5,758 matches
-
a putut coborî liber, cu nume cu tot, în cursul său inferior, atât pentru romani cât și pentru urmașii lor. Era firesc ca daco-romanii și noi românii să păstrăm și să extindem pe tot cursul fluviului acest nume cu dublă rezonanță, dacică și romană. Numele purtate de acest fluviu de-a lungul timpului ne-au permis să verificăm un proces hidrologic major, prin care "Apa care Dă Nori" s-a unit cu "Apa care Curge"57. V Botezate în Vulgata*, numele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
secolul I e.n. la secolul II e.n., datorat lui Laberius Maximus, guvernator al Moesiei Inferioare, referitor la teritoriul rural al Histriei, ia ca repere și 5 pâraie dobrogene, dintre acestea numai unul pare a ține de substratul traco-dacic, celelalte având rezonanță latină, așa cum se va vedea mai departe. Hidronimul de substrat este Gabranus, din rădăcina indoeuropeană guebh, cu sensul de "a cufunda". În nord-vestul fostului teritoriu histrian, în apropierea localității rurale Garvăn, se varsă în lunca Dunării două pâraie cu nume
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Rosetti 62 citează pârâul Craiova, în Munții Cumpănul, care se varsă pe dreapta în Cerna. În zonă, în Banatul carașovean, există tradiția unor Craiu Iovan sau Iova (B. P. Hasdeu 63). Firește, în țară, lista este mult mai lungă. Cu rezonanță slavă avem, în regiunile de câmpie, numeroși afluenți ai râurilor mari sau chiar pâraie vărsîndu-se direct în Dunăre, precum: - în sudul Olteniei, Topolnița, Bistrița, Desnățui; - în Muntenia, cu calitatea de afluenți: Topologul, Neajlovul, Ilfovățul, Dâmbovița, Prahova, Rîmnicu, sau - vărsîndu-se direct
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și-a luat numele de la numeroase iezături formând punți între cei doi versanți ai văii; - în Moldova, din nou Bistrița, apoi Moldova, Putna, Milcov, Bârlad (nume legat de acel al Berladnicilor, formațiune statală medievală); - în Transilvania: Tîrnava; - în Dobrogea: cu rezonanță slavă avem - ca afluenți ai Mării: Telița, Taița, Slava. Dar în Dobrogea, sub o denumire slavă se poate ascunde o veche denumire latină. Așa este cazul cu pârâul Camena, din așezarea din centrul Dobrogei având același nume, nume slav însemnînd
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ale conștiinței, Încetinirea și chiar barajul proceselor asociative, cauză din care nu Își controlează acțiunile, acestea purtînd caracter spontan, impulsiv. Aceste acțiuni, după manifestările sale, contravin structurii caracterologice ale personalității și criteriilor moral-etice ale ei, fapt care contribuie la o rezonanță socială puternică a actelor agresive În aceste cazuri. Personalitățile histrionice sunt Înclinate precum către autoși alo-agresive. Autoagresia face parte din arsenalul disponibil de demonstrativitate ale acestor personalități. Înscenarea suicidelor, și chiar actele suicidale se Întîlnersc destul de frecvent În clinica acestora
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
oferă o situație exemplară. Ecologia a chemat în ajutor metodologia și explicativ toate științele naturii ; a căpătat o valoare deosebită contribuind la rezolvarea problemelor de amenajare a mediului înconjurător, de păstrare a Terrei , ecologia a devenit un obiect cu mare rezonanță. Prin intermediul acesteia, mediul înconjurător poate fi amenajat în condițiile cele mai bune, ceea ce aduce cu sine modelarea calitativă și numerică a populației umane, necesară folosirii la maximum a potențialului energetic și material al ecosistemului.
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
vizând distrugerea, puniția sau transformarea unui obiect, fiind caracteristică tulburărilor de personalitate și Întâlnită În debutul unor forme de schizofrenie, raptusul agresiv maniacal, epilepsie, toxicomanii. Abordare conceptuală Violența, conduitele violente și dinamica psihologică a violenței reprezintă un subiect cu ample rezonanțe În plan individual, moral, etic și social. Actualitatea, amploarea ca variabilitatea formelor de manifestare impun atenției registrul medical, psihologic și sociologic de Înregistrare și evaluare, receptare și rejectare sau corectare șiatenuare a fenomenului și consecințelor sale. În istoria omenirii există
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
sub raportul secvențial al psihologiei, psihopatologiei, antropologiei sau sociologiei. Interacțiunea permanentă a unor factori intrapersonali, interpersonali, familiali și sociali, care pot interveni În orice moment al evoluției individului prin dualitatea toleranță/acceptare sau incitare către violență și nonacceptarea ei, developează rezonanțe și interferențe psiho-sociomedicale În complexitatea conduitelor și manifestărilor violente, ca și În evaluarea posibilităților de asistență și prevenție. Intervenția terapeutică de urgență Violența constă În producerea unor leziuni sau vătămări fie propriei persoane, fie altor persoane. Amenințarea cu violența reprezintă
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
din mediul proximal; dacă vin de la distanță, ele constituie mediul distal. Din perspectiva problematicii dezvoltării ontogenetice, este extrem de important de subliniat că accentul nu se pune pe simpla absență sau prezență a factorilor de mediu, ci pe măsura, maniera și rezonanța interacțiunii dintre acei factori și individul uman. Un factor de mediu prezent dar indiferent subiectului uman este inert din perspectiva dezvoltării. Condiția dezvoltării este ca acel factor să acționeze asupra individului, care la rândul său să reacționeze intrând în interacțiune
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
o vârstă la care ierarhia valorilor este cu totul alta decât în cazul părinților. Acum pe ei îi satisfac, în mod deosebit, realizările materiale. Modificarea afectivității spre polul depresiv prin: accentuarea laturii introversive (bătrânul este mai închis în sine); scăderea rezonanței afective (supărarea și veselia se sting mai repede); scăderea toleranței la frustrare (mai supărăcios și nerăbdător); scăderea forței de mobilizare emoțională și motivațională; scăderea cenzurii în ceea ce privește controlul emoțional, labilitate emoțională (mai schimbător în emoții, stări dispoziționale, mai capricios), se răsfrâng
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și se recunoaște în personalitatea acestuia (H. Tellenbach). Atmosfericul este și cel care generează sentimente de simpatie sau de simpatie, intuiție sau prejudecată, atracție sau respingere, în cazul întâlnirii a două persoane. Ambianța atmosferică comună apare ca un tip de rezonanță a raporturilor interumane, simultan din ambele direcții, de la o persoană la alta. În cazurile patologice, ambianța atmosferică este modificată. Cele două persoane înregistrează „tipuri” diferite de impresii. Psihiatrul trebuie să sesizeze acest dezacord să-l intuiască asemenea unui „sentiment” al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interioritatea bolnavului, pe care psihiatrul o „simte” ca pe o modificare psihopatologică a persoanei acestuia. Ea reprezintă „intuiția” sau „sentimentul anormalului” pe care-l degajă persoana bolnavă psihic și pe care psihiatrul experimentat îl surprinde cu ajutorul „simțului clinic” care este rezonanța interioară, în sfera subiectivității medicului psihiatru a subiectivității alterate a bolnavului. Raportul „trup/suflet” în psihopatologie Problemele mai sus discutate pun în evidență faptul că persoana este sinteza realizată de trup (soma) și suflet (psyché), elemente componente care sunt inseparabile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de natura acestora, halucinațiile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice generale: - au o modalitate de reprezentare sau repartizare spațială (exteroceptive, interoceptive sau proprioceptive); - au o proiecție spațială; - se caracterizează prin intensitate, claritate, culoare; - au un caracter complex; - au o mare rezonanță afectivă; - se pot asocia cu tulburări de gândire de tip delirant. După modalitatea lor senzorială, halucinațiile se împart în următoarele tipuri psihopatologice: 1) Halucinații auditive, raportate la analizatorul auditiv și ele pot îmbrăca următoarele aspecte: a) halucinații auditive elementare: acoasme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adaptabili, firește, în limita gradului oferit de oligofrenie. Din punct de vedere psihogenetic, factorii psihopatologici incriminați în geneza acestor tipuri de sindroame psihopatologice sunt următorii: - constituția heredo-psihică de tip dezechilibrat, - inducția modelului parental (familie dezorganizată, răul model, frustrări, carențe educaționale), - rezonanța psihogenă (respingere, ostilitate, excludere, agresivitate în familie), - carența de autoritate (absența modelului, incapacitatea de a putea dobândi un rol), - mediul social de supraviețuire, - episoadele spectaculare și accidentale ale vieții, cu valoare reactivă, care vor conduce la anumite „fixații caracteriale” patogene
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarea definiție pe care o considerăm ca fiind mai cuprinzătoare: sinuciderea este actul de conduită intențională, voluntar-deliberată, legat de un motiv exogen (social sau psiho-social) și de o motivație endogenă (psihologică sau psihopatologică), specifice pentru fiecare individ în parte, cu rezonanță ideo-afectivă asupra personalității sale, declanșând pulsiuni autoagresive prin schimbarea atitudinii morale față de sine și față de lume și având ca finalitate întreruperea desfășurării firești a cursului vieții biologice printr-un proces de traumatizare al propriului corp (C. Enăchescu). Această definiție a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se pot întâmpla cu numerele”). Avem de a face cu începuturile modelării numerice. „Cele ce se pot întâmpla cu numerele” sunt „raporturile armonice, muzicale, exprimabile prin numere”. O cuantificare uimitoare - marea descoperire a pitagoreicilor - bazată pe intuirea precisă a principiului rezonanței. (Hegel - Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, ed. cit., p. 210 - nu uită să menționeze legenda după care descoperirea ar fi fost făcută de Pitagora însuși, pe când trecea pe lângă atelierul unui fierar crotonian și a sesizat deosebirile acustice provocate de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
uită să menționeze legenda după care descoperirea ar fi fost făcută de Pitagora însuși, pe când trecea pe lângă atelierul unui fierar crotonian și a sesizat deosebirile acustice provocate de diferitele lovituri de ciocan.) În teoria intervalelor, primul sunet care apare în rezonanță după octava fundamentalei este cvinta. Pitagoreicii nu au cunoscut direct principiul rezonanței, doar l-au intuit - totuși, au reușit să obțină seria naturală a armonicelor pe baza monocordului (vezi nota 46), făcând să vibreze porțiunea scurtă a coardei în cadrul succesiunii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Pitagora însuși, pe când trecea pe lângă atelierul unui fierar crotonian și a sesizat deosebirile acustice provocate de diferitele lovituri de ciocan.) În teoria intervalelor, primul sunet care apare în rezonanță după octava fundamentalei este cvinta. Pitagoreicii nu au cunoscut direct principiul rezonanței, doar l-au intuit - totuși, au reușit să obțină seria naturală a armonicelor pe baza monocordului (vezi nota 46), făcând să vibreze porțiunea scurtă a coardei în cadrul succesiunii de raporturi astfel: O suprapunere de două sau mai multe sunete cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
următoarele: • faza I - investigatorul fenomenolog alege un fenomen care îl interesează, în situația de ins aflat pe calea vieții, care îl împinge inexorabil în „lumea trăită”. Cercetarea fenomenologică autentică nu este nici narcisică, nici idealistă. Cercetarea fenomenologică serioasă pune în rezonanță și împinge investigatorul în profunzimea lumii; • faza a II-a - cercetătorul fenomenolog investighează fenomenul identificat trăindu-l, nu doar teoretic; • faza a III-a - cercetătorul fenomenolog reflectează asupra temelor esențiale și structurilor ce caracterizează fenomenul; • faza a IV-a - cercetătorul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întăririi sale. Se utilizează tot felul de mecanisme în vederea articulării unor forțe ce susțin durabilitatea: forța cultural-cognitivă, cea normativă și cea reglatoare. Cuvintele și gesturile devin obișnuințe, iar acțiunile și deciziile fiecărui individ vor reproduce modelul colectiv, vor intra în rezonanță cu stilul instituțional securizant. Berger și Luckmann (1999) consideră că oamenii au tendința să-și ancoreze acțiunile într-un sistem instituțional cunoscut, familiar. Dacă scopul instituționalizării este prelungirea, punerea în act a valorilor sociale promovate de o societate, atunci de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
altă logică decât în cazul A.d.p. În acest din urmă caz avem de-a face cu o „logică socială” (se dilată episoadele dezirabile social în momentul expunerilor); în (auto)biografiile spontane dobândesc preeminență, sunt povestite pe larg întâmplările cu rezonanță afectivă în momentul consumării lor: avem de-a face cu o „logică psihologică”. Unele intervale de timp se contractă atât de mult, încât dispar pe de-a-ntregul. Apare fenomenul de „amnezie socială voluntară”. Persoana în cauză nu-și mai amintește
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu poate excela între „oferte” lipsite de importanță pentru cel care a fost în interiorul plin de evenimente. Detașarea - nici ca exercițiu - nu este posibilă în întregime. Amânarea întoarcerii nu se află la îndemâna celor care au trăit evenimentele. Nici ponderea între rezonanțele momentelor nu este una echilibrată, întrucât dominanta a fost negativă. Orice analiză - oricât de obiectivă s-ar anunța, de către inițiatori - va întâlni răspunsurile subiecților influențați de percepțiile proprii. A vorbi despre viața în comunism înseamnă, de fapt, a prezenta o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
inspirația acelui răspuns salvator care aprecia că „în momentul vorbirii pleava e spulberată, aflându-ne în miezul bobului dătător de pâine albă și bună!”. Cum tonul contează, fiecare a înțeles ce a putut, iar „urechea” grupului n-a mai avut rezonanță la prorectorul de atunci, la profesorul Ionel Hagiu. N-am știut niciodată dacă această solidaritate este mai importantă pentru noi sau pentru studenții cărora aveam a le oferi un anumit climat, anumite comportamente și atitudini. Sigur însă le era utilă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
are în copilărie aceeași relevanță negativ-distructivă pentru sănătatea psihică, în comparație cu absența oricărei educații sau a oricărei forme de relaționare. Dacă educația nu e infracțională sau agresiv antiumană, atunci ea este, în linii mari, în regulă. Pentru individ, extrem de importante sunt „rezonanțele emoționale” pozitive în relația cu mediul sociofamilial, care asigură strategiile de supraviețuire sau armonia adaptării. Problema gravă este aceea a experiențelor traumatizante sau, mai bine zis, a modului incorect de depășire a lor. O decepție în dragoste, de exemplu, nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
schimbăm mentalitatea. Este vorba, în primul rând, despre preluarea unor responsabilități, dezvoltarea spiritului moral și a empatiei față de suferința provocată altora prin greșelile noastre. Maturizarea socială are doar un singur indicator și acesta nu este inteligența, ci empatia, capacitatea de rezonanță emoțională la mediu. Apoi, și pentru faptul că renegarea realității duce la pierderea simțului realității, ceea ce destabilizează psihicul cel mai puternic. Absența empatizării și practica renegării sunt periculoase pentru sănătatea psihică individuală, dar și pentru mentalitatea unei națiuni. Problema cea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]