4,307 matches
-
le pusese înainte prin robii Săi proorocii; 11. ci tot Israelul a călcat Legea Ta, și s-a abătut, astfel ca să n-asculte de glasul Tău. De aceea, ne-au și lovit blestemurile și jurămintele scrise în Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentru că am păcătuit împotriva lui Dumnezeu. 12. El a împlinit astfel cuvintele pe care le rostise împotriva noastră și împotriva căpeteniilor noastre, care ne-au cîrmuit, și a adus peste noi o mare nenorocire, așa cum niciodată și nicăieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Ta de la cetatea ta Ierusalimul, de la muntele Tău cel sfînt; căci din pricina păcatelor noastre și din pricina nelegiuirilor părinților noștri este Ierusalimul și poporul Tău de ocara tuturor celor ce ne înconjoară. 17. Ascultă dar, acum, Dumnezeul nostru, rugăciunea și cererile robului Tău, și, pentru dragostea Domnului, fă să strălucească Fața Ta peste sfîntul Tău locaș pustiit! 18. Pleacă urechea, Dumnezeule, și ascultă! Deschide ochii, și privește la dărîmăturile noastre, și la cetatea peste care este chemat Numele Tău! Căci nu pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
copiilor oamenilor, s-a atins de buzele mele. Eu am deschis gura, am vorbit, și am zis celui ce stătea înaintea mea: "Domnul meu, vedenia aceasta m-a umplut de groază, și am pierdut orice putere! 17. Cum ar putea robul domnului meu să vorbească domnului meu? Acum puterile m-au părăsit, și nu mai am nici suflare!" 18. Atunci, cel ce avea înfățișarea unui om m-a atins din nou, și m-a întărit. 19. Apoi mi-a zis: "Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
o părere și mai nuanțată: „Era om dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte. Știa limba turcească, cea grecească și cea românească, pe toți îi odihnea în tot chipul, mai ales el era milostiv cât se poate față de robi, de săraci, de mănăstiri, de biserici, de preoții de acolo și străini, așa încât orice om se miră cum în locuri ca acestea s-a putut găsi unul cu astfel de fire, mărinimoasă și foarte înțelept și foarte drept în judecățile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
La ce gândești, fiule, când vorbești așa? La ce spune Constantin Nicolae Mavrocordat voievd la 20 iulie 1734 (7242): „Iată domnia mea... am miluit pre sfânta Mitropolie cu doaoă salașe de țigani, din țiganii domnești... ca să fie sfintii Mitropolii drept robi țigani, cu țigancele lor, și cu toți ficiorii lor, și cu neamurile lor ce se va naște dintru dânșii”. Fii tare, dragule, pentru că acesta-i doar începutul! Îl ascultam pe călugăr gândind totuși că același voievod avea o adâncă înțelegere
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pogoane de vie la Grozești, în ținutul Putnei, și un loc de casă aflat între Ulița Măjilor și Ulița Brăhăriei. Anapoda treabă, n-am ce spune. Și cam hapsân mitropolitul Nichifor! Dar tocmai mi-am amintit din nou de țiganii robi, a căror soartă nu s-a schimbat secole de-a rândul. Așa se face că întâlnim zeci de izvoade care vorbesc de sălașe de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Și cam hapsân mitropolitul Nichifor! Dar tocmai mi-am amintit din nou de țiganii robi, a căror soartă nu s-a schimbat secole de-a rândul. Așa se face că întâlnim zeci de izvoade care vorbesc de sălașe de țigani robi aflați în stăpânirea unor boieri, a unor mănăstiri, a Mitropoliei sau a lui vodă. La 20 iulie 1744 (7252) un „Izvod de țiganii Mitropoliei din uricul măriei sale domnu Costandin (Mavrocordat) voievod, ce au dat și au miluit mărie sa la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu se lasă impresionat și la aceeași dată le răspunde: „Să știți cu hotărâre că v-am dat danie svintei Mitropolii, anume cu testamentu domnii mele. Și să vă astâmpărați supuindu-vă la toate slujbele Mitropolii ca cei ce sânteți drepți robi ai svintei Miropolii”. Apoi, dragule, de robi țigani se vorbește și în zapisul logofătului Iordache Cantacuzino care, la 20 mai 1753 (7261) scrie: „M-am hotărât și eu, ori unde să va întâmpla sfârșitul vieții mele, să să aducă oasăle
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dată le răspunde: „Să știți cu hotărâre că v-am dat danie svintei Mitropolii, anume cu testamentu domnii mele. Și să vă astâmpărați supuindu-vă la toate slujbele Mitropolii ca cei ce sânteți drepți robi ai svintei Miropolii”. Apoi, dragule, de robi țigani se vorbește și în zapisul logofătului Iordache Cantacuzino care, la 20 mai 1753 (7261) scrie: „M-am hotărât și eu, ori unde să va întâmpla sfârșitul vieții mele, să să aducă oasăle mele la sfânta Mitropolie... Și am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mitropolie... Și am dat sfintii Mitropolii o moșie... anume Odăile Grodzii, în ținutul Iașilor... Așijderea, am mai dat... 16 pogoane de vie lucrate la łifești, în ținutul Putnii, și un țigan, anume Șărban Durilă, cu copii lui danie, să fie rob Mitropolii”. Și acum aflăm de un loc al cărui nume este pierdut în negură. Zapisul întocmit de „Anița domnița” la 24 iunie 1755 (7263) însă ni-l amintește... Dacă ai s-o ții așa în parabole, nu m-ai lămurit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vreau să te aud pe tine vorbind despre el. Acest loc ne amintește de mănăstirea „La Greci”, zidită la 1561 de Alexandru Lăpușneanu voievod, care însă s-a risipit repede. Ia spune, dragule! Îți mai aduci aminte de jăluirea țiganilor robi de la Curtea Domnească? Îmi aduc aminte, părinte. Același voievod, de această dată la 30 aprilie 1756 (7264), scrie: „Dat-am carte domnii mele giudelui de țiganii sfintii Mitropolii, de aice din Iași, să fie volnic... a să apăra dispre oaminii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ulița Fânăriei”. Să nu crezi că vodă rămâne mai prejos. Nuuu. Nici vorbă. Face și el danii, dar... de biete suflete omenești! Nici nu-i nevoie, sfințite, să mai spui ceva, fiindcă am înțeles îndată că e vorba de țiganii robi. Și chiar îmi amintesc de o danie a lui Grigorie Ioan Calimah voievod, făcută la 28 august 1761 (7269). Uite ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domniei mele... pentru acestu țigan, anume Drăghiciu, carele fiind țigan strein
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că „Drăghiciu” era mare meșter la mâncăruri... Și eu aș înclina să cred că aista-i adevărul, dar...nu știu cum să spun ca să nu greșesc... Ai iertarea mea înainte de a greși. Apoi Grigorie Ioan Calimah voievod s-a cam dedulcit la robii țigani. De aceea la 7 decembrie 1762 (7271) hotărăște: „Iată că ne-am milostivit asupra sfintei Mitropolii și... o am miluit cu cinci sălașe de țigani din drepți țiganii domnești”. Drept-îi, dar după cum se vede daniile de tot felul către
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cinstitului mitropolit i s-a acordat dreptul la un câștig personal... Dacă am să spun că nu-i așa, atunci m-aș așeza de-a curmezișul adevărului. Și nu sunt eu acela... Ca un făcut, iar ne întâlnim cu țiganii robi, părinte. Poate că Dumnezeu îți încearcă răbdarea, fiule. Ia să auzim despre ce-i vorba? La 14 octombrie 1785 (7294) „Toma Cucoran, ficiorul lui Nicolai Cucoran jicnicer” arată: „Am vinit la sfinție sa părintele Veniiadict protosinghel al sfintii Mitropolii... și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
țarina Iașiloru”. Și acum să revin la dania lui Aron Vodă către mănăstirea Galata: La 12 mai 1594 (7102) Aron Vodă scrie: „Iată domniia mea... am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia cu cinci sălașe de robi țigani”. Apoi la 28 noiembrie 1607 (7116) vine și „Io Mihail Moghila voievod” care arată că „am dat și am miluit pe rugătorii noștri,... de la sfânta mănăstire Galata, cu toate gloabele și deșugubinele și cu morțile de oameni, câte se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. Asta înemna rămânerea grecilor la mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin și spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu s-a schimbat deloc până la dezrobirea lor. Ca dovadă, iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la 6 ianuarie 1607 (7115): „Am dat această carte a noastră egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, pentru ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, pentru ca ei să fie tari și puternici... a prinde pe łițul țiganul și a-l lega și a-l aduce la sfânta mănăstire, pentru că domnia sa domnul l-a dat pe acel țigan să fie drept rob țigan acelei sfinte mănăstiri. Și nimeni să nu îndrăznească a-l ține sau a-l opri, înaintea acestei cărți a noastre”. Și Simion Moghila voievod, la 20 ianuarie 1607 (7115), hotărăște definitiv soarta lui łițul țiganul, dându-l mănăstirii Sfântul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în Dealul Iepurelui, în viile Iașilor, care... sânt danie... de la Manole Murat și de la femeia sa, Mărica, și de la copiii lor”. Să nu-mi spui că nu ți se face pielea de găină când auzi - pentru a câta oară - de robii țigani. Nu pot spune că nu ai dreptate, părinte. Vrei nu vrei, am să-ți amintesc de o danie de țigani făcută de Gașpar Grațiani voievod; acel croat din Dalmația și nu italian sau francez cum îl considera Miron Costin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Macarie! Din stăpân de vii și de grădini a ajuns să fie pus pe fugă dacă se apropie de ele... Asta vine cam așa, fiule: „Unde nu-i cap vai de picioare”. Printre atâtea înscrisuri domnești privitoare la bieții țigani robi, am găsit și unul care parcă-parcă îi mai îngăduitor cu sărmanii oameni. Care-i domnul acela, dragule? „Io Miron Barnovschi Moghila voievod”, care la 4 mai 1627 (7135) scrie: „Domnia mea m-am milostivit și am iertat... ca de acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am dat și am întărit sfintei mănăstiri numite Sfântul Sava,... ca să le fie de la noi drepți robi țigani neclintiți niciodată în veci”. Dacă ți-ai mai revenit aflând că au fost și voievozi cu un strop de inimă față de bieții robi, atunci trebuie să știi că pe același Barnovschi vodă îl întâlnim și la 18 mai 1627 (7135), cu o altă faptă bună. Nu degeaba spunea despre el postelnicul Toma Cantacuzino că: „În multe nopți l-am zărit pe la miazănoapte îngenunchiatu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
deloc pe sfințiile lor călugării. Și cum era și firesc, mi-am dezvăluit și eu un gând ce nu-mi dădea pace: Nu sunt de acord, părinte, cu împuternicirea dată de vodă egumenilor unor mănăstiri ca să pornească la vânătoarea de țigani robi fugiți de la mănăstire. Fii bun și lămurește-mi lucrurile. Asta n-o spun întâmplător, sfințite, ci pentru că la 19 martie 1627 (7135) Miron Barnovschi voievod scrie: „Dat-am cartea domniei mele părintelui... egumenului... de la Aron Vodă... ca să hie tare și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
toți... s-au răsipit, căci n-au avut căutare sau purtare de grijă de către nime... Iată că am mai miluit,... pe mănăstirea aceasta... cu... țigani pentru poslușanie”. Și nu erau puțini. Erau vreo douăzeci și unu de suflete! Mila față de nefericiții țigani robi mi-a pătruns adânc în suflet încât am fost în stare - în închipuire - să-l caut pe egumenul mănăstirii din acele vremuri și... „Sărut dreapta - am îndrăznit să vă tulbur liniștea, părinte, cu o rugăminte”... <Care-i aceea?>- a venit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fălci de vie și o prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și...” ce crede sfinția ta că a mai căpătat sfânta mănăstire? Apoi sfintei mănăstiri îi mai trebuia doar mână de lucru. Așa că patru sălașe de țigani robi nu strica. Așa este, sfințite. În 1641 însă, Vasile Lupu voievod a făcut ceea ce - poate - nu trebuia! Da, da, îmi aduc aminte. Din rezumatul actului de închinare făcut în limba rusă am aflat că: „Vasilie voievod, în anul 1641, a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
moștenitori ai Împărăției Cerurilor. Numai preotul poate să boteze, dar la nevoie poate boteza orice om creștin. La nevoie se botează astfel: acel care botează toarnă apă pe capul celui care primește botezul și în același timp zice: Botează-se robul lui Dumnezeu (cutare) în numele Tatălui, Amin, al Fiului, Amin, și al Sfântului Duh,... Aaa...miiin ”... au fost ultimele litere care au defilat prin fața ochilor mei care trăgeau spre somn... Când am deschis ochii, din fundul grădinii se auzea cuvânt de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-am aflat pentru ce a făcut acest Lupul Bătog zapisul acela? A dăruit mănăstirii Bârnova un biet țigan rob pentru sufletul fratelui său Toader, care a murit acolo de ciumă, cum am aflat mai devreme. Acum, însă, dacă soarele s-a oprit taman în vârful cerului și de acolo ne privește îngăduitor, hai so încheiem cu sporoava și eu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]