11,862 matches
-
șefului statului și dă impresia (în bună măsură falsă) că are puteri aproape discreționare, nu numai asupra guvernului. MOMADAY, SCOTT (1934 ) Navarre Scott Momaday s-a născut în familia unor intelectuali amerindieni: tatăl era pictor, mama, scriitoare, amândoi dascăli în rezervația Kiowa din Lawton, Oklahoma. Tatăl, pictor, nu scriitor, era un povestitor inspirat, care l-a inițiat pe fiu în tradițiile comunității amerindiene din care făcea parte. Fiul a decis mai târziu să facă ce nu și-a propus tatăl, să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ca zăcând pe plajă la începutul părții a doua. De asemenea, este evocată scena în care Angela St. John vine să îi susțină moralul atunci când el este în convalescență. În ultima secțiune, The Dawn Runner, Abel e din nou în rezervația natală, îl îngrijește pe bătrânul său bunic, Francisco, ce este pe moarte, și îi ascultă încă o dată poveștile. Cea mai memorabilă dintre ele este cea în care Francisco, flăcău, își arată vrednicia și curajul în confruntarea cu un urs, pe
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ce nu își găsise locul nici între ai săi nici în lumea largă este în cele din urmă în armonie cu marea ordine a lucrurilor, în care dimensiunea spirituală a sacrului a fost finalmente redobândită. Temele romanului (conflictul între lumea rezervației și lumea de dincolo de ea, alienarea amerindianului, miturile creației și reînvierii, ale morții și vieții) revin în celelalte opere. Pe lângă romanul ce l-a consactat, Momaday a scris poezie (The Gourd Dancer, 1976), o carte de memorii (The Names: A
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a întemeiat în bună măsură pe apartenența sa etnică la comunitatea amerindiană, în sprijinul căreia, după sinuciderea autorului, nu s-au găsit niciun fel de dovezi. La fel ca și Dorris, o serie de oameni de cultură americani, nenăscuți în rezervații și neavând multe lucruri în comun cu cultura tribală, au fost fascinați de cultura amerindiană, cu care s-au identificat, din convingere sau oportunism (vezi AFFIRMATIVE ACTION). Această ultimă observație nu face decât să sublinieze în mod indirect puterea Renașterii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
People, este un exemplu extrem de tulbur]tor al efectelor corozive pe care le poate avea dislocarea social] asupra sistemului moral al unei comunit]ți. Populația a fost mutat] din zona favorabil], rodnic] a teritoriului propriu atunci când aceasta a fost declarat] rezervație de van]toare. Abandonați într-un ținut muntos aproape sterp, ordinea social] și moral] a comunit]ții, similar] cândva celei din tribul G/wi, a fost înlocuit] cu o stare de r]zboi al tuturor îmopriva tuturor. Turnbull nu descrie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
senzaționalismul presei, publicitatea agresivă, cinismul mercantil al editorilor, corupția gardienilor, ipocrizia preotului. Dar fără „ură de clasă”, fără „înfierări” și „demascări” încrâncenate, totul cu un umor de bună calitate, ironii inteligente, enormități comice. Lumea capitalistă nu e prezentată ca o rezervație de monștri, dar ca o uriașă caricatură în care, mai greu, dar se poate și trăi. Apar, în premieră, momente de umor cultural, anticipându- l pe Woody Allen. Zice Kid Sandman, devenit vedetă : „Pe pereții celulei vreau Picasso, dar numai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de la circa 13.000 în prezent, la 5.000, cel mult 6.000.” Astfel a început așa-zisa sistematizare rurală, pe 3- 4 martie 1988, operațiune care presupunea raderea satelor de pe fața pământului și împingerea țăranilor într-un soi de rezervații pseudourbane, numite centre agroindustriale. Sistematizarea satelor venea după distrugerea cartierului Uranus din Capitală, 40.000 de bucureșteni fiind evacuați forțat din locuințe, iar bisericile monumente istorice din zonă fie demolate, fie, după proteste internaționale, mutate pe role de lemn. Din partea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
neexistând acoperire GSM în multe zone montane) și intervenția poate dura mult. Practic, orice cale de comunicație (potecă, drum de care, drum de tractor, drum forestier, etc.) din orice masiv montan este deschisă pentru mountain biking, excepțiile fiind foarte puține (rezervații științifice cu regim sever, zonă de frontieră etc.). Pe drumurile forestiere trebuie circulat cu atenție la traficul auto forestier și la corhănitul buștenilor, fiind vorba, în general, de drumuri nedestinate circulației publice. Pe poteci se va circula numai în zonele
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
vest și sud-vest a masivului păduros, la altitudinea 410-470 m, pe versanți cu expoziție estică, nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care menționăm: mușețelul (Matricaria chamomilla), coada șoricelului (Achillea setacea), urzica moartă (Urtica dioica), vâscul (Vâscum album), potbal (Tusilaga farfara), socul (Sambucus migra), măcieșul (Rosa canina). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). 4. REZERVAȚIILE ȘTIINȚIFICE FORESTIERE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, prin grija organelor locale și a unor oameni conștienți de necesitatea păstrării unor colțuri de natură nealterată pentru cei de azi și generațiile viitoare, s au delimitat și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, prin grija organelor locale și a unor oameni conștienți de necesitatea păstrării unor colțuri de natură nealterată pentru cei de azi și generațiile viitoare, s au delimitat și legiferat câteva rezervații Științifice forestiere de însemnătate pentru specialiști, didactică pentru tineretul studios și estetico-recreativă pentru turismul civilizat. Rezervația științifică forestieră Humosu, situată la nordvest de orașul Hârlău (16 km) în masivul păduros Dealul Mare, unde este ocrotit un făget secular.Are o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unor oameni conștienți de necesitatea păstrării unor colțuri de natură nealterată pentru cei de azi și generațiile viitoare, s au delimitat și legiferat câteva rezervații Științifice forestiere de însemnătate pentru specialiști, didactică pentru tineretul studios și estetico-recreativă pentru turismul civilizat. Rezervația științifică forestieră Humosu, situată la nordvest de orașul Hârlău (16 km) în masivul păduros Dealul Mare, unde este ocrotit un făget secular.Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
excelsior), tei (Tilia tomentosa), paltin (Acer pseudopltanus), iar dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea). De asemenea, întâlnim plante ierboase: pachivnicul (Asarum europacum), colțișorul (Cardamine bulbifera), brebeneii (Corydalis solida, Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși (Asperula adorata), etc. În cadrul rezervației nu se observă nici o urmă a exploatării recente a pădurii de către om (V. Zanoschi și M. Toma, 1981); (C. Burduja și Colab. 1982). Rezervația științifică "Pădurea Dumbrava Roșie" este situată la sud est de localitatea Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
brebeneii (Corydalis solida, Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși (Asperula adorata), etc. În cadrul rezervației nu se observă nici o urmă a exploatării recente a pădurii de către om (V. Zanoschi și M. Toma, 1981); (C. Burduja și Colab. 1982). Rezervația științifică "Pădurea Dumbrava Roșie" este situată la sud est de localitatea Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari. Suprafața sa, de 47 ha, ocupă o parte a interfuviului Dealului Dumbrava-Cotnari c0u altitudinea de 240 m. Este formată din specii de stejar brumăriu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ion Neculce și preluată de D. Cantemir din porunca lui Șteafn cel Mare, de către prizonierii polonezi luați după lupta de la Codrii Cosminului (1497). O vizită la fața locului ar convinge că nu poate fi naturală, ci plantată. Silvicultorii studiază în rezervația Dumbrava Roșie dezvoltarea stejarului brumăriu în vederea plantării cu această specie a unor terenuri neproductive din zona înconjurătoare. (Al. Todiraș, 1994) Rezervația științifică forestieră "Cătălina" Cotnari Are o suprafață de 17,6 ha, situată pe versantul de est al Dealului Cătălina
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cosminului (1497). O vizită la fața locului ar convinge că nu poate fi naturală, ci plantată. Silvicultorii studiază în rezervația Dumbrava Roșie dezvoltarea stejarului brumăriu în vederea plantării cu această specie a unor terenuri neproductive din zona înconjurătoare. (Al. Todiraș, 1994) Rezervația științifică forestieră "Cătălina" Cotnari Are o suprafață de 17,6 ha, situată pe versantul de est al Dealului Cătălina Cotnari. Specia predominantă este de fag caucazian (Fagus taurica). Unele exemplare, de vârstă seculară au 20 m înălțime și 60 cm
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă verde (Bufa viridis) și brotăcelul (Hyla arborea). Pe unele suprafețe mlășinoase din amonte de Pârcovaci sunt semnalate și broasca râioasă brună (Bufa bufa), și broasca de pădure (Rana temporaria), etc. Prin pădurile de fag din rezervația Humosu și din "Podișul" Săcrierului și Frasinului (în nord-vestul bazinului hidrografic), întâlnim, uneori, și salamandra (Salamandra salamandra). Spre contactul cu silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fapt ce a permis cultivarea unor mari suprafețe de viță de vie și pomi fructiferi în zona Cotnari, Scobinți, Hârlău. Sub raportul rezervelor de apă "Coasta Hârlăului" prezintă importante acumulări de ape cantonate la baza cuverturilor deluviale și deluvio-coluviale ale rezervațiilor, cu adâncimi diferite de al un sector la altul (de la 0 m la 20 m), din care se alimentează temporar o parte din afluenții de pe dreapta a râului Bahlui și locuitorii satelor Zagavia, Fetești, Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
capitala Moldovei” . De o deosebită atractivitate sunt punctele de belvedere Dealul Masa Tâlharului, Dealul Holmului , Dealul Tudora , Dealul Sângeap, Dealul Deleni , care deschid o priveliște deosebită asupra văii Bahluiului sau spre Câmpia Moldovei . Pădurile din bazinul superior al Bahluiului și rezervațiile științifice forestiere , prezintă o deosebită importanță pentru organizarea unui turism adecvat zonei aflate în studiu dar și pentru zonele înconjurătoare . </reflist> BIBLIOGRAFIE : Barbu N. (1974) "Raporturi pedogeomorfologice în Câmpia Moldovei"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, Secț. II-C, t
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Moldova”, Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, secțiunea Geografie, anul X, Suceava. Burduja C., Toma C., Lazăr M. (1963) "Materiale pentru flora zonei Cotnari și împrejurimi", în "Studii și cercetări de Biologie"; Iași, XIV-1. Burduja C. și colab. (1982) "Vegetația rezervației forestiere Humosu din Dealul Mare", în "Culegere de studii și articole de biologie a Grădinii botanice"; Iași. Burican Gh . Ciobanu I. (2007) ,, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari Procese geomorfologice actuale ,, Analele Simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare", în "Culegere de studii și articole de biologie a Grădinii botanice"; Iași. Burican Gh . Ciobanu I. (2007) ,, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari Procese geomorfologice actuale ,, Analele Simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoșani. Burican Gh. , 2012),, Rezervațiile Științifice forestire din bazinul superior al râului Bahlui,, Revista de geografie , Iași 2012. Burican Gh. , Ciobanu I. (2009) ,,Peisajul Podgoriei Cotnari și Muzeul viei și vinului Hârlău,, Congresul de Geografie , Deva . Chiriță, C.(1986),, Pădurile României: probleme actuale și de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
timpului, specialiștii au reușit să delimiteze câteva tipuri majore de localizare în funcție de anumite criterii cum ar fi: • dimensionarea și răspândirea în teritoriu a resurselor turistice (amenajare univocă, plurivocă și echivocă); • tipul arealului (sit de litoral, sit de munte, parcuri și rezervații naturale, situri istorice și arheologice, situri termale, rurale, periurbane); • distribuția cererii turistice (localizări izolate, complexe și foarte complexe); • propriul conținut (amenajarea de la zero și reamenajarea). Toate problemele localizării turistice trebuie abordate din mai multe unghiuri de vedere, astfel încât, pornind de la
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Bechet, Cetate). Sunt necesare lucrări de modernizare a danelor, îndepărtarea din porturi a obiectelor care produc poluare vizuală (nave abandonate, macarale dezafectate etc.). Reabilitarea punctelor de atracție turistică din localitățile portuare și din vecinătatea acestora /muzee, biserici, mănăstiri, parcuri și rezervații naturale și amenajarea de spații comerciale atractive pentru vânzarea de produse de artizanat, alte bunuri cu specific local sau național. Amenajarea de zone de agrement pe malul Dunării (în special în zonele Oltenița și Giurgiu) pentru atragerea de turiști din
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
impactul social). 7.2.2. Probleme ale litoralului românesc Litoralul românesc al Mării Negre este compus din două segmente destul de uniforme. Sectorul nordic, lung de 143 km, situat între Delta secundară a Chiliei și Constanța, și care cuprinde o porțiune din Rezervația Biosferei Delta Dunării, este un țărm jos și nisipos, format din cordoane litorale și bancuri de nisip (cu excepția Capului Midia), alimentate de aluviunile Dunării. Sectorul sudic, de numai 85 km, situat între Constanța și Vama Veche, are un țărm înalt
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
se treacă la descentralizare și la o mai mare autonomie bugetară, se apreciază că plajele ar putea în viitor să rămână sub administrarea consiliilor locale, nu a Consiliului Județean Constanța. Evident, sectorul nordic este și va rămâne administrat de Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării". Voluntariatul poate răspunde la unele nevoi urgente Unul din instrumentele la care s-a apelat tot mai des în ultimul timp este cel al voluntariatului. Organizațiile neguvernamentale contribuie în mod indirect la realizarea protecției și conservării litoralului
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]