12,281 matches
-
aripile albite / de ani / până secunda prinde/ lumina în suflet / și începe / să cânte / ochii roșii / ai timpului îmi / ating privirea / sângerând/ suferinzi / de sigurătate // doamne// dă-i timpului / trist / tandru / trecător / spațiu / să-și afle iubirea." Cerul, imagine tipic romantică, este invocat într-o odă arzătoare, adolescentină: "nu sunt nimic / o cerule/ când o să ajung / la tine / ca să mă înec / în albastru / ca-n trupul meu / ușor // când o să-ți / sărut fruntea / nesfârșită / și-o să mă fac de tot / stea
Poeți de vânzare by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7429_a_8754]
-
în secolul al XVIII-lea, în Europa; zilele trecute Cvartetul "Voces" a susținut două programe dedicate în întregime marelui clasic vienez, creatorul genului cvartetului clasic; un proiect similar vizează aniversarea a două sute de ani de la nașterea acestui astru al constelației romantice care a fost Felix Mendelssohn Bartholdy; tot în aceste zile - cu concursul lui Ladislau Horvath în calitate de violonist solist și dirijor - Orchestra de Cameră Radio, Corul Academic Radio condus de Dan Mihai Goia, au susținut un întreg program dedicat creației marelui
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
care a fost Felix Mendelssohn Bartholdy; tot în aceste zile - cu concursul lui Ladislau Horvath în calitate de violonist solist și dirijor - Orchestra de Cameră Radio, Corul Academic Radio condus de Dan Mihai Goia, au susținut un întreg program dedicat creației marelui romantic. La Opera bucureșteană după o premieră absolută ce a reunit două titluri românești de valoare cu totul discutabilă, recenta montare a capodoperei lui Ceaikovski "Evghenii Oneghin" s-a dovedit a fi o realizare valabilă. Atât în plan regizoral-scenic, cât și
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
Crina Zancu în rolul atât de complex, în plan psihologic, al Tatianei. Apariție scenică dezinvoltă în rolul titular, baritonul Iordache Basalic nu a reușit, deocamdată, să asimileze specificul de vocalitate al partiturii, una dintre cele mai complexe pagini ale literaturii romantice a școlii ruse de operă a secolului al XIX-lea. Este un rol în care, ne aducem aminte, cu decenii în urmă a evoluat magistral - prioritar în plan actoricesc - baritonul Mihail Arnăutu; ...iar în rolul tânărului poet Lenski, tenorul Valentin
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
minor, recital susținut de pianista Anne Queffélec, o muziciană ce aparține tradiției celei mari a culturii franceze a instrumentului său; coerență și claritate, eleganță și farmec, transparențe deloc sticloase ale sunetului, reprezintă împreună datele unui stil tipic francez, nu neapărat romantic dar sensibil, privind abordarea creației mozartiene. La cererea insistentă a publicului, ne-a dăruit o bijuterie din marele tezaur al sonatelor lui Domenico Scarlatti; ne-a amintit că maestrul absolut, marele patriarh al pianisticii franceze actuale, rămâne în continuare Aldo
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
astăzi, la o lectură detașată, mai degrabă întrebări și perplexități decît certitudini: de ce se află acest nume pe lista scriitorilor români importanți? Opera sa propriu-zis literară, de dimensiuni reduse, e mai degrabă nesemnificativă sub raport estetic. Multe proze de epocă romantică se citesc și astăzi cu interes, ba chiar cu pasiune, ca produse ale unei psihologii sau ca documente umane excepționale; în schimb proza lui Odobescu, falsă și contrafăcută, pare a fi ieșit din zona interesului real. Cum de și-a
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
vînătorii. Deși fraza lui Odobescu, extrem de construită în esența ei, e formată din cele mai ciudate elemente lexicale, ea corespundea totuși, în ecou, idealului estetic junimist: se încadra în mod evident unui stil "serios", bine dominat de autor, fără patetisme romantice, era destinată doar oamenilor cultivați. Ponderea, varietatea lexicală, proprietatea termenilor, eleganța sintactică reprezentau exact ceea ce Maiorescu dorise să instaureze în cultura română. Fără să fi fost maiorescian, Odobescu a creat pe cont propriu o variantă a stilului junimist, plecînd de la
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
nu relevă atît disperare, cît prelungirea unui narcisism de factură estetică. Prin acest ultim gest, de mare curaj, dar și de mare egoism, viața lui Odobescu s-a dovedit într-adevăr, pînă la capăt, rotundă și armonioasă. Ca și alți romantici, Odobescu a purtat o abundentă corespondență, din adolescență și pînă în preziua sinuciderii. Cele peste 3000 de scrisori, redactate mai ales în franceză, reprezintă realizarea supremă ieșită din mîna scriitorului. Din păcate, nu le putem trece la activul literar: mai
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
femeilor și copiilor, iar recoltarea în seama studenților și soldaților. Cei rămași la lucrul câmpului au început să Ťfureť din avutul obștesc (care era de fapt propriul lor, luat cu forța). Astăzi, jertfa țăranilor răsculați în 1949-1950 rămâne un episod romantic. Răzmerițele finale din 1960-1962 seamănă cu asediile medievale. Ziua din aprilie 1962, când a fost decretată colectivizarea, seamănă cu căderea Constantinopolului. Așa cum picturile din Aya Sofia ilustrează o lume străină de cea care urma să vină, țăranii se proiectează în
Țăranii și comunismul by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7445_a_8770]
-
vrea, nu și ceea ce-și dorește, și Vicky (Rebecca Hall), o brunetă conformistă, calculată și promptă ca un ceas deșteptător, logodită cu un tânăr inspid cu scrupule aproape victoriene, Doug (Chris Messina), decid să-și petreacă vacanța în decorul romantic al Barcelonei la Judy Nash (Patricia Clarkson), mătușa lui Vicky. Marea de flori viu colorate, Sagrada Familia a lui Gaudi cu efervescența nebună a arhitectului de sensibilitate suprarealistă, soarele fierbinte al Catalaniei deschid apetitul Cristinei pentru aventură. Ocazia se ivește
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
Pavel Șușară Mircea Bochiș Ca structură psihologică, Bochiș este un romantic tîrziu care beneficiază deopotrivă de subtilitățile simbolismului și de risipa energetică a expresionismului, dar într-o variantă oarecum sceptică, ușor temperată prin luciditate și supraveghere cerebrală. Coborît, pe de o parte, din memoria peisagismului complex al Școlii de la Baia Mare, în
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7461_a_8786]
-
a o însoți spre casă pe ducesa Ana Amalia. Este a doua călătorie în Italia și, într-o epistolă către ducele Carl August, Goethe recunoaște că "petalele primei admirații și curiozități au căzut". Italia e acum mai puțin un ideal romantic pentru poetul deja preocupat de scrierile științifice pe care abia aștepta să le reia la întoarcere. Epigramele, scrise după modelul Martial, concis și cu spirit de observație, au fost finalizate după întoarcerea la Weimar, în iulie 1790, când îl pe
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
elementul meu!" (id.); "Stejarul de pe munte ce trăsnetu-l izbește Stă încă în picioare, semeț și neclintit; Dar inima-i e arsă, și oricît mai trăiește De nici o primăvară nu poate fi-nverzit". (Un ceas e de cînd anul trecu). Temele romantice de prim ordin (iubirea, trecutul, peisajul) ajung doar pretext pentru filozofare; în aceste condiții, nu ne mai mirăm de insignifianța totală a poeziei de iubire a lui Alexandrescu, convențională și scrisă fără convingere, de banalitatea peisajelor, mai ales a celor
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
iar tema acestui dialog este pur culturală, abia atunci poetul se simte în largul său ("...de este d. Alexandrescu poet, felul său este epistola familiară", spunea Heliade, a contrecoeur la 1838, în articolul Despre versificație). Lumea cu adevărat proprie acestui romantic era salonul literar, spațiu prin excelență al politeții, unde poetul urma să se afle în centrul atenției; lumea din jur trebuia să fie spirituală, să cultive conversația elegantă. Salonul secolului al XVIII-lea francez, pe care poetul nu l-a
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
iar temele abordate sunt temele dominante în Ancien Régime: adică religiozitatea ori lipsa ei, Voltaire și fantoma nonconformistului, în ce constă vocația poeziei, raportul dintre regulă și invenție în literatură, poezia pastorală etc. etc. - teme ce evocau deja, în epoca romantică, o literatură deja apusă. Pe aceste teme, în fond anoste și specioase, Grigore Alexandrescu se pricepe să construiască nesfîrșite badinerii. Poezia devine la el o scuză pentru a-i trata familiar pe marii boieri, altfel inaccesibili în lumea concretă, precum
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
platitudini, monologul continuu nu are întotdeauna spirit și se pierde în lungimi nepermise. Dar, în ansamblu, poezia didactică românească se năștea exact atunci, iar posibilitatea de a scrie poezie de idei în limba română devenea o realitate. Iată că un romantic, utilizînd o limbă literară încă șovăielnică, reușea să reînvie atmosfera secolului al XVIII-lea. Iar cînd dialogul apărea preponderent în text (precum în capodopera Satiră. Duhului meu), Alexandrescu dovedea o altă înrudire profundă cu clasicismul francez, și anume vocația de
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
maeștri, că trebuie să cunoști regulile artei, că imitarea anticilor și a clasicilor este obligatorie. Versul clar, melodios, încărcat de idei, transmițînd un mesaj "înalt" - iată idealul lui Alexandrescu, un ideal ce datează dinaintea romantismului. Și romantismul? Traversînd întreaga epocă romantică, Alexandrescu s-a molipsit inevitabil de toate bolile ei. A fost poet de mare precocitate și de vocație rapid identificată; a scris primele poezii cu adevărat originale la vîrsta de 22 de ani; apoi, în numai cîțiva ani, între 1838
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
supremă. în afară de poezie n-a scris nimic semnificativ; cele cîteva pagini de proză, cuprinse în Memorial de călătorie și în corespondența privată, ne interesează astăzi doar prin luminile pe care le aruncă, direct sau indirect, tot asupra poeziei. Ca un romantic autentic, s-a consumat integral în tinerețe, cu combustie rapidă; dacă viața i s-ar fi încheiat la 1843, la vîrsta de 33 de ani, și nu în 1885, cum s-a întîmplat în realitate, poezia lui Alexandrescu n-ar
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
întîmplat în realitate, poezia lui Alexandrescu n-ar fi fost în perspectiva timpului mult diferită, deoarece imaginea lui literară se afla deja desenată. Ecloziunea spectaculoasă din tinerețe, rapiditatea arderii și tăcerea ulterioară s-au combinat la poet cu altă trăsătură romantică la fel de tipică: boala mentală ce i-a întunecat a doua parte a vieții. Ca și Hölderlin, lovit de nefericire la aproape 50 de ani, va îndura pînă la sfîrșitul vieții calvarul nebuniei, întrerupt de episoade încă și mai tragice de
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
îndura pînă la sfîrșitul vieții calvarul nebuniei, întrerupt de episoade încă și mai tragice de luciditate. Acest frecventator al saloanelor și poet monden, în pur stil clasic, va suferi însă în viața privată ca un poet maudit de cea mai romantică speță. Tot ca romantic, Alexandrescu a avut nostalgia și presimțirea capodoperei, știind însă că nu o va atinge niciodată. Luciditatea extremă privind propriile sale resurse poetice s-a combinat la el cu o la fel de mare luciditate în ceea ce privește situația literaturii române
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
vieții calvarul nebuniei, întrerupt de episoade încă și mai tragice de luciditate. Acest frecventator al saloanelor și poet monden, în pur stil clasic, va suferi însă în viața privată ca un poet maudit de cea mai romantică speță. Tot ca romantic, Alexandrescu a avut nostalgia și presimțirea capodoperei, știind însă că nu o va atinge niciodată. Luciditatea extremă privind propriile sale resurse poetice s-a combinat la el cu o la fel de mare luciditate în ceea ce privește situația literaturii române de atunci: "Capodoperele nu
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
cea mai mare parte a gloriei națiilor; și cele mai însemnate fapte, cele mai înalte descoperiri au trebuință de ajutorul ei ca să poată trăi". Ea este destinată să existe "pînă în viitorul nemărginit și în anii cei veșnici". Nimic mai romantic decît aspirația spre nemurire și presimțirea eternității prin artă. Finalul cunoscutei Epistole către Iancu Văcărescu, aparent elogiu al poetului omagiat, pare adresat însă de Grigore Alexandrescu mai degrabă lui însuși, adică celui ce a crezut, în spirit romantic și stendhalian
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
Nimic mai romantic decît aspirația spre nemurire și presimțirea eternității prin artă. Finalul cunoscutei Epistole către Iancu Văcărescu, aparent elogiu al poetului omagiat, pare adresat însă de Grigore Alexandrescu mai degrabă lui însuși, adică celui ce a crezut, în spirit romantic și stendhalian, că posteritatea îi va face dreptate, după trecerea mai multor generații: "Așa, cînd viitorimea, al nostru judecător, Care fără de sfială, aspru, nepărtinitor, L-al său tribunal supune pe războinicii vestiți, Pe despoți și pe miniștri, scriitorii străluciți, Va
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
video diptică: două camere situate în părți opuse, cuprind jumătate de scenă, dar sunt proiectate pe ecran ca un întreg. O serie de momente, combinate de diptic, creează o serie de scene cu valoare metaforică și cu un estompat parfum romantic, care pleacă de la poezia lui Eminescu, a cărei sonoritate l-a inspirat pe Rui Cataláo. Doi dintre interpreți, Mihaela Dancs și Rui Cataláo, par că se caută dar nu se întâlnesc niciodată. Ea pare că este, dar pare și că
Zodia imaginii by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7939_a_9264]
-
și elitistă, ci exclusiv una democratică și opțională. Cum întoarcerea la proletcultismul anilor '50 nu mai era posibilă, din motive obiective, ca să le spunem așa, adică din pricina simplă că revoluțiile obosite pe cîmpul de luptă efectiv își pierd și virulența romantică a ideologiei, fenomenul Cântarea României se regăsește și evoluează mai curînd în cadrele unor filosofii revanșarde și compensatorii, de tipul corectitudinii politice americane, adică într-un anumit climat disolutiv și crepuscular, iar acest fapt subminează autoritatea culturii înalte, dar nu
Sculptura, de la materie la sens (I)(Maxim Dumitraș la 50 de ani) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7941_a_9266]