă a „fortunei” (22), iar tinerii se împart din nou în acest caz. „Sănătatea” este prețuită unanim (în contrast cu orice „avuție” privată) (30). Om și timp Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 1: 32 A (15 ∆, 17 O ; 7 B (7 ∆); 17 C (7 ∆, 10 O) 1: 9 A (3 ∆, 6 O); 2 B (2 ∆); 1 C (1 O) 2: 26 A (14 ∆, 12 O); 5 B
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o altă situație (31), aproape toți sunt „circumspecți”. „Planificarea” este preferată amânării activităților (15, 23), după cum meticulozitatea este preferată elanului (inclusiv la tineri) (24, 25, 26, 27), iar promptitudinea nu este asimilată cu „graba” (42). Tipul de activitate/personalitate Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 3: 15 A (7 ∆, 8 O); 6 B (6 ∆); 35 C (16 ∆, 19 O) 3: 4 A (1∆, 3 O); 1 B (1 ∆); 7 C (3 ∆, 4 O) 4: 10 A (5 ∆, 5 O
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
altă situație (31), aproape toți sunt „circumspecți”. „Planificarea” este preferată amânării activităților (15, 23), după cum meticulozitatea este preferată elanului (inclusiv la tineri) (24, 25, 26, 27), iar promptitudinea nu este asimilată cu „graba” (42). Tipul de activitate/personalitate Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 3: 15 A (7 ∆, 8 O); 6 B (6 ∆); 35 C (16 ∆, 19 O) 3: 4 A (1∆, 3 O); 1 B (1 ∆); 7 C (3 ∆, 4 O) 4: 10 A (5 ∆, 5 O); 6
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]