5,555 matches
-
recunoașterii. Moartea privită „de sus”, cu ochi sufletești, este o renaștere ce trece prin proba recunoaștere. Pe lîngă secvențele repetitive (scalda, masa, practicile de exorcizare, darurile, colacii, bradul, făclia) și obligatorii în cuprinsul celor trei secvențe (nașterea, nunta, moartea, ca rituri de trecere), altele au caracter accidental, local. Ele fixează un semn (-punct) pe parcurs, cum ar fi „slobozirea casei”, după naștere, „cernutul” la nuntă sau „stîlpii” din cadrul complexului ritualic al înmormîntării. Greu de apreciat ponderea secvențelor repetitive în raport cu celelalte. Sigur
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nunului, a preotului. Ei știu bine că un punct omis din schema ritualisticii de naștere așteaptă să se manifeste malefic-justițiar la nuntă ori la moarte. Bătălia pentru izbîndirea omului ca ființă se poartă cu disperare și eroism pe toată scala riturilor de trecere, în permanentă trepidație. Depun mărturie documentele etnografice sistematizate de S. Fl. Marian în cele trei cărți ale sale. De aceea ele constituie un tot unitar. Tot ca privire de ansamblu și preliminară, cele trei momente ritualistice, unitare în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Alura festivistă propriu-zisă se presupune doar în privința primelor două secvențe ale complexului existențial, nașterea și nunta, fie și cu unele momente de agitație și de frenezie. De prim interes, însă, mi se pare faptul că sărbătoresul intră și în compunerea riturilor funerare. În acest tip de sărbătoresc, adică în strădania regizorală de a se găsi formule credibile, fie și amăgitoare, de „atenuare” a tragicului, de revalorizare, cum spune Mircea Eliade, stă calea care duce la ideea de „petrecere” a dalbului de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sens de trecere și de renaștere. Dar amîndouă sunt evident pregătitoare pentru moarte. Una o așteaptă pe cealaltă în linie ascendentă. Inversările arată ieșirea din ritm și din normalitate. Așa că moartea așteaptă să se consume primele două, iar categoriile de rituri și de trepte sunt concepute după aceeași logică. Dacă moartea se arată peste rînd, se produce panică. d). Emoționalitate. Cine privește din interiorul etnogaficului se poate pronunța cu credibilitate în legătură cu calitatea emoțiilor provocate, pe viu, de declanșarea secvențelor ritualice. Dar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prestigioase pe vremuri, astăzi uitate. Moartea deține o cotă aparte de interes, în registrele grave, acute ale emoționalității; mai cu seamă în mlădierile lor ingenioase, în mascarea motivațiilor, în armonizarea stărilor după codurile subtile ale artei. Există o știință a riturilor funerare, temeiul unei veritabile „arte de a muri”, despre care vorbeau contemporanii lui Cicero și ai lui Seneca. Cum spuneam, unitatea spectaculară și de proiect de gîndire, în cele trei mari și esențiale ipostaze ale existenței, nașterea, nunta, moartea, se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
țîpat? Peste un gard cu spini, Ca să fiu tot în străini? Spune, maic-adevărat Unde scalda mi-ai țîpat? Peste un gard cu pîrlaz, Ca să fiu tot cu năcaz Și cu lacrămi pe obraz? Scalda este o operație importantă în scenariul riturilor de trecere, destinată să asigure starea benefică a individului în viața de zi cu zi (dacă se efectuează corect în primele două etape: nașterea, nunta), dar și în postmortem. Citim: „Tot în timpul scaldei, dacă cel repauzat e bărbat înaintat în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dacă acela e copil, să miroasă frumos”. Așadar, plante și la mort. Explicabil: omul se reîntoarce în lumea minunată a „raiului de sus”. Acolo poate fi recunoscut, înainte de toate, după însemne florale. Cum se vede, botanica apare bine reprezentată în riturile de trecere, mai ales prin eternul busuioc, cel mai fidel și constant simbol-substitut al lui Eros. La drept vorbind, busuiocul este o floare modestă ca aspect decorativ. Doar mirosul îl face competitiv în lumea sa. Să ne amintim că teologia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a vorbi doar despre unul dintre cele trei mari complexe ritualistice înseamnă să ne trezim, la un moment dat, că le avem în vedere, într-un fel sau altul, pe toate. Evident, complexul existențial naștere-nuntă-moarte își păstrează înțelesul antropologic specific „riturilor de trecere”, după compartimentarea mai riguroasă și mai abstractă a lui Arnold Van Gennep, mai liricizată și arborescentă în varianta românească. Forme consacrate ale imagismului funcțional și simbolic apropie momentele, distincte în fondul lor, le face transparente („Vai de nuntă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
plîns și de moarte fără rîs”) pînă la atenuarea, unde e cazul, a tensiunii dramatice. Niciunul dintre cele trei momente esențiale nu provoacă neliniște de nelecuit, printre altele, pentru că fiecare este experimentat „pe cont propriu”, prin participarea pregătitoare la derularea ritului în cauză. Moartea se „învață” și se lasă așteptată. Dar, fiecare în parte„se învață”, de la o scaldă la alta, căci apa le cuprinde pe toate și le saltă în cosmos, în chip de sărbătoare ritualică. B. Moartea ca experiment
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Gestul ritualizat și cuvîntul restaurator de imagine și sens nu-și mai corespund. Basmul și legenda reprezintă forme tipice de astfel de desincretizări și „literaturizări”. Cu excepția studiilor despre yoga, șamanism, ocultism ori alchimie (toate adîncite mult în misterii și, deci, rituri), autorul s-a aflat mai în largul lui cînd a abordat miturile de mare tradiție. La ele, partea conținutistică (semantică) s-a conservat întrucîtva prin scriere, putînd fi comentată cu mai multă siguranță. Spre deosebire, sistemul gestic fixat într-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la un anume grup, nimeni nu aduce asigurări că fiecare în parte parcurge aceeași suită de evenimente inițiatice. De aceea există mai multe mitologii sau cărți ale morții, diferite, „literar” vorbind, de la o cultură la alta. Nașterea și nunta sunt rituri de trecere socializate. Ele cuprind cîte un set cunoscut de coduri, acceptate și puse în practică de toată lumea. Socialul uniformizează și scoate la iveală. Riturile funerare cunosc, spre deosebire, două registre de acte distincte, unul dintre ele socializat în sensul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cărți ale morții, diferite, „literar” vorbind, de la o cultură la alta. Nașterea și nunta sunt rituri de trecere socializate. Ele cuprind cîte un set cunoscut de coduri, acceptate și puse în practică de toată lumea. Socialul uniformizează și scoate la iveală. Riturile funerare cunosc, spre deosebire, două registre de acte distincte, unul dintre ele socializat în sensul real și concret al cuvîntului. Moartea, în acest înțeles, este un fenomen biologic și se lasă urmărită punct cu punct. Se alătură aici și unele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cuvîntului. Moartea, în acest înțeles, este un fenomen biologic și se lasă urmărită punct cu punct. Se alătură aici și unele ficțiuni (prevestiri, visuri, jocuri), dar ocupă loc secundar, am putea spune, complementar. În cel de al doilea registru al riturilor funerare, corespunzător trecerii în postexistență, se produc spectaculoase răsturnări de situație: „socializarea” trece în plan iluzoriu și orice alt tip de experiență își pierde concretețea. Această secvență imaginativă are la bază credințe, superstiții, mistere și constituie unicul suport al mitologiei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
noi în ultimele decenii, nu-și poate însuși o informație completă, mai ales că lucrările respective sunt mult diferite ca mentalitate mitică. Le unește structura formală, care lasă impresia unui scenariu cultico-misteric. Cu alte cuvinte, predomină aspectul descriptiv impus de ritul respectiv de trecere. Spre exemplu, Cartea tibetană a morților (pe care Mircea Eliade a prezentat-o cititorului român încă din 1932, în „Cuvîntul”), cuprinde două categorii de instrucțiuni cu direcții diferite: una se adresează preotului-guru care îl asistă pe decedat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
asemănător, ca grafie, scrierii chineze. Ele înfățișează repere după care se orientează decedatul pornit spre lumea „de dincolo”. Situarea semnelor în text nu respectă, după cîte se pare, vreun tip de sintaxă, nici gestual, nici narativ, pentru identificarea vreunui mit, rit, mitologie a morții. Calitatea neîndoielnică o constituie originalitatea rezultată din caracterul cifrat al limbajului. Mircea Eliade nu le-a cunoscut, în anii „Criterionului”, decît pe primele două. Cu siguranță că la vremea respectivă nu avea conturate, nici măcar în linii generale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în frunte și-n cap cu căciulă brumărie”. Ce urmează, în serie etnografică, după botez și nuntă? Moartea. Spre întîlnirea cu ea se îndrepta Vitoria Lipan; mai precis, cu una dintre ele. Traseul străbătut pînă aici, marcat de cele două rituri fundamentale „de trecere” și așezate iscusit de Sadoveanu de-a curmezișul drumului, ne-o arată pe femeie preocupată pînă la obsesie de dezlegarea visului premonitor, cu elementele orientative furnizate numai și numai de tradiția folclorică. Dispoziția temperamentală atribuită stilului polițienesc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
comunități etnice. Originalitatea se afirmă numai în formă, în expresie artistică, iar în această privință varianta românească ar deține o cotă înaltă în scara valorilor. Autorul se referea la zona carpato-balcanică. Ulterior, Eliade a completat dosarul de documente, arătînd că ritul sacrificiului de întemeiere are cuprindere euro-asiatică. Miorița reprezintă, tot după Caracostea, o temă tipic autohtonă și absolut originală, datorită materiei oferite prin limbă și formelor de viață specifice păstoritului. Demonstrația părea plauzibilă la vremea respectivă: cultura universalizează, iar creațiile epice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
familie”, drept urmare nu are trecere printre săteni. Chiar și „hăitușca” de Minodora își permite să-l ironizeze. Asta este partea socială a problemei. Mitul se dovedește a fi generos în recuperări, iar Păstorul se bucură de statut reparator, atît în riturile funerare, cît și în Miorița. Recuperarea lui Nechifor Lipan, pentru a fi mai puțin „păgubit”, se realizează credibil doar sub semnul convenției poetice. Omul și-a găsit sfîrșitul într-o păpastie fioroasă, în desăvîrșită părăsire, sfîșiat de vietăți ale pădurii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tradiție, cum că tînărului nelumit i se înscenează o festivitate alegorică de tipul moartea-nuntă Există argumente pentru ambele aspecte, însă problema nu mi se pare bine pusă, din două motive. Se apelează la exemplificări dintr-un domeniu marginal și pragmatic: riturile de înmormîntare, pentru a fi transpuse direct și mecanic pe terenul unor mutații de esență în devenirea ființei, fenomen care face transparent zidul dintre viață și moarte, în baza unor experiențe dramatice trăite și căruia i-am dat o denumire
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
București, 1992), care dovedește extinderea „spațiului mioritic”, acoperind toate granițele naturale ale limbii române; sau Miorița și alte studii și note de folclor românesc (Al. I. Amzulescu, București, Centrul Național de Conservare și Valorificare, 2001), unde atenția se abate spre riturile profesionale dezvăluite de colinda transilvană; ceea ce pune în discurs intenția Păstorului de a-și construi un orizont propriu de viață familială, dar și general-uman în spațiul actelor de gîndire. O altă Mioriță, de acut interes contemporan, se datorează lui Al.
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că este vorba de un text autohton, asemenea „cărților” străvechi rămase de la egipteni, tibetani și maiași și scos la iveală acuma prima dată. Ar fi fost senzațional. De multe ori am regretat că românii nu au dat o formă scrisă riturilor funerare și de trecere, ca tot închegat și cu intenții călăuzitoare, didactice pentru „dalbul de pribeag”. Ar fi fost de dorit ca inițiativa să fi pornit din interior, de la înșiși autorii anonimi, în calitate de maeștri de ceremonii. Ar fi rezultat un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
gîndire cu afinități hermeneutice. Ce înseamnă „povestea” nu rezultă din aspectul strict narativ al secvențelor, cum ne-au obișnuit folcloriștii pînă acuma, ci din fluxul emoțional și de idei ce pune în joc semne și simboluri consacrate. O secvență de rit are funcție „explicativă”, simbolul se retrage într-o manieră incifrată, de unde aparenta disparitate a formelor, situație comună întregii poezii consacrate obiceiurilor. „Acele «medieri culturale comune», ni se spune, conduc la construirea marelui Text, a Poveștii care este țesătura formată din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
posibile noi configurări. Cu atît mai mult obiceiul, indiferent de categoria „de trecere”, pretinde un tratament special și nuanțat. Iată de ce ni se propune în Cartea românească a morții un discurs elaborat și cu aplicație la faptul cultural în parte. Ritul apare ca o formă „socializată”, „instituționalizată”, „simbolică”, „manifestă” de comunicare; simbolismul trecerii „dalbului de pribeag” se configurează „axial”, „vertical”, „criptic”, „convergent”, „divergent”, „opac”. Se pune în mișcare un aparat complet și o strategie de gîndire bine puse la punct pentru ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
alfabetic detaliat al descoperirilor arheologice și problemele ce se impun unei prezentări istorice pertinente, destul de ample, după cum se poate vedea și din ilustrațiile ce însoțesc prezentarea. Ultimul capitol, dedicat examinării problemelor generale referitoare la necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
M237b, cercel cu cruce în M238d) etc. toate acestea constituind doar câteva din mulțimea de indicii referitoare la răspândirea creștinismului printre cei înhumați în această necropolă, unde există de altfel și o bazilică cimiterială. Caracteristica generală a necropolei o constituie ritul inhumației folosit aproape exclusiv, iar scheletele au orientări V-E. Este și un mormânt de incinerație în groapă ovală în care s-a găsit cenușă, cărbune și foarte puține oase calcinate; în acest sector al necropolei, ritul incinerației apare cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]