2,626 matches
-
făceau export de vinuri încă din perioada Imperiului Roman. Tot ei au adus în Europa, de peste ocean, pentru prima dată, tomatele și cartofii. Aici în liniștea tulburată doar de ciripitul păsărelelor, de briza răcoroasă a mării și mișcarea domoală și ritmică a valurilor de lângă plajă, îți poți depăna amintirile, simțindu-te mult mai bine decât în infernul orașelor. Plimbarea pe faleză, atât în zorii zilei cât și seara, te reconfortează pentru o lungă perioadă de timp. A treia zi am mers
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
poate oricând avea ecouri sau consecințe până aici unde trăim noi, și invers. Așadar, unele situații și întâmplări exprimă mult mai elocvent decât altele modul în care decurge viața noastră de fiecare zi. Au un nerv distinct al lor, o ritmică alertă și discontinuă, cu treceri bruște de la o stare la alta, cu fracturi și excese imprevizibile. Deși le vedem sau le întâlnim în chip frecvent, au puterea să ne șocheze în continuare. Cum anume procedează Nicu Gavriluță în fața acestor irupții
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
stabili cum se exprimă cu mai multă ușurință. în cadrul activității ei se împart în opt grupe, în funcție de tipul de inteligență dominantă, fie la sugestia profesorului, fie în funcție de opțiunea lor, după cum urmează: 1) inteligența verbal-lingvistică, 2) inteligența logico-matematică, 3) inteligența muzical ritmică, 4) inteligența corporal kinestezică, 5) inteligența vizual-spațială, 6) inteligența interpersonală, 7) inteligența intrapersonală și 8) inteligența naturalistă. Lecția se proiectează conform cadrului ERR (Evocare - Realizarea sensului - Reflecție) pentru a avea o anumită libertate în organizarea activității didactice și poate fi
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
a unei simfonii clasice, inversarea fiind cerută de viața însăși. Partea a doua a Simfoniei - Andante con molto - apropiată oarecum prin atmosfera lirică de Simfonia nr. 4, este viziunea măreției strălucitoare ce se conturează promițător în depărtări. Mersul lin, pulsul ritmic învăluit de desenul melodic al suflătorilor, capătă uneori accente maiestuoase, conferind ideii centrale virtuțile unei meditații, un răgaz în vederea luptei apropiate. Clădit în formă de rondo mic (cu o singură temă) care, revenind în mai multe rânduri, este despărțit de
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
identică, servind de astă dată ca material de construcție unei mișcări de o energie imperativă. Tonul este sumbru și misterios. O primă temă, plină de frământare apare în pianissimo la viole și viori, pentru ca, pe neașteptate, orchestra să atingă o ritmică nestăvilită, căutând parcă o ieșire spre lumină. Simțim o revărsare afectivă, care atinge moravuri variate, într-o perpetuă mișcare contrapunctică, marcată pregnant de celulele ritmice, care încarcă de tensiune contextul. Partea a treia a romanului, intitulată Focurile și păstrând ca
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
frământare apare în pianissimo la viole și viori, pentru ca, pe neașteptate, orchestra să atingă o ritmică nestăvilită, căutând parcă o ieșire spre lumină. Simțim o revărsare afectivă, care atinge moravuri variate, într-o perpetuă mișcare contrapunctică, marcată pregnant de celulele ritmice, care încarcă de tensiune contextul. Partea a treia a romanului, intitulată Focurile și păstrând ca pe o constantă a expresiei tautologia (evidentă încă din primele capitole: Scânteia, Flăcări, Focul), accelerează ritmul, drama fiind realizată într-o viziune plastică globală și
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
își trage sevele din perechile de rime care punctează textele, din exprimarea anaforică și din jocul de cuvinte pe care îl exersează gazetarul, în căutarea celor mai potrivite mijloace de semnificare. Construite pe calapodul unor simetrii savante, articolele valorifică valențe ritmice eufonice care imprimă textului tonalități emfatice: "Cu cât trec una după alta zilele, cu cât se prelungește fără nici un termen prevăzut sesiunea extraordinară, cu atâta cestiunea revizuirii se încâlcește mai mult, cu atât neliniștea și temerile cresc și cuprind toate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semantice inedite pe care le presupun, construcțiile oximoronice potențează semnificațiile limbajului politic eminescian, exprimând acțiuni, atitudini, comportamente peiorative ale personajelor de pe scena politică. Vorbind despre semnele elocinței de amvon în publicistica eminesciană, Monica Spiridon semnalează "mulajul sintactic după Scripturi; elementele ritmice și cadența de litanie; prelucrările iconografice și simbolice, în acord cu canoanele legendei și hagiografiei creștine; hieratismul anumitor posturi; fastul liturgic al atmosferei și perspectiva eschatologică"368. Trecerea de la un registru sintactic la altul se realizează cu ușurință, ilustrând interferența
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
într-o contracție musculară puternică și de durată, urmată de imobilizarea și rigiditatea segmentelor afectate și apare în tetanos, tetanie, epilepsie; - clonice prezentându-se ca mișcări bruște, de durată scurtă, repetitive și apar în crizele epileptice. Tremurăturile sunt mișcări involuntare, ritmice, de mică amplitudine care duc la deplasări ale segmentelor afectate de-o parte și de alta a poziție de repaus. Pot să fie de mai multe tipuri: fiziologice (frig, emoție, după efort), statice (în boala Parkinson, afecțiune cerebeloase, diverse intoxicații
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
fig. 59). Bilomul poate apărea ca o colecție lichidiană în jurul focarului de ablație ca urmare a lezării termice a ductelor biliare în zona de RFA. În general, se resoarbe spontan în maximum 4 luni [85]. Este necesară urmărirea atentă și ritmică a pacienților care au suferit RFA pentru identificarea progresiei tumorale locale (fig. 60) sau apariției recurențelor tumorale adiacente ariei de ablație sau la distanță, precum și pentru identificarea complicațiilor (fig. 57, 58, 59). În general, se practică în continuare controlul la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
serviciului. În cazul în care a servit echipa adversă, se câștigă atât punctul cât și serviciul. 2.3.7. Desfășurarea jocului În jocul de volei există o succesiune de faze distincte, care se pot repeta din nou, creând o desfășurare ritmică. Această succesiune se poate prelungi sau termina atât timp cât o echipă atacă iar cealaltă reușește să recupereze mingea atacată de adversar. La un anumit punct jocul se poate opri din cauza unei greșeli sau a unei acțiuni încununate de succes, reluându-se
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
de bază - atingerea unei sărituri cât mai înalte și precizia maximă a acesteia față de traiectoria de zbor a mingii. Însemnătatea acestor sarcini se schimbă pe parcursul acțiunii motrice, determinate de variabilitatea și stabilitatea structurii de fază. I. Elanul, după configurația sa ritmică, se împarte în trei microfaze: de start, de pregătire și de săritură. În prima microfa%ă, de start, voleibalistul fără a determina încă traiectoria mingii (la partea a doua), execută unul sau doi pași, de înaintare, într-un ritm lent
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
intervale. d. metoda power-training pentru dezvoltarea detentei. e. metoda pliometrică pentru dezvoltarea detentei. Grupele de mijloace folosite pentru pregătirea fizică sunt următoarele: Pentru îndemânare - coordonare: - jocuri de mișcare și jocuri sportive complementare; - exerciții acrobatice și la aparate de gimnastică; - exerciții ritmice (chiar cu muzică); - exerciții cu obiecte ajutătoare: mingi, bastoane, corzi; - exerciții pentru suplețe și mobilitate; - exerciții cuprinzând alergări și sărituri peste obstacole; - exerciții specifice pentru dezvoltarea ambidextriei; - jonglerii cu mingea de volei. Pentru viteză: - jocuri de mișcare, ștafete, trasee combinate
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
se pornește de la grupe musculare restrânse generalizându-se relaxarea treptat la nivelul întregului organism (Jacobson); * sintetice: cu punct de plecare în psihoterapie, în care personalitatea pacientului este abordată global, ca un tot unitar (Antrenamentul autogen al lui Schultz); * derivate din ritmică: care pun accent pe ritm, gest și mișcare; Eric Winter clasifică și el metodele de relaxare după două criterii: 1. după criteriul rațional avem: * metode de relaxare raționale, medicale, științifice; * metode de relaxare extramedicale, empirice; 2. după criteriul conceptual: * metode
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
destins ca un arc în repaos, împietrit ca o stană de piatră. - O căldură agreabilă îmi cuprinde tot corpul, - Tot corpul îmi este cuprins de o căldură plăcută și liniștitoare, ca într-o baie caldă. - Inima bate liniștitor, egal și ritmic. - Inima împrăștie sângele cald în tot corpul meu, - Simt cum îmi încălzește umărul stâng, brațul stâng, se răsfiră o căldură moleșitoare până în vârful degetelor. - Inima lucrează de la sine, de abia îmi dau seama cum sângele pompat de inimă îmi încălzește
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
lucru presupunând o bună cunoaștere a problematicii celui care va fi influențat: * să nu fie prea lungi; * să fie exprimate în termeni pozitivi; * să fie plastice (este de preferat o utilizare a sugestiei verbale concomitent cu imaginea adecvată); * să fie ritmice; * să urmărească ciclurile respiratorii; * să fie realiste; * să fie simple; * să fie convingătoare. 3.2.5.4 Autohipnoza Hipnoza este o stare modificată de conștiință, asemănătoare cu relaxarea sau cu stările meditative specifice unor culturi orientale și nu un fenomen
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
activitățile cu capul în jos - se împotrivește când este îmbrățișat - devine foarte supărat dacă își murdărește hainele, mâinile sau fața - devine nervos, agitat la schimbarea rutinei zilnice Motor - îi plac activitățile fizice (ex. săriturile, ținutul in aer); - îi plac activitățile ritmice (legănatul); - întâmpină uneori probleme la puzzle, - scrisul este eligibil doar uneori.echilibrul static bun și respirația neafectată. - merge pe vârfuri; echilibru dinamic ușor afectat, - dificultăți de coordonare, - mișcări greoaie, musculatura fiind ușor hipotonă, - datorită oboselii are nevoie uneori de un
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
ciclu de comunicare între om și lumea exterioară” (152; p.448). Funcția principală a limbajului se realizează astfel prin finalizarea celor două aspecte: emitere și receptare. Emiterea trebuie să fie inteligibilă și organizată la nivel: fonematic, articulator, semiotic, sintactic și ritmic. De asemenea, receptarea presupune și înțelegerea stimulilor acustici verbali prin feed-back, incluzând referiri la capacitatea de a fi și emițător în același timp, precum și faptul că vorbirea e percepută și prin referiri la propriile mișcări articulatorii ale receptorului. Realizarea vorbirii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
raport de interdependență, funcția fiecărui sistem ținând seama că emisia sunetului urmează o direcție verticală de jos în sus: 1/- respirația 2/- elementul vibrator, corzile vocale 3/cavități supraglotice de rezonanță Astfel sunetele se produc la nivelul laringelui prin trecerea ritmică, frecventă, cu o viteză și sub o anumită presiune a aerului emis în timpul respirației prin orificiul glotic, care se deschide sub formă de fantă. Ele sunt modelate în cavitățile supraglotice sub controlul continuu și intim al scoarței cerebrale (86; p.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vocale. Continuând direcția pe verticală de jos în sus, aerul pulmonar ajunge în laringe cu o viteză de 0,8 m/sec.(86; p.509) datorită mușchilor aritenoidieni care permit aerului respirator subglotic să treacă prin glotă și prin deschiderile ritmice ale acesteia să se producă sunetul. Laringele intervine în această scurgere hidrodinamică intermitentă, constituind un robinet cu deschideri ritmate, care debitează presiunea în cavitățile supraglotice. Intermitențele laringiene au în fonație o frecvență de 65 până la 1200 Hz (86; p.510
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în momentul emisiunii sunetului o asociere sensitivo-motorie întinsă”. „Existența și funcționarea acestei asociații stă pe existența și funcționarea căilor și centrilor nervoși care intră în joc într-un mod coordonat în momentul actului fonator” (60 a; p.76). Activitatea recurențială ritmică este născută din centrii encefalici fonogeni situați în regiunea perisilviană (circonvoluțiunile frontală și parietală ascendentă, girus supramarginalis, circonvoluțiunile temporale) în ariile 6 Alfa și Beta. Această activitate comandă la fiecare perioadă faza vibratoare de îndepărtare a corzilor vocale prin acțiunea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pistoanelor și a supapelor determină izolat, simultan sau în contratimp ocluzii, explozii, suflu, aspecte opoziționale care caracterizează sistemul fonemic al vorbirii rostite de om. Supapa principală în această coordonare o formează vălul palatin, organul esențial, care asigură închiderea și deschiderea ritmică între rezonatorii bucal și nasal. Lungimea și mobilitatea sa, trebuie să-i permită mișcări, de care depinde emisia corectă a fonemelor, cu caracteristici orale, a celor cu caracteristici nasale, precum și a vocalelor (cu caracteristici laringiene). 1.3.4. Prin contactul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
necesită din punct de vedere fonetic, modificarea sunetului laringian, în cavitatea orală, sub formă de suflu sau explozie. Fiecare limbă utilizează un sumar material sonor care este relativ ușor învățat. Dificultățile încep odată cu utilizarea acestui material sonor în funcție de deprinderile articulatorii ritmice, melodice și lingvistice individuale. Astfel vocalele sunt anterioare și posterioare prin ridicarea progresivă a vălului de la „a” spre „o”, „u”, „e” și „i”, închise și deschise, orale și nasale, nasalitatea fiind un fenomen de asimilație datorită alăturării unei consoane nasale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
laterală a buzelor, tracționarea buzei superioare în jos și în sus, mișcări ale limbii direcționate opozițional în gură și în afara gurii. Aceste mișcări sunt complimentare, două câte două, presupunând trecerea bruscă dintr-o mișcare în alta, efectuate cu amplitudine mare, ritmic și programat. Acest program de exerciții musculare se poate continua cu exerciții de deglutiție (ingerarea lichidelor în doze mici) în care sunt antrenați mușchii de ridicare ai vălului. Hvatțev menționează de fapt că prin exercițiile de deglutiție se realizează o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
imaginația cititorului fiind solicitată intens; Omul, integrarea omului în natură:omul, când apare, este în condiția sa naturală, nu în cea socială; în raporet cu natura, rareori în relație cu semenii; - omul, a. sub aspectul formelor plastice; b. al grației ritmice; sau c. al luminii pe care i-o absorb contururile, poate fi privit în sine pentru a bucura privirea ca și celelalte componente încântătoare ale naturii;natura îi împrumută omului echilibrul său reconfortant; dar și omul își proiectează tensiunea și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]