6,715 matches
-
când survine imposibilitatea decelării emicului de etic, a fenomenului de percepția și explicarea lui de către subiecții actori, sau când, printr-o aparentă sau reală inocență epistemologică, eticul este substituit aproape total prin emic. E adevărat că la o scrutate mai riguroasă ne dăm seama și de un alt fenomen: orice reprezentare a imaginii emice a unui grup de către un cercetător străin este, la rândul ei, o descriere etică, cel puțin ca posibilitate. Intervenția etnografului sau a sociologului se datorează faptului că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
El se referă la abordarea oricărei realități socioumane, dar se potrivește de minune în studierea familiei și a rudeniei. De altfel, ideea a încolțit odată cu lecturarea celebrei cărți a lui Oscar Lewis intitulată Copiii lui Sanchez (1961/1978). În urma unei riguroase cercetări de teren pe tema adaptării țăranului mexican la viața metropolitană a capitalei din anii ’60, antropologul american folosește în lucrare, ca o construcție narativă, tocmai biografiile celor cinci copii ai personajului central, Sanchez, un gen de Moromete dezrădăcinat, mânat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
macrosocial ar interesa perspectivele diferitelor instanțe (științifice, politice, religioase, juridice etc.) asupra familiei ca instituție socială majoră în ansamblul societal, funcțiile și viitorul ei, mult dezbătuta problemă a valorilor familiale. În fine, prin analiza multiperspectivală se urmărește identificarea cu mijloace riguroase (inclusiv prin coeficienți de calculare a corelației dintre ranguri) a similarităților și disparităților perspectivale ale diferiților actanți sociali. La rândul lor, aceste consonanțe sau disonanțe perspectivale pot fi interpretate ținând seama de contextele de muncă și de viață ale surselor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un alt context cultural, avem de-a face cu o pseudovaliditate transculturală sau interculturală. Pe de altă parte, nici specificul și nici localismul nu trebuie exacerbate. Cercetătorului familiei din România îi incumbă sarcina de a testa, adapta și elabora instrumente riguroase, proces în care consultarea experților în diferite faze (inclusiv în estimarea validității conceptuale) este de mare semnificație. Cred că în încheierea acestui capitol sunt bine venite câteva remarce: sondajele de opinie publică și inserția rezultatelor lor în rândul marelui public
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de roluri. Iar structurarea și dinamica de roluri se face după principiul echității. Cei doi parteneri își ajustează conduitele și așteptările potrivit felului în care văd schimbul de bunuri și activități ca fiind echitabil sau nu. Chiar dacă nu la modul riguros cantitativ, membrii familiei, și cu deosebire soții, estimează raportul dintre „ce primesc eu în derularea vieții de familie și ce dau”. Dacă acest raport este egal sau foarte apropiat ca mărime cu cel dintre „ce primește celălalt și ce dă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Termenul „problemă” este utilizat la nivel colocvial, în limbajul comun, cu o mare eficiență semantică și comportamentală. În mod obișnuit, oamenii înțeleg ce este o problemă și comunică între ei pe acestă temă „fără probleme”. Totuși, la o analiză mai riguroasă, se impun anumite precizări. La modul general s-ar putea numi problemă starea subiectului ce intenționează să realizeze un scop pentru care nu are un răspuns stocat în memorie, nu are încă o soluție. Mai precis, o problemă apare atunci când
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă ca punct de referință central procesele cognitive ale individului. Înainte de a prezenta principiile de bază ale acestei orientări, se cuvin făcute trei mențiuni: 1. termenul „cognitiv” are aici un înțeles mai lax decât într-o tratare foarte tehnică și riguroasă, care se consacră tot mai mult în literatura de specialitate (vezi Miclea, 1994); 2. într-un asemenea înțeles, el este prezent și în alte abordări și modele, dar la modul mai difuz și mai puțin pregnant. Orientarea cognitivistă insistă asupra
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
circularitate cauzală (cauzal circularity)” cu „feedback looping (buclă de feedback)”, „reîncadrare (reframe)” cu „redefinire (redefine)”, „realitate împărtășită (shared reality)” cu „realitate construită (constructed reality)”. Exemplele pot continua, dar pentru concluzii de tip științific s-ar impune o analiză de conținut riguroasă. În tot cazul, (meta)analiza unor comparații ce s-au făcut între diferite orientări de terapie a familiei arată că identitatea ideatică există nu numai la nivel de simple expresii, ci și la nivel de nexuri enunțiale, de ipoteze și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociales” ilustrează o paletă largă de preocupări destinată să contribuie la dezvoltarea culturii românești din exil. Un Cuvânt înainte afirmă orientarea publicației, ce vrea să devină „un organism de cercetare și de difuzare a cercetării”, care se va dedica „studiului riguros și obiectiv al civilizației române vechi și moderne”. Sunt desemnați printre colaboratori nu doar intelectualii români refugiați, ci și străinii „fideli cauzei României”. În paginile acestei reviste de un înalt nivel științific semnează studii de critică și istorie literară Mircea
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
Nostalgii secrete (1976), R. dăduse măsura valorii sale scriitoricești. În cea de-a patra carte, Vară indiană (1987), încheiată în ultimele săptămâni de viață, și-a repertoriat aproape toată proza scurtă, completată cu cicluri noi, definitorii pentru o artă narativă riguroasă și inventivă, sobră și nuanțată, desfășurată într-un registru tematic și formal foarte larg. Amplei nuvele Nostalgii secrete, subintitulată Schițe pentru un tablou de familie, de fapt un roman concentrat, în tablouri dense, pe tema reunirii familiei, îi corespund, la
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
pentru Literatură și, din 1969, la Editura Minerva. Reprezentant al școlii de editare a textelor clasice, R. s-a remarcat atât ca redactor de editură, cât și ca autor de ediții critice elaborate cu acribie științifică, potrivit unor norme textologice riguroase. Cărțile îngrijite de el asigură o maximă acuratețe filologică operelor publicate, cuprinzând, de regulă, atât textele cunoscute, cât și numeroase alte pagini uitate în publicațiile periodice sau în manuscrise. Prima ediție importantă e Cezar Bolliac, Opere (I-II, 1956), urmată
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
numeros, format În principal din generația activistă a anilor ’60 și copii lor maturi, care sunt mult mai obișnuiți cu gândirea postmodernisă. Ei tind În mai mică măsură să vadă lumea În termenii unor valori absolute și ai unor adevăruri riguroase și mai mult În termenii unor valori relative și preferințe schimbătoare, fiind În general mai toleranți față de alte puncte de vedere și perspective multiculturale. Analiștii politici Împart America În două tabere culturale, roșie și albastră și argumentează că primul grup
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a resurselor fizice ale planetei, cât și a resurselor umane, scopul fiind creșterea bogăției materiale și progresul economic. Totul a fost redus la elemente care măreau producția. Generații succesive de americani vor supune aproape toate aspectele activității umane la standarde riguroase de eficiență, condiționându-se pe ei Însăși să se comporte exact ca niște mașini. Mașina nu mai era numai o metaforă ca pe vremea lui Descartes, Newton, Smith și mulți dintre filosofii moderni timpurii. Experții În eficiență și, mai târziu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
producătorilor, distribuitorilor și vânzătorilor de alimente s-au angajat să nu vândă produse care conțineau elemente MG. Uniunea Europeană a inițiat un proces detailat de analiză pentru a determina riscurile introducerii alimentelor MG. În final, Uniunea Europeană a stabilit mecanisme de protecție riguroase pentru a minimaliza efectele negative potențiale ale recoltelor MG și ale alimentelor rezultate din acestea. Măsurile includeau proceduri de separare și urmărire a semințelor și produselor alimentare MG de pe câmp până la magazinele de desfacere pentru a preveni contaminarea; etchetarea OMG
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
proceduri de separare și urmărire a semințelor și produselor alimentare MG de pe câmp până la magazinele de desfacere pentru a preveni contaminarea; etchetarea OMG la fiecare etapă a producției alimentare pentru a se asigura transparența; și testare independentă precum și teste mai riguroase pentru companiile care produc semințe MG și alte OMG. Guvernul Statele Unite ale Americii a acuzat Uniunea Europeană că joacă incorect și a sugerat că Uniunea folosește de fapt OMG pentru a obține concesii În alte chestiuni - În care cele două superputeri
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americane sunt mult mai relaxate decât cele din Uniunea Europeană, chiar dacă discutabil mai bune decât cele din alte țări. În ultimii ani, Guvernul Statele Unite ale Americii, În tandem cu industria americană, a profitat de orice ocazie pentru a contesta abordarea mai riguroasă a principiului precauției de către Uniunea Europeană. Statele Unite ale Americii văd regimul de reglementare european mai strict ca pe un impediment În ceea ce privește exporturile americane, fiind hotărâte să zădărnicească eforturile Uniunii de a transforma principiul precauției Într-un standard mondial. Consiliul Național pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asemenea literatură? Probabil s-ar putea răspunde tot în spirit behaviorist. Este destul de limpede că prin dilatarea la maximum a repertoriului condiționărilor (stimuli verbali generalizați, literatură) se ajunge la un fel de tautologie explicativă și, oricum, se iese din perimetrul riguros al controlului pe care îl pretinde concepția de această factură (neobehavioristă). Traseul inserției individului în viața socială plenară, care incumbă și dezvoltarea personalității sale axiologice, nu este unul liniar și uniform. Se pot desprinde două mari faze: socializarea primară și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a declanșat, ci în funcție de conformitatea lor materială față de regulile stabilite” (p. 75). A treia etapă o reprezintă autonomia relativă a conștiinței morale, a orientărilor comportamentale din interior, pe baza principiului cooperării și a respectului reciproc. Piaget a urmărit, prin foarte riguroasele sale cercetări experimentale, să exploreze, în primul rând, geneza și evoluția aspectului cognitiv al vieții morale la copil - judecarea de către acesta a ceea ce este bine sau rău. Pornind de la lucrările psihologului elvețian, Kohlberg și Kenigston (apud Ricks, 1978) au deplasat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este mai mic și oamenii recurg la strategii euristice: cine este sursa, cât de lung este mesajul, ce spun ceilalți oameni despre poziția propusă (raționamentul acceptării unei idei datorită consensului ei accentuat în populație). Adoptarea modalităților de gândire sistematică și riguroasă versus periferică și euristică nu este o decizie minuțios elaborată de către subiect, dar ea are desigur o motivație. Și Chaiken și colaboratorii săi (1996) consideră că trei motive distincte influențează decisiv angajarea pe o cale sau alta, ceea ce presupune implicit
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau nu de atitudine. „Vârsta” acționează de asemenea mediat, în sensul că e vorba despre vârsta subiectivă, despre ceea ce crede, spre pildă, subiectul că i s-ar potrivi ca îmbrăcăminte atunci când vede diferite reclame. Dar, așa cum se confirmă prin cercetări riguroase (vezi și Iluț, 2000), o bună dispoziție influențează semnificativ o gândire senină, pozitivă, canalizează conținutul ideilor, deci procesele cognitive. Așadar, procesele mediatoare însele se determină reciproc. O informație ce contrastează sever cu ideea noastră despre o personalitate politică poate produce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
copiii mici, familia și, în particular, părinții sunt cei care, pe de o parte, împart recompense și pedepse și, pe de altă parte, servesc drept modele concrete și perpetue. Relevanța celor „șapte ani de acasă” a fost confirmată prin studii riguroase și pentru comportamentul prosocial. Astfel, într-o lucrare consacrată inteligenței morale la copii, R. Coles (1997) arată importanța conduitelor concrete din partea părinților față de propriii copii (și față de alte persoane) în a-i învăța pe aceștia să fie binevoitori, amabili, buni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celebrări (...). Unele dintre acestea pot fi neintenționate, dar ele nu întăresc mai puțin comportamentul eroului. Altele pot fi intenționate, comportamentul eroului este întărit special pentru a-i induce” noi acțiuni benefice grupului. Pe aceeași linie, dar într-o paradigmă mai riguroasă - cea a costurilor și beneficiilor, cu varianta ei mai tare, a teoriei alegerii raționale -, J. Coleman (1991) subliniază că actele eroice au drept motivație interioară convingerea că, apărând bunul colectiv (sau înlăturând răul colectiv), te aperi pe tine însuți; pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că legătura dintre violența televizată și comportamentul agresiv este clară și evidentă (apud Sears et al., 1991). Studiile de laborator relevă și ele o influență semnificativă a expunerii la scene vizuale violente asupra creșterii agresivității. Cercetările în condiții de observație riguroasă asupra unor tineri delincvenți (internați în instituții speciale) din SUA și Belgia nu au ajuns la rezultate univoce; la același timp și conținut vizionat, pe unele loturi s-a înregistrat o asociere statistică pozitivă între vizionare și conduita efectivă, la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
folosească forța față de femei; or, expunerea de lungă durată și sistematică la scene de răpiri, bătăi, violuri din partea bărbaților asupra femeilor conduce la o slăbire a inhibiției și sensibilității emoționale și în acest domeniu. Interesant de remarcat este că studii riguroase pe tema expunerii la materiale erotice au dezvăluit caracterul curbiliniar al agresivității produse: vizionarea de itemi erotici „blânzi” (nuduri atractive, îmbrățișări etc.) reduce nivelul de agresivitate (chiar mai mult decât itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
liniară nici aici: când agresiunea este răspunsul la o provocare severă, semnele că provocatorul suferă nu întrerup și nici nu atenuează agresiunea. În mod obișnuit, potențialul agresor are în vedere, înaintea declanșării acțiunii sale, capacitățile de ripostă ale agresorului. Studii riguroase de laborator, ca și viața curentă ne arată că există o relație invers proporțională între angajarea în acte agresive - și conduite antisociale în general - și posibilitățile (percepute) de reacție ale celui agresat. E în joc, din nou, estimarea raportului dintre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]