4,067 matches
-
ajuns efectiv la putere În Germania? Totuși, este limpede că viziunea ei, În condițiile În care nu era la putere, este radical diferită de cea a lui Lenin În Împrejurări similare. Elzbieta Ettinger sugerează că o posibilă sursă a Încrederii Rosei Luxemburg În Înțelepciunea muncitorilor obișnuiți ar fi fost marele poet naționalist polonez, Adam Mickiewicz, care a cântat profunzimea gândirii și creativitatea polonezilor de rând. Vezi Rosa Luxemburg: A Life, Beacon Press, Boston, 1986, pp. 22-27. Luxemburg, „Mass-Strike, Party, and Trade
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
scri-/ sului ce se dizolvă/ în întunericul stins”; „Curând va so-/ si noaptea dar în alt ano-/ timp, paralel cu acesta!/ Pe fila mea se lățește pa-/ ta de cerneală a orei târ-/zii, norul vremii e în de-/clin!...” Rod al dezamăgirilor postrevoluționare ale unui spirit idealist și exaltat care, după ce a înfruntat represiunea brutală a autorităților comuniste în zilele lui decembrie ’89 la Timișoara, s-a regăsit „singur între români”, România pierdută (1995) reia tradiția eseistică interbelică a grupului
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
prezent fie în premisele teoretice majore, fie în premisele empirice minore referitoare la chestiuni anterior observate. Inducția poate furniza noi r)spunsuri, ins) nimic cert; multiplicarea observațiilor particulare nu poate niciodat) servi drept fundament al unei propoziții universale. Teoria d) roade, întrucat p)șește dincolo de inevitabilă sterilitate a abord)rii ipotetico-deductive. Atât inducția, cât și deducția sunt indispensabile în construirea unei teorii, ins) utilizarea lor combinat) d) naștere unei teorii doar dac) apare o idee creativ). Sarcina construirii teoriilor devine, deopotriv
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o anumit) fort) explicativ), c)tre un sistem mai puțin teoretic, care promite o mai mare acuratețe descriptiv). Cel care-și dorește s) explice, măi degrab) decât s) descrie, ar trebui s) opun) rezistent) acelei tendințe, dac) împotrivirea ar aduce roade. Așa stau lucrurile? Ce poate câștiga cineva insistând asupra asupra a doar dou) tipuri, în condițiile în care, admițând trei sau patru ar însemna, totuși, s) simplifice masiv? S-ar câștiga claritate și economie de concepte. Un nou concept ar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sănătos și pentru a mă păstra În formă” poate fi rostită pe un ton negativ sub forma „Nu mănînc prea mult din cauza anxietății și a unei dorințe obsesive”. „Unghiile de la mîini cresc lungi și sănătoase” poate deveni „Nu-mi mai rod unghiile”. 1. Începînd cu tîmpla, loviți ușor partea stîngă a capului, din față pînă În spate, cu cele trei degete mijlocii a mîinii stîngi (fig. 2-17). Rostiți versiunea negativă a afirmației, În ritmul loviturilor. Loviți cu destulă fermitate cît să
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
în 1928, Trois scénarios: ciné-poèmes. Grație interesului pe care ideile sale îl vor trezi unei literate argentiniene, Victoria Ocampo, întâlnită la Paris în casa filosofului Lev Șestov, efectuează două călătorii în Argentina, în scopul înfăptuirii unora din proiectele sale cinematografice. Rod al călătoriilor vor fi două volume de poeme, Ulysse (1933) și Titanic (1937), editate la Bruxelles. În 1930 este angajat ca scenarist la studiourile Paramount, însă abia postum, în 1984, scrierile despre cinematografie îi vor fi adunate în volum, sub
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
ale unei vârste târzii sunt frecvente în Deschideți luminii, carte ce dovedește capacitatea aluzivă în realizarea unei poezii de atmosferă. Performanța implică îndeosebi un soi de culpabilitate în orizontul trăirilor așezate sub semnul iubirii: „ Sunt lupi acolo; am văzut / Ochi roși la marginea zăpezii; / Parcă pândeau și așteptau, / Din primăveri, să cadă iezii. Și-am vrut atunci să te alung, / Întârziată primăvară; / Căderea iezilor, doar ea, / Parcă-ncepuse să mă doară. Sunt lupi acolo - am strigat. / Dar se făcuse voia clipei
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
Scriitorilor din România. A fost distins cu ordine și medalii, între care Ordinul Meritul Cultural (1981). Romanele și unele dintre piesele sale de teatru au fost traduse în limba maghiară, iar un grupaj de poezii i-a apărut, la propunerea Rosei Del Conte, în „Il Giornale dei poeti” (1960). Ordinea apariției cărților lui G. reproduce parțial și ordinea în care scriitorul a abordat genurile literare fundamentale. Față de momentul debutului în genul liric, la nouăsprezece ani, atracția pentru scrisul în genul dramatic
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
domină spațiul epic. Dacă în prima relație insatisfacția din planul fizic face din iubire, prin compensație, o perfectă comuniune de spirit, în cea de-a doua împlinirea erotică este mereu anulată de diferențele de temperament și nesincronizările psihologice. Șeful moare, ros de cancer și de maladiile sale lăuntrice, Vivian, deși aparent stabilizată într-o căsnicie, destul de echivocă, lângă îngăduitorul Edy, după ce consumase și alte iubiri „vinovate”, se sinucide, în vreme ce Olga își satisface rosturile feminității dezlănțuite născând un copil pe care nu
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
prăbușire apocaliptică: „În cea mai după urmă însă, văzând moscalii mulțimea turcilor și strâmtoarea locului unde ei erau tăbărâți și flămânzia, atât a cailor, cât și a lor, dă vreme ce caii ajunsese dă-și mânca coadele și coamele și rodea polocoșurile după la cară, și într-o parte le murea caii, într-altă parte slujitorimea, unde să făcuse și putoare foarte groaznică și nesuferită de mortăciuni, care aceste nevoi toate moscalii văzând și pierzarea lor înaintea ochilor având-o, o
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
însă răpus. Privește încă parcă talazurile zării / Cu gâtul galeș îndoit în sus. // Murdare și sărate-s aripile-i deschise / Furtuna ce-l izbise îi cântă-un surd prohod, / Lucesc multicolore în juru-i scoici ucise / Al căror miez căldurile îl rod.” În finalul cărții, adolescența, vârstă a schimbărilor, este asociată unui timp istoric nou, „primele iubiri” fiind „închinate Partidului”. Bineînțeles, confesiunea e afectată de retorica așa-numitei lirici angajate, însă dincolo de acest compromis inevitabil (care în anii ’50 condiționa orice debut
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
primar în Avrig. Principala operă a lui L. o constituie faptele sale culturale și activitatea pedagogică de sorginte iluministă, cu mare rol în renașterea națională a epocii moderne. Prelungind tradițiile Academiei Grecești, școala lui L. de la „Sf. Sava” va da roade în plan social-național prin pregătirea generației pașoptiste. Ideile din discursuri, înștiințări, apeluri ș.a. reflectă formația sa de Aufklärer, în care se îmbină teologismul cu raționalismul. Influențat în special de filosofia lui Chr. Wolf, el nu rămâne străin nici de opera
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
Țara Soarelui, București, 1967; ed. pref. George Muntean, Iași, 1976; Cântece și distihuri, București, 1981; La poarta lui Ștefan Vodă, Iași, 1985; Rapsod în Arboroasa, Câmpulung Moldovenesc, 1995. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Stampe în lumină”, VRA, 1933, 310; Mircea Streinul, „Rod”, GBV, 1933, 4127; Crev. [N. Crevedia], „Rod”, „Calendarul”, 1933, 536; George Drumur, „Cer valah”, GBV, 1934, 4285; Papadima, Creatorii, 527-530; Adrian Maniu, Unui poet tânăr, UVR, 1937, 329; Horia Stamatu, „Curcubeu peste țară”, BVS, 1937, 191; Mircea Streinul, Poeți tineri
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
incriminând drept cauze hotărâtoare ale violenței domestice două seturi de variabile: 1.presiunile structurale (venituri mici, șomaj, boală etc.); și 2. normele culturale transcrise în zicale, cum ar fi „bătaia e ruptă din rai”. În engleză, echivalentul este „spare the rod and spoil the child”, adică „cruță bățul și răsfeți copilul”. Conlucrând, acești factori împing la violență familială. Tot aici se mai adaugă un factor important: adulții și precumpănitor copiii învață să fie agresivii din societate în general, din mediul familial
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
până în zilele noastre. Studiile despre marii muzicieni români sunt bine reprezentate: Jacques Chailley, Omagiu lui Constantin Brăiloiu, Bernard Gavoty, George Enescu. Dintre recenzii, poate fi citat comentariul lui Petre Șt. Năsturel la ediția de poezii din Lucian Blaga în versiunea Rosei Del Conte. M.Dr.
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
are ambiția de a-și apropria și universul vieții interioare, ca și pe cel citadin, mai adecvat studiului mișcărilor sufletești. La curent cu evoluția literaturii epice moderne, dă curs acestei aspirații, nedescurajat de rezultate. Pădurea spânzuraților și Ciuleandra sunt însă roade cu totul remarcabile ale acestei strădanii. Gorila reia, de fapt, tema arivismului din Ion în mediul orășenesc și intelectual. Protagonistul e un ziarist dotat, care face carieră publică speculând ideea națională. Și la el primează ambiția ascensiunii pe scara socială
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
legi nescrise (solidaritate familială, reciprocitate prezumată) e firesc să-l ajute; pe de altă parte, întrucât toate raporturile interpersonale se petrec în spațiul comparației sociale - iar spațiul proxim (fizic, dar nu numai) este mai dens și acut -, cel ajutat este ros și de gândurile incompetenței, inferiorității, fiind astfel la un pas de rușine, autocompătimire, frustrare. Pe bună dreptate în literatura de specialitate (De Paulo et al., 1981; Nadler et al., 1983; Daubman, 1995; Baron și Byrne, 2000) a fost sesizat faptul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mute, fără să se autocompătimească, fără sentimentul damnării; le suportă privindu-le cumva din afară, considerându-le parcă elemente ale normalității. În Mâine va fi luni, de pildă, un tânăr scriitor se înapoiază de undeva, cu trenul, într-o duminică, ros de plictiseală și mai ales împuns de gândul că a doua zi va fi luni, pentru el cea mai cenușie zi a săptămânii. În compartiment, unde se află doar cu o jună, măcinată și ea de urât, se înfiripă o
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
o piele de drac”, el formulează adesea provocator, recurge la asociații șocante. Asumându-și „logica absurdului”, flagelează sensibilitatea cititorului: „Păsările din cap zboară pe rând / Cu aripi crăpate de sticlă sunând”; „Văd inima odăii / Cum iese de sub pat / Și-mi roade versurile din caietul pătrat / Inima odăii e un ceas fără limbi”; „peștii sorb luna în fundul mării, curățind-o de coaje ca pe portocală”. În fundul mării stau inimi „ca bureții”, inimile unor „fete frivole” sunt „parfumate fiole” care „îți aruncă în
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
creează o atmosferă specific simbolistă. Poemele lacrămilor unor „fecioare ofilite”, „în giulgiuri diafane de mireasă”, care par un „cernit cortegiu” al deziluziei, al „moartelor avânturi”, întregesc un reper ce indică o stare obsesivă. În căutarea unor „refugii” din fața durerii, „ce roade ca rugina”, nu pot fi descoperite decât „ținuturi nesfârșite de umbră”, unde sufletul e „o pasăre speriată”. Retragerea „în odaia moartă” aduce cu sine o contemplare detașată a interiorității, în momente când tăcerea, singurătatea acționează ca un revelator al trăirilor
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
din derută, și-au strâns rândurile, au trecut la contraatac. Lamentațiile președintelui țării, amestecate cu clipe de euforie, când părea că, iată, se întreprinde ceva concentrat, sistematic împotriva corupției, trecerea sarcinii pe umerii unei justiții debile, înglodată în proceduri, au ros pe margini o popularitate care ar fi trebuit să crească. Presa, care săpase mormântul regimului Iliescu, a trecut pe un registru tot mai critic, generând inerente dificultăți de a se mai deosebit, din concert, falsele note ale mercenarilor trecutului. Un
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
a bătut să convingă că sintagme precum "țara noastră bolnavă", "stejarul românesc", "crengile uscate-n vîrf" erau o denunțare mascată a orînduirii burgheze de pe pozițiile ilegalistului comunist. Uitînd sau prefăcîndu-se că uită adevărul potrivit căruia teza României bolnave, putrede moralicește, roasă la rădăcină, cu crengi uscate în vîrf aparținea și gîndirii de dreapta. La fel cum aceleiași gîndiri îi aparținea și credința că vremurile dramatice interne și internaționale din 1938-1940 fac ridicolă poezia bîlbîită, ca și tematica tradițională a liricii (dragostea
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
După slujba comemorativă am șters-o pe țărmul întunecat ca noaptea. Am rătăcit încolo și-ncoace, singur și fără un gând. Și fiindcă nu bătea vântul, valurile Balticii loveau și ele doar fără vlagă țărmul și fără glas. Asta îl roade pe bătrân. De fapt, spune el, ar fi fost sarcina generației lui să exprime toată mizeria refugiaților din Prusia orientală: a convoaielor de căruțe cu emigranți străbătând iarna către Vest, a morții în viscol, a celor care crăpau la marginea
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
nu erau numite nici Rusia în dezagregarea ei neputincioasă, nici ororile din Balcani și din Ruanda africană. Ca să-și ilustreze programul cu ceva nou de fiecare dată, fiului meu îi ajungeau câmpurile de luptă acoperite de cadavre ale trecutului; ele rodeau de fiecare dată, indiferent cine le cultivase. Nu-mi mai rămâne să spun decât că în acele zile, când Nemmersdorf a devenit totuna cu esența ororii, disprețul cu care lumea era deprinsă față de ruși s-a transformat în frica de
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
variantă se află la Lc. 13,6‑9: „Cineva avea un smochin sădit în via sa și a venit să caute rod în el și n‑a găsit. Și a zis către vier: «Iată, sunt trei ani de când vin căutând rod în smochinul acesta și nu găsesc. Taie‑l: de ce să ocupe locul în zadar?». Iar el a răspuns: «Doamne, lasă‑l și anul acesta, până ce‑l voi săpa împrejur și voi pune gunoi; poate că va face rod în viitor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]