2,855 matches
-
acces la un punct de vedere descris ca fairness ( În același timp echitate și imparțialitate): dat fiind că alegerea principiilor se desfășoară În mod fair, rezultatul ar trebui să fie echitabil. Această opțiune procedurală se opune ideii conform căreia democrația rezidă În căutarea comună a binelui colectiv. De altfel, această ultimă noțiune trebuie respinsă cu totul, pentru că duce la conflicte axiologice de nerezolvat. Preocuparea lui Rawls este aceea de a propune valori morale imparțiale, așadar care să nu aducă atingere opiniilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istorii. Cetățenia este percepută drept apartenență la o comunitate istorică. De unde dorința lui Sandel și Tyalor de a nu disocia comunitatea de individ. Pentru ei, liberalismul drepturilor eșuează În Încercarea de a exprima responsabilitățile față de comunitate, a cărei forță morală rezidă În parte În faptul că oamenii reușesc să se Înțeleagă pe ei Înșiși prin raportarea la aceste responsabilități. Daniel Sabbagh (Sabbagh, 1997, p. 667) rezumă astfel puternica critică a lui Sandel: „Reprezentarea liberală a persoanei ca individ atomizat este deficitară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În drepturi civile, „instituite prin voința generală ș...ț, combinate cu Îndatoririle cetățeanului față de suveran ș...ț și față de legea care Îi enunță voința” (Kervégan, 1995, p. 662). Este o ruptură profundă față de teoriile tradiționale ale suveranității: de-acum, autoritatea rezidă În voința liberă a poporului. Această suveranitate populară, spune Rousseau, nu se poate aliena niciodată (pentru că atunci poporul și-ar pierde calitatea de popor și ar deveni „un agregat de oameni”), și nici nu se poate diviza. Afirmând inalienabilitatea suveranității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
altă parte, perenitatea grupurilor ține de existența acestor frontiere, independent de schimbările apărute În sânul culturii grupului. Cea de-a treia componentă, originea comună (sau presupus comună): Weber, În Economie și societate, subliniase deja că trăsătura caracteristică a identității etnice rezidă În credința În această origine, ceea ce face din ea o „Înrudire fictivă” (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 175). Limba, teritoriul, religia, culoarea, toate aceste elemente sunt naturalizate prin ideea unei origini comune. Identitatea apare astfel ca o fidelitate față de evenimente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
laborator, miza și implicațiile nu sunt aceleași ca În realitatea cotidiană. Pe de altă parte, subiecții se văd pe ei Înșiși ca pe niște „cobai”, resimt de aceea o anumită neîncredere și pot rămâne atenți, Încordați. Așa cum vedem, problema nu rezidă atât „Într-o absurdă dezbatere asupra priorității oului sau găinii (a se Înțelege societatea globală sau grupul restrâns”), ci aspectul cel mai important este ă cum subliniază Raymond Boudon și François Bourricaud În al lor Dictionnaire critique de sociologie ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
p. 11), le putem Împărți În trei categorii (pornind de la cea mai profund ancorată În conștiințe până la cea mai superficială, de la cea mai stabilă la cea mai schimbătoare): riturile, eroii și simbolurile. Riturile sunt activități colective a căror utilitate nu rezidă În Îndeplinirea lor propriu-zisă, ci În legătura pe care o instaurează Între individ și normele sociale (indiferent dacă este vorba despre religie sau despre alte tipuri de interacțiune). Eroii sunt concretizări, reale sau imaginare, apropiate sau Îndepărtate, ale unor valori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să se ia din roadele muncii celor mai inventivi și mai curajoși pentru a le transfera acelora care obțin rezultate mai slabe? Dreptatea, se spune, nu constă În a-l dezbrăca pe unul pentru a-l Îmbrăca pe altul. Ea rezidă mai curând În distribuirea avuției În funcție de meritele fiecăruia, izonomia făcând loc căii de mijloc. Așa cum spune Aristotel (Politica, III, 9, 1280a), „dreptatea Înseamnă egalitate ș...ț, dar numai pentru egali”, iar „inegalitatea ș...ț este dreaptă ș...ț pentru indivizi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politică, despre independența deciziilor autorității politice În raport cu clerul, dar și despre pacea socială, despre Înțelegerea Între cetățeni atunci când mai multe religii se găsesc față În față, riscând În orice moment să distrugă unitatea națională. O a treia sursă de dificultăți rezidă tocmai În prezența simultană, nu Întotdeauna pașnică, a mai multor confesiuni, cu morale, exigențe ori dogme diferite sau chiar opuse. Cum să determini să trăiască Împreună oameni cu credințe diferite și care se pretind toate deținătoare ale adevărului absolut, așa cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt rezultatul unei istorii. Cetățenia este privită ca apartenență la o comunitate istorică. De unde voința comunitarienilor de a nu disocia comunitatea de individ. Pentru ei, liberalismul procedural eșuează În Încercarea de a exprima responsabilitățile față de comunitate, a căror forță morală rezidă În parte În faptul că numai În raport cu ele reușim să ne Înțelegem, și, pe deasupra, este dezarmat În fața riscului de anomie și de deziluzie. Critica formulată de comunitarieni stabilește, În plus, o legătură constitutivă Între chestiunea construcției identitare și cea a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Comportamentele de diferențiere ale muzicienilor pop ilustrează foarte bine această confuzie permanentă Între căutarea similitudinii și căutarea originalității. Ideea Însăși de a dori să fii diferit este astăzi programată genetic, cultural, social, tehnologic și publicitar. Particularitatea ultimă, În acest context, rezidă În nebunie sau În retragerea autistă. Această soluție conduce, În mod evident, la autodistrugere. Socializarea și „conformarea” conduc, invers și inevitabil, la aderarea la un standard cultural deja existent sau care a existat ori va fi actualizat În curând grație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grija de a-i garanta egalitatea. Democrația, care este ineluctabilă, poate conduce așadar la o nouă formă de servitute voluntară, cea a unui despotism care ar condamna libertatea individuală În numele egalității. Singura speranță pentru a evita o astfel de derivă rezidă În exemplul american, care arată că trebuie să ne sprijinim pe elementul local, pe asociații, pe religie și pe independența puterilor În stat. Alienare și conștiință falsă Acolo unde contemporanul său Tocqueville insista asupra egalizării condițiilor și asupra caracterului ireversibil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
u i este chemată să aibă în vedere creația lingvistică atunci cînd ea este asumarea creativității prin proiecte și scopuri determinate. Operele culturale realizate cu mijloace lingvistice sînt în acest caz raportabile la criterii de apreciere specifice, iar valoarea lor rezidă în forța creativității manifestate prin activitatea spiritelor de excepție. Discursul singular caracterizator reflectă cu acest prilej manifestarea la cote maxime a competenței lingvistice și forța de instituire a unor norme proprii de folosire a limbii, iar, prin aceasta, de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întoarce. "Masca" sau "mâna" lui Dumnezeu este idealizată de Hegel sub forma "vicleniei rațiunii" sau a "vicleniei istoriei". Pentru a-și realiza scopul, aceasta se folosește de "personalitățile istorice, indivizii croiți pe măsura istoriei universale, aceia în ale căror scopuri rezidă un element general, care constituie temelia existenței unui popor sau unui stat"10. Odată ce aceștia și-au îndeplinit menirea, they are history: "Oamenii mari ai istoriei sunt aceia ale căror scopuri particulare proprii cuprind acea substanțialitate care este voința spiritului
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cât de intensă este practica religioasă în România și dacă a suferit aceasta modificări după căderea regimului comunist? Cât de mult cred românii în Dumnezeu și cât de mult le influențează credința religioasă viața de zi cu zi? Demersul analitic rezidă în realizarea unei analizei de tip comparativ, atât de tip longitudinal, cât și transversal. Cu alte cuvine, lucrarea încercă să determine cât de religioși sunt românii în raport cu alte popoare europene și dacă nivelul de religiozitate și de practică religioasă a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
secularizare existențe între societăți, îl reprezintă gradul de dezvoltare socială. Inglehart (1990), Inglehart, Halman, Welzel (2003) și Inglehart & Norris (2004) arată că în societățile puternic industrializate gradul de religiozitate este mai scăzut decât în cele sărace, slab dezvoltate. Explicația principală rezidă în faptul că persoanele socializate într-un mediul social nesigur și care trăiesc permanent într-un astfel de mediu, fiind supuși unor riscuri multiple precum sărăcie, boala, șomajul etc. au nevoie de norme rigide, predictibile care să le organizeze viața
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religioasă. Teoria pornește de la opoziția existentă între situația religioasă a Europei secularizate și cea a Statelor Unite ale Americii în care în ultimii 50 de ani nu s-a înregistrat un declin religios semnificativ și arată că diferența esențială între cele două cazuri rezidă tocmai în faptul că, în timp ce în Europa în multe state există un monopol religios, în Statele Unite situația pluralistă a menținut religiozitatea la cote destul de ridicate. Cererea și oferta reprezintă o provocare puternică adusă teoriei secularizării pe care o contestă. Cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Valorile religioase se transpun, însă, în atitudini și în comportamente. Dincolo de indicatorii comportamentali ai religiozității, atitudinile față de diferite componente ale sistemului religios (bunuri, persoane, dogme) ne permit să evaluăm valorile religioase ale individului. Astfel, modul de măsurarea efectivă al religiozității rezidă în identificarea factorilor care determină variația comună variabilelor referitoare la atitudinile fată de obiectele religioase. Metoda statistică prin care se poate face acest lucru este reprezentat de analiza factorială. Problema specifică pe care o ridică în acest caz cercetările de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și care își încep cariera profesională, însă crește după formarea propriei familii și după apariția copiilor. Formarea familiei are un rol important mai ales dacă ambii soți aparțin aceleiași denominații, în timp ce apariția copiilor crește puternic practica religioasă a părinților. Explicați rezidă în faptul că părinții consideră biserică foarte importantă pentru socializarea copiilor și atunci încep să o frecventeze împreună. O altă explicație a faptului că există diferențe semnificative în practica religioasă induse de vârstă, rezidă în faptul că tinerii și vârstnicii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
puternic practica religioasă a părinților. Explicați rezidă în faptul că părinții consideră biserică foarte importantă pentru socializarea copiilor și atunci încep să o frecventeze împreună. O altă explicație a faptului că există diferențe semnificative în practica religioasă induse de vârstă, rezidă în faptul că tinerii și vârstnicii au mai mult timp disponibil și atunci frecventează biserica mai des decât adulții care lucrează și pentru care "timpul înseamnă bani" (Iannaccone, 1990). Abordând fenomenul practicii religioase din prisma teoriilor economice, Iannaccone (1990) și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în acest sens îl constituie statele arabe din Orientul Mijlociu, mari producătoare de petrol, cu un nivel de afluență destul de ridicat însă foarte puțin secularizate și cu un nivel de dezvoltare socială scăzut comparativ cu societățile europene. Cheia transformărilor socio-culturale nu rezidă atât în dezvoltarea economică, ci într-un proces mai amplu de dezvoltare socială. Ceea ce contează nu este doar creșterea economică, ci modul în care această creștere se transpune în plan social și este modelată la rândul ei de către societate. Nivelul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
poate constata că în timp ce America de Nord este caracterizată de o diversitate religioasă crescută, dar și de un nivel ridicat al religiozității, în Europa monopolul pe piața bunurilor religioase se asociază cu secularizare puternică a societății. Explicația diferenței între cele două cazuri rezidă în faptul că în timp ce piața americană a bunurilor religioase este liberă, în Europa religiile tradiționale dețin monopolul. Conform teoriei cererii și ofertei, o piață pluralistă, liberă a bunurilor religioase stimulează instituțiile religioase să își diversifice oferta și să se specializeze
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
in altele valorile religioase influențează alte sfere ale vieții sociale. Acest capitol încercă să investigheze cât de adânc este impactul secularizării în societatea romanescă. Obiectivul principal trece dincolo de studiul practicii sau al credințelor religioase, subiecte abordate în alte capitole, și rezidă în studierea efectului pe care valorile religioase îl au asupra altor sfere valorice individuale, precum munca, politica și valorile de gen. Folosind teoria fragmentării sistemului valoric individual (vezi Easter, Halman, De Moor, 1993) această analiză își propune să identifice cât
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
in illo tempore, că avea să detroneze abordarea de tip progresist, sortită unui viitor strălucit. În acest sens, sursa care alimentează teoriile clivajelor dintre partide este lucrarea lui Maurice Duverger, mai exact capodopera acestuia, Les partis politiques. Singura diferență conceptuală rezidă în faptul că acesta nu utilizeză termenul ca atare, mulțumindu-se cu acela de "conflict"; teza privitoare la întrepătrunderea clivajelor cross cutting cleavages se regăsește textual la Duverger sub denumirea de "suprapunere a dualismelor". Bartolini și Mair stabilesc un inventar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
lor. Ar fi preferabil, bineînțeles, ca ei să fie polonezi 10. Printre alte rațiuni care militează în favoare consolidării diviziunii elitei naționale, putem menține criza recentă a universităților private din Polonia. Diferența esențială dintre universitățile private și universitățile de stat rezidă în absența examenului de admitere care, după interpretarea lui Bourdieu 11 are un rol de barieră bazată pe criteriul capitalului cultural. În Polonia după mai multe analize empirice, examenele de admitere încurajează procesul de reproducere a elitelor tradiționale ale intelectualității
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
începutul anilor 1990, multe dintre partidele care existaseră înainte de al Doilea Război Mondial au reapărut (Uniunea Fermierilor Letoni, Partidul Social-Democrat al Muncitorilor, Partidul Democrat de Centru). Mai ales înainte de alegerile din 1993, manifestația dominantă a clivajului dintre centru și periferie rezidă în atitudinile privind cetățenia și determinarea celor care trebuiau să fie deținătorii acestei cetățenii. Era perioada primelor eforturi pentru a defini apartenența diverselor forțe politice dreptei sau stângii; atitudinile față de criteriile cetățeniei erau printre factorii majori în luarea unor asemenea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]