165,466 matches
-
zadarnicele lor încercări. Era prea târziu. Au urmat zile triste, negre, fără cea mai mică perspectivă de lumină. Școala evanghelică și vrednicul ei director, Dr. Blümel, au făcut înmormântarea tatălui meu și al iubitului lor coleg, pe cheltuiala eforiei școlare, ridicând pe mormânt un monument frumos de marmoră neagră, în memoria neuitatului profesor a atâtor generații de elevi și eleve. Curtea, prietenii, au trimis cele mai frumoase flori. După această zguduire sufletească trebuia să ne gândim la ce va veni, ce
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
începui să cânt. Mulți dintre dânșii erau atât de emoționați încât erau cu ochii plini de lacrimi. Un tânăr medic militar, mă rugă să acompaniez în lieduri de Schubert. În fața pianului printr-o mare fereastră pătrundea lumina lunii, care se ridica melancolică și arămiepeste dealurile împădurite. Mi-aduc aminte că am fost conduși cu facle acasă și am ajuns târziu, după miez de noapte, plini de frumoase amintiri ale acestei zile petrecute atât de poetic. Toamna aduce obișnuitele concerte simfonice sub
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
spitalul Brâncovenesc, fui rugată - însă aceastărugăminte era un fel de ordin milităresc - de a cânta ceva pentru suferinzi. Chip de împotrivire n-ar fi fost, deoarece mă temeam de urmări, având încă un frate mare, care ar fi putut fi ridicat și dus, ca alți nesupuși, în vreun lagăr. Când interesându-se cineva din partea mareșalului v. Mackensen la magazinul de muzică Jean Feder, cine ar fi dintre muzicanții de frunte care n-au plecat din București, se găsi acolo o persoană
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
bucată, pe directorul Popovici-Bayrenth, care ar fi fost în acel moment gata de a iscăli orice în acest sens (lucru inexplicabil până azi)! Totuși se găsiră voci pline de indignare la adresaacestui individ răuvoitor. Dimitrie Dinicu, violoncelistul de seamă se ridică în picioare apărându-mă cu cuvintele: „unui executant de talia d-șoarei Cionca nu i se poate cere să stea cu mâinile încrucișatedoi ani de zile sau trei, și să numai cânte în public. Aceasta nu înseamnă că a pactizat cu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
II-a (căci un voiaj cu wagonlits nu era abordabil din cauza prețului exorbitant pe atunci) și trenul porni din gară. Nu părăseam fără emoție pe toți ai mei, dar gândul că voi revedea Berlinul, Lipsca și pe urmă Varșovia, îmi ridica moralul în chip nebănuit. Împreună cu mine în cupeu se mai afla o tânără domișoară care făcea o cale și mai lungă, urmând să ajungă în America de Sud, însă prin Berlin-Hamburg. Așa că aveam și tovarășă de drum. În țară, trenul era ticsit
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Teologia devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa Sfinții Părinți, interpretând ca nimeni alții cuvintele Sfintei Scripturi, menționează că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Lui, sădind într-însul năzuința de a se ridica la frumusețea asemănării cu El, de a-L cunoaște și de a se uni cu El, omul purtând acest dor după cele înalte în sufletul său, prin care el se leagă „cu Dumnezeu și cu lumea spirituală”<footnote Hristu Andrutsos
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aflătoare mai sus, așa încât, pe măsura înaintării spre ceea ce îi apare înainte, îi crește și dorința, și din pricina mărimii covârșitoare a bunătăților, ce se află totdeauna deasupra, pare să înceapă pentru prima oară urcușul. Căci nici cel ce s-a ridicat nu va fi scutit de trebuința de a se ridica mereu, nici celui ce aleargă spre Domnul nu i se va împuțina mărimea distanței de străbătut, spre Dumnezeu<footnote Făcând referire la acest text, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, amintind în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
apare înainte, îi crește și dorința, și din pricina mărimii covârșitoare a bunătăților, ce se află totdeauna deasupra, pare să înceapă pentru prima oară urcușul. Căci nici cel ce s-a ridicat nu va fi scutit de trebuința de a se ridica mereu, nici celui ce aleargă spre Domnul nu i se va împuțina mărimea distanței de străbătut, spre Dumnezeu<footnote Făcând referire la acest text, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, amintind în acest sens și de teoria origenistă care sublinia plictiseala la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și lăsată în urmă se mărește mereu. Sfântul Grigorie respinge stăruitor teoria origenistă despre plictiseala la care ajunge sufletul în Dumnezeu, fapt care implică o mărginire a fericirii pe care Dumnezeu o poate da”. footnote>. Căci pururea trebuie să se ridice oamenii și niciodată nu trebuie să înceteze de a se apropia prin alergare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia V, în PSB, vol. 29, p. 185. footnote>. Pe măsură ce progresează, sufletul obține constant parte din ceea ce
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
marcată de satisfacție (χóρος), ci de dorință (ἔρως). Întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi Prin participarea la Transcendent, sufletul uman crește continuu, neîncetându-și niciodată înălțarea. Cuvântul din Cântare conduce sufletul sus spre înălțimi prin ascensiunile perfecțiunii, spunând „Ridică-te, vino”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 157-159.2.13. footnote>. În De vita Moysis, Moise funcționează ca paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
erotice de dragoste pasională, Cântarea Cântărilor educă sufletul să tânjească și să intre în comuniune cu frumusețea divină a Mirelui. Dar pentru a face asta, sufletul trebuie să învețe ceva ce Proverbele sau Eclessiasticul nu predau niciodată. Înțelegerea noetică erotică ridică o problemă și trebuie învățată prin abandonarea controlului; pentru că în sanctuarul interior al prezenței divine, nu există obiect al dorinței sau concept de înțeles. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii<footnote Ibidem
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
naște astfel întrebarea: trebuie eradicată dorința sau trebuie educată, pentru ca sufletul să obțină uniunea cu Dumnezeu? Istoricul acestei întrebări este iritant și pestriț. S-ar părea că Sfântul Grigorie de Nyssa se înscrie în mod clar în tradiția pedagogiei. Ceea ce ridică dificultăți în calea uniunii sufletului cu Dumnezeu este și parte a ceea ce face posibil acest deziderat, permițând sufletului să escaladeze muntele lui Dumnezeu<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 509. footnote>. Dacă s-ar eradica dorința pasională din
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
profesori plămădiți dintr-un material de duzină, trădîndu-și printr-o simplă vorbă găurile din propria-le educație, care-i fac, pe măsură ce ostenesc în meserie, sau chiar de la început, să semene cu niște mahalagii autoritari. De citit, de către toate profesoarele care ridică glasul, făcînd, în clase și cancelarii, atît de familiarele crime de lez-urbanitate, însemnările despre Pupăza, sau despre ce nu trebuie să iasă din gura unei profesoare. Și alții, figuri după figuri, personaje de tablou breughelian, ca Limbricul, mai degrabă nefericiți
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
ai școlii românești. Una de care autorul a vreo 200 de pagini dezamăgite, cunoscător de franceză, germană și latină rătăcind prin haznalele educației de țară, nu pare să aibă ceva bun de spus, chiar dacă - ascuțită constatare, la '930... - "cine se ridică cu vrajbă împotriva tagmei din care face parte, trebuie să plece." O poză de ultimă filă, de trimis peste veac, în plicul cu scrisori despre cum se face, cu rețete de regăsire personală și socială în care oamenii deceniului 3
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
beneficiau din greu de atelele oficialității. S-au schimbat doar denumirile: astăzi nu mai e vorba de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, ci de diverse posturi de televiziune și publicații. Oamenii sunt, însă, aceiași. Și cei care decid, și cei ridicați în slăvi.
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
scoți din formă, răsturnând-o pe o farfurie rotundă." - Gata? (întreabă Păstorel, n.n.) - Bineînțeles, zicem noi, abia mai putând să nu ne întindem mâna și să rupem o halcă din piftia de cocoș bătrân. Așa vom întâmpina anul ce vine, ridicând un pahar cu pelin sau un vin negru de busuioacă de Bohotin.
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
cu sapa, cu hîrlețul, cu tîrnăcopul, pentru 11,50 lei pe zi, la un șantier de drumuri la stadionul sportiv din localitate, la descărcarea vagoanelor cu piatră sau lemne, la încărcatul vagoanelor de sfeclă de zahăr pentru fabrici, cărînd și ridicînd saci deși aveam pe atunci 65 ani, pînă ce o boală care a necesitat intervenția chirurgicală, m-a scos și din această muncă. Pentru munca făcută cu lopata timp de 6 ani mi s-a acordat o pensie socială de
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
al perioadei stilistice anterioare. Un alt exemplu îl putem observa în canonul stilului sintetic wagnerian, care îmbină cel puțin două tipologii stilistice - a operisticului și a simfonicului (ca identificative ale unei tehnici specifice de compoziție și, implicit, de scriitură), amândouă ridicate la puterea energiei retorice deținute de concepția dramei muzicale și a sistemului de leitmotive implicit. „Răspunsul” lui Schönberg și Stravinski se rezumă la anularea caracterului sintetic, ceea ce duce la „fracturarea” interioară a stilului personal într-o succesiune de contextualizări stilistice
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cu solemnități de fachir așezat pe divanul cu cuie o prezență abstractă omnipotentă, i se acordă onoruri din partea consiliului profesoral întrunit pentru a judeca fapta reprobabilă a sfărîmării bustului său făcut din ipsos. Încăpățînarea elevei, Evei, de a nu se ridica la înălțimea gravității faptei și implicit de a nu gera surogatul justițiar cu elevi care se bîlbîie întru exercitarea votului democratic de excludere, nu are un fundament ideologic, ci reprezintă un refuz firesc, aș zice aproape instinctiv al abnormului, grotescului
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
onorurile cu care a fost primit Ceaușescu. Dar cel mai vizibil act de trădare comis de Ceaușescu a fost cel al marii ignorări a interesului național, prin înfometarea populației, pentru a plăti datoria externă și prin ordinul de a fi ridicate clădiri faraonice, împovărătoare public, cum e Casa Poporului, un adevărat blestem pentru o țară mică unde nu se găsesc bani pentru sănătate și învățămînt, dar se alocă fonduri pentru întreținera și utilarea acestei monstruozități devenite Palatul Parlamentului. Acest tip de
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
tramvaielor supraaglomerate sau alergând cu disperare spre o gură de metrou, bucureșteanul de azi nu mai are ochi să admire frumusețea unor clădiri din altă epocă, devenite blazoane ale orașului. Atunci când, împovărat de grijile de tot felul, mai apucă să ridice privirea din pământ, locuitorul de azi observă cu groază cum zone care îi erau familiare au fost rase de pe fața pământului pentru a face loc înălțării peste noapte a vreunui mastodont cu geamuri opace. Se familiarizează repede cu noul peisaj
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
au apărut alte clădiri emblematice ale orașului, admirate de oameni intrați demult în cărțile de istorie ale neamului: Splendidul Palat al Casei de Depuneri și Consemnațiuni (CEC), construit între 1896-1890 pe baza planurilor arhitectului francez Paul Gottereau, Palatul de Justiție, ridicat între 1890 și 1895 (arhitect A. Ballu, amenajarea interioară, Ion Mincu), Palatul Poștelor, dat în folosință în 1900 (arhitect Alexandru Săvulescu). Pe lângă edificiile publice, la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea se înalță câteva case cu
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
1881 și 1914 (volumul al II-lea) scot la lumină o cu totul altă realitate. Fața orașului este alta, Dâmbovița este sistematizată, la tot pasul se vorbește franțuzește, doamnele pășesc elegante pe trotuar, cu umbreluțele în mână, domnii se salută ridicându-și jobenul, pe străzi au apărut tramvaiele, se circulă mai mult cu caleașca, dar ici-colo, privit la început cu mare scepticism, ca un moft, își face apariția câte un automobil. Sunt anii în care centrul devine ,Micul Paris", iar abagii
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
Cehoslovaciei, care, copleșit de înjosire, s-a zbătut, a prins a alerga prin cameră și a izbucnit în lacrimi, acesta ar fi izbutit a răsturna situația în favoarea sa. în loc de-a se ploconi în fața habitualelor urlete ale Führerului, ar fi ridicat glasul și ar fi strigat și el. Brusc, dictatorul german ar fi dat înapoi, trecînd de la furia clamoroasă la un ,mutism absolut". L-ar fi pus la respect împrejurarea de-a fi găsit un adversar pe măsură, capabil a-l
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
Cioran e minunat, dar previzibil și el îți taie și mai mult pofta de mîncare". Ori: ,Ultimul care a încercat să readucă gîndirea pe făgașul normalității și să se dezbare de Ťlimbajul filosoficť a fost Nietzsche, dar ideile nu se ridicau la nivelul vervei lui literare (...), rămînînd grevate de un iremediabil kitsch metafizic". De la acest masacru se salvează doar Heidegger și - mai încape îndoială? - Noica, în legătură cu care e instituit un protecționism deplasat, un fel de ,poliție" ce sancționează drastic orice abatere
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]