2,724 matches
-
era de formă pătrată și avea pe margini, pictate, patru făclii. Pe una din laturi, era scris: "În memoria Doamnei Ecaterina Harnav", pe alta: "Au trecut în eternitate în vârstă de 44 ani la 23 martie 1867", pe alta: Unica româncă ce au purtat steagul libertății Moldovei la anul 1848" și pe a patra latură: "Au trăit apoi în obscuritate" (N.A. Bogdan, Op.cit..). Pe altă piatră este sculptată în formă de inimă, în jurul căreia este scris: "Unirea țărilor Române" (Ibidem). Astăzi
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar fi să faceți un top al româncelor celebre, la ce nume și la care din operele lor v-ați opri? Nu pot să fac un top. Există personalități românești apreciate peste hotare: Elena Ghica, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Alice Voinescu, Monica Lovinescu, Alina Diaconu (aceasta din urmă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
presă, care vă plasează „printre cele mai mari atlete din lume”. Sunteți, practic, „imbatabilă” la o milă și la 1500 metri, dar aveți destule alte recorduri, de sală și în aer liber, la 600, 800, 1000 și 3000 metri. „Prezența româncei la startul unei curse - scria UPI anul trecut, după câștigarea primelor două confruntări din circuitul nipon - aproape că exclude posibilitatea unei surprize în ceea ce privește identitatea câștigătorului, atât în cursele de o milă și 1500 m, cât și - iată încă o dată - în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar fi să faceți un top al româncelor celebre, la ce nume și la care din operele lor v-ați opri? Nu pot să fac un top. Există personalități românești apreciate peste hotare: Elena Ghica, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Alice Voinescu, Monica Lovinescu, Alina Diaconu (aceasta din urmă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
presă, care vă plasează „printre cele mai mari atlete din lume”. Sunteți, practic, „imbatabilă” la o milă și la 1500 metri, dar aveți destule alte recorduri, de sală și în aer liber, la 600, 800, 1000 și 3000 metri. „Prezența româncei la startul unei curse - scria UPI anul trecut, după câștigarea primelor două confruntări din circuitul nipon - aproape că exclude posibilitatea unei surprize în ceea ce privește identitatea câștigătorului, atât în cursele de o milă și 1500 m, cât și - iată încă o dată - în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
problemă nu: avem> zice <IM o să mai vorbim cu dumneavoastră.> bun↓ a doua zi iar așa (xxx) dacă erau alții săraci mă lăsau în stradă↓ ce ziceau <IM du-te domne acasă singură cu trenu. (xxx)> îți făceau ai noștri:: româncă fiind↓ sau: B: da. da. A: da zic v-ascult (xxx) <IM spuneți-mi și mie CUM arată doamna moravia.> acuma deja mă de mă era deja obositor zic <@ chiar nu știe cum arată vine și mă-ntreabă pă mine
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
al istoriei diplomației, fratele său Dimitrie Bantaș, guvernator de Tobolsk și Vilna, senatorul Ioan Muraviov Apostol, nepotul hatmanului Dănilă Apostol. Se crede că au avut înrudire românească, scriitorii Gogol, Dumitrașcu, Nicolaie Scerbani, Negrescul din Herson, Chiriacov din Odesa, ș.a. Dintre românce amintim surorile lui Antioh Cantemir - Maria Cantemir și prințesa Smaranda Golițin, contesa Roxandra Edling născută Sturdza, Alexandrina Rosetti - Smirnov, prințesa Elena Ghika - Masalschi romancieră sub pseudonimul Dora d'Istria. Dintre moldovenii din stânga Nistrului s-au remarcat Iacov Hâncu (Ghinculov) profesor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Revista politică” din Suceava în 1886, iar în 1888 își strânge „încercările literare” în cartea Versuri și istorisiri. Pentru propagarea ideilor de emancipare a femeilor și pentru încurajarea scrisului feminin publică articole și editează sau conduce periodice ca „Dochia” (1896-1898), „Românca” (1905-1906), „Viitorul româncelor” (1912-1916) și „Revista scriitoarei” (1926-1928). Mai e prezentă cu versuri, proză și teatru în „Convorbiri literare”, „Cele trei Crișuri”, „Evenimentul”, „Revista literară”, „Românul” (unde îi apare în 1893 romanul Dorin Molna) ș.a. A folosit și pseudonimele Stanca
XENOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290681_a_292010]
-
Suceava în 1886, iar în 1888 își strânge „încercările literare” în cartea Versuri și istorisiri. Pentru propagarea ideilor de emancipare a femeilor și pentru încurajarea scrisului feminin publică articole și editează sau conduce periodice ca „Dochia” (1896-1898), „Românca” (1905-1906), „Viitorul româncelor” (1912-1916) și „Revista scriitoarei” (1926-1928). Mai e prezentă cu versuri, proză și teatru în „Convorbiri literare”, „Cele trei Crișuri”, „Evenimentul”, „Revista literară”, „Românul” (unde îi apare în 1893 romanul Dorin Molna) ș.a. A folosit și pseudonimele Stanca, D. Elgard și
XENOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290681_a_292010]
-
o alegere mai rezonabilă. După ce directoarea Institutului Cultural Român din Viena mi-a explicat puțin cum stau lucrurile acolo, m-am liniștit. Ghizii mei ocazionali prin Viena, Gabriel Kohn, lectorul român de la Universitatea vieneză, și Catherine Danielopol, austriacă prin naștere, româncă prin origine, m-au convins și mai tare. Bine, știam eu că Viena e o capitală culturală importantă, dar îmi lipsea simțul proporțiilor. Programul tuturor manifestărilor culturale dintr-o săptămână vieneză, cu o prezentare minimală a fiecăreia, ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
doar se fac că discută, pentru că nu cred că va fi expulzat vreunul. Iar când ai patru soții, tot ai copii, măi tată, măi... nu ți-e frică așadar de o eventuală expulzare. Subiectul reportajului era însă Elena, o mică româncă de 8-10 ani, care trebuia să plece din Franța - o „expulzată cu forța“, după limbajul oficial. Copiii din clasă s-au mobilizat (Franța, deh...), așa că ea nu a mai fost expulzată (și nici părinții...). Numele era pronunțat când Ielena, când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Masa festivă organizată de primar în onoarea „oaspeților veniți tocmai de peste Ocean“ este memorabilă. Un Elvis autohton, tuciuriu, amestecă Love me tender cu cântice dă pă la noi, iar americanii cuminței, sfioși, la locul lor, încep să se amestece cu româncele cărora li se învârt ochii în cap, după ei, ca la jocurile mecanice. Singurul ce rămâne într-o inconfortabilă alteritate este căpitanul Jones, care - totuși! - are o misiune de îndeplinit. El înce-pe să înțeleagă că lucrurile sunt mai complicate, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
scrie pe Internet. Sunt româncă, voi continua să lucrez aici, iar asta e o alegere profund personală: suntem cu toții cetățeni ai lumii. La Londra sau oriunde în străinătate, ți s-a întâmplat să fii stânjenită de faptul că ești „actriță româncă“? Nu. Sunt mândră de țara mea, de poporul meu. N-am fost niciodată surprinsă sau privită astfel. Am lucrat în Franța și în Anglia până acum, iar în aceste două țări valoarea nu ține de naționalitate, de ce background ai. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile dintre moldoveni și munteni încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va îndrăgosti de „un pui de româncă“, cucoana Sultana: „Ce strașnică muiere!“. Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate „între Șomuz și între satul Broșteni“, undeva în apropierea Fălticenilor, „un român înalt, adus puțin din spetele late“, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, „nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
direct sau indirect, pe toate celelalte. Un subiect care a provocat dezbateri îndelungate în ultimii ani este cel legat de interzicerea avortului în România comunistă. Decretele 770/1966 și 441/1985, generate de fantezia grotescă a unei explozii demografice, livrau româncelor, oricum private de mijloace contraceptive, coșmarul unui avort care putea sfârși tragic, la închisoare sau în moarte. Practicile medicale ilicite s-au soldat nu doar cu aproape 10.000 de victime, ci și cu nenumărate traume ireversibile. Un adevărat muzeu
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
foarte priceput organizate, am Întâlnit - și Întâlnesc și azi, la Paris - nu puțini purtători de nume ilustre franceze, engleze sau românești. Alături de unii scriitori de vârf ai Parisului, pe care Îi atrage prin farmecul și bine conturata ei personalitate de „Româncă frumoasă și isteață” - Francezii au Încă și azi În minte puternica personalitate a Elvirei Popescu sau a Marthei Bibescu, femei care au colorat monotonia culturală pariziană prin acel on ne sait quoi balcanique. La aceste Întâlniri și mese, Aurora era
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ardealul necedat de România. În 1942, agenții D.G.P. au aflat că autoritățile ungare caută „pe toate căile și prin toate mijloacele” să spioneze viața intimă a românilor din teritoriul cedat. Acest lucru s-a efectuat prin fete/femei, care erau românce sau cunoșteau limba română, instruite într-un curs rapid, după care au fost angajate ca servitoare la diferite familii de români, mai ales de intelectuali. Au fost propuse colaborări tuturor soțiilor românilor de origine etnică maghiară și femeilor ungare căsătorite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
14 martie 1955 în Constanța, județul Constanța, România, fiul lui Cârlănescu Ionel și Gabriela, cu domiciliul actual în Suedia, Hajland, Kaprifolvagenstr. nr. 3/A. Dogaru Melozina, născută la data de 20 aprilie 1921 în localitatea Vîrful Cîmpului, Dorohoi, județul Botoșani, Românca, fiica lui Usturoi Dumitru și Elena, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, N. Skolgatan nr. 18. Petrenco Petre, născut la data de 24 august 1941 în localitatea Caracal, județul Olt, România, fiul lui Radion și Irina, cu domiciliul actual în
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
producție, roșii ochiurile în gardul de cărămidă, iarbă tunsă, galben lămîi pe corpul central, fostul complex agricol tip cu distribuțiile orizontale în estetic, înainte de Beclean, km 304, mult în afara satului, în trening vine fuga pe cotul șoselei, România mai lasă româncelor potențialul de populare, singuratica barză în zbor, de trei ori la fel peste zi, anexa lună la dealul negru, poale de pădure a treia parte din jos, demnitatea țării ce reușește o înmormîntezi în comorile umanității, din Sărățel ambiguu, carnația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
educație națională pentru care Bărnuțiu pledează pasionant trebuie să pulseze de iubirea necondiționată pentru patrie. "Iubirea de patrie" figura deja, fără să fie însă principiul axial, printre țelurile majore urmărite de educația morală a românilor și în educația sentimentală a româncelor. În paginile Echilibrului între antiteze, I. Heliade Rădulescu (1916) [1859-1869] definea patriotismul ca datoria de a-ți "amà și respectà Patria și însuși cu defectele ei" (II, p. 55). Tributar spiritului vremii, patriotismul este conceput în termeni exclusiv masculini: Patria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Patrie are deci un caracter epifanic - iubirea evlavioasă a țării se traduce într-un patriotism revelator. Iar cel căruia i s-a revelat Patria nu poate decât să cadă în extaz, cuprins fiind de o cucernicie febrilă. Educația sentimentală a româncelor trebuie, de asemenea, redirecționată înspre amorul de patrie. Într-o culegere didactică de Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete destinată claselor a II-a și a III-a, iubirea de patrie este clasată înaintea iubirii materne a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cantine; să se actualizeze regulamentele; fonduri pentru cămine pentru achiziționarea de televizoare ș.a. Cristian Popescu 43 a propus introducerea unor concursuri cu tematică sanitară, transferarea în cămine a unor activități ale ASC, precizări în regulamente cu privire la studenții străini căsătoriți cu românce care nu sunt prinse în forme de învățământ, dar care ocupă locuri în căminele de familiști, fixarea unui barem de afecțiuni care împiedică serviciul la cantină. D. T.: Probleme specifice, pentru că era vicepreședinte pe social. S. B.: În luarea de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și frumoasă, dar există și alte perioade care favorizează un turism plăcut. "Da" a răspuns recepționera "dar vedeți, eu nu sunt catolică, ci ortodoxă". "O italiancă ortodoxă?", am întrebat mirat. "Eu nu sunt italiancă", mi-a răspuns tânăra. "Eu sunt româncă". Numai la așa ceva nu mă așteptasem. Iar când am schimbat imediat conversația din engleză în română a fost rândul fetei să pufnească într-un râs tensionat și să spună: "Uite-așa! Timp de o săptămână ne-am forțat să vorbim
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nemțoaica într-o zi nu puteau face nici zece moldovence din cele mai harnice în același timp. În casa "boanghinei'', cum o porecleau românii, totul era aranjat de așa manieră încît să poată fi la îndemînă în caz de nevoie. Româncele pierdeau peste 60% din timp căutînd tot felul de unelte, de scule pentru o anu mită treabă, uneori banală. De aici și eficacitatea nemțoaicei. În plus, în pauzele necesare unei munci, se apuca rapid și făcea altceva, mai de scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lăsat-o să doarmă. Putea fi omorîtă de răufăcători. Revenind în Oran, domnișoara s-a pus să facă economii din banii de hrană. Din cei trei dinari. Deși avea o mie și opt sute de dinari pe lună. Risipa trebuia recuperată. Româncele au găsit banii dosiți de domnișoară și au cumpărat o sticlă de spirt medicinal și un pui dolofan din care au făcut o supă (au profitat că era leșinată ). Cu o lingură domnișoara era hrănită delicat. Am lucruri și sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]