1,867 matches
-
clipa aceea, mergând spre ea, am intuit că nu mai avea să mă învețe nimic nou despre Franța, că îmi povestise totul și, datorită lecturilor mele, acumulasem cunoștințe poate mai vaste decât ale ei... Când am îmbrățișat-o, m-am rușinat de gândul acela care mă luase prin surprindere. Vedeam în el un fel de trădare involuntară. De altfel, deja de luni de zile, simțeam o neliniște bizară: aceea de a fi învățat prea multe... Semănam cu un om strângător, care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
gesticulau ca niște surdomuți - de teamă că cei care plecau nu-i aud. Charlotte tăcea și, întâlnindu-mi privirea, zâmbea ușor. Noi doi nu aveam nevoie de cuvinte. III 1 În toamnă, doar câteva zile au despărțit momentul în care, rușinându-mă să-mi mărturisesc mie însumi, mă bucuram de absența mamei, internată la spital „pentru un simplu examen medical” (ne spunea ea) și după-amiaza în care, ieșind de la școală, aflam că murise. A doua zi după plecarea ei la spital
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Alcibiade mărturisește (în Banchetul, pp. 215-216) cît de tare se lasă înflăcărat și captivat de convorbirea cu Socrate. Îi bătea inima, îi dădeau lacrimile și simțea cea mai mare nemulțumire față de sine însuși. Socrate era singurul om de care se rușina. Iar cînd Socrate își deschidea cu totul sufletul față de el, descoperea îndărătul acelei carapace ca de satir, un interior divin. Dacă aceste declarații au o bază istorică, atunci ironia a fost forma exterioară a unui conținut mare și minunat, ce
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
be wise. Here do you keep a hundred knights and squires, Men șo disordered, șo deboshed, and bold, Va lua mustrări, pedeapsa n-o dormi, Ce-n slujba sănătoasei ordini ar Putea să-ți facă-acel fel de jigniri, Ce-altfèl ar rușina, pe cari nevoia Le va numi prudență. BUFONUL: Căci, stii, unchiule, Vrabia atîta la cuc hrană-a dat, Pîna puii-acestui capul i-au mîncat. Așa s-a stins lumînarea și-am rămas în întuneric. LEAR: Tu esti fața mea? GONERIL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Va face un hatîr mîniei noastre; lumea-l Poate blama, nu-opri. (Intra slujitori cu Gloucester) El? Trădătorul? REGAN: Vulpea ingrata, el. CORNWALL: Legați-i brațele uscate. GLOUCESTER: Ce vreți să spuneți? Prieteni, vă gîndiți Că-mi sînteți oaspeți; nu mă rușinați. CORNWALL: Legați-l, spun! REGAN: Strîns, strîns! O, trădător infam! GLOUCESTER: Unmerciful lady aș you are, I'm none. CORNWALL: To this chair bînd hîm. Villain, thou shalt find [Regan plucks hîș beard.] GLOUCESTER: By the kind gods, 'tis mostly
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pândind să-i imprim pe suflet imaginea// plângându-mi mie însumi de milă/ uneori sunt silit s-o prind de urechi/ ca pe un elev ascuns de teama pedepsei/ sau ca pe o pradă// dar cruzimea și riscul nu mă rușinează/ ci mă umplu cu un fel de dibăcie din dragoste/ nu e de mirare: i-aș fi croitorul/ care și legat la ochi îi coase veșmintele” (Poezia). Dintre cei doi termeni contrastivi ai poemului, mai relevant este primul, cel al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
trei dușmani invizibili simultan. Oare de ce nu știu părinții să danseze? E nu știu ce lege universală a fizicii sau ceva de genul ăsta? Deodată, mă izbește un gînd Îngrozitor. O să fim părinți! Peste douăzeci de ani, și copilul nostru o să se rușineze cu noi. Nu. Nu pot lăsa să se Întîmple una ca asta. — Luke! zic ambalată, Încercînd să acopăr muzica. Trebuie să ne ținem la curent cu cele mai la modă dansuri, ca băiatul sau fata noastră să nu se jeneze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
până la ultima picătură, și strigă sus și tare că tot ce te interesează e viața (chiar dacă de fapt aspiri în taină la convenție). Cum să fii liber: > Fii altfel cu orice preț. Fii altfel decât toți ceilalți scriitori, nu te rușina să diferi de tine însuți de la un volum la altul (Eliot a fost primul care a decis să-și contrazică afirmațiile de tinerețe, și i-a trebuit o viață s-o facă). > Ignoră toate regulile în afară de cele făcute de tine
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
1920. La patruzeci și doi de ani, Larkin scoate un volum care îi povestește viața. Alege incidente semnificative și creează o atmosferă greu de uitat. Un poem inteligent este Sunny Prestatyn. Deși e plin de cuvinte indecente, poemul e aproape rușinat. "Veniți în însoritul Prestatyn" e o reclamă strălucitoare pentru o stațiune la mare. Imaginea unei fete frumoase în nisip, cu palmieri și un hotel în fundal, e treptat urâțită de mâzgălelile trecătorilor. Artiști anonimi o transformă într-o hârcă știrbă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
periodic surorii lui și o informa, fără sentimentalisme, cum se simte Rodion (mama murise). Sonia l-a vizitat mereu pe Rodia, l-a susținut. Posomorât și zgârcit la vorbă, el se simțea când stânjenit și deranjat de prezența ei, când rușinat că o chinuie cu suferința lui, când revoltat că a fost învins de destin. Regreta în continuare că nu se poate învinui de crimă, era furios pe prostia lui. Ceilalți deținuți au îndrăgit-o pe Sonia pentru firea ei și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din ce în ce mai comercială (Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Mulți oameni au sentimente puternice față de bani, sentimente ce pot îngreuna luarea de decizii raționale când vine vorba de bani. Unii oameni se simt vinovați pentru că au prea mulți bani, alții se simt rușinați că nu au destui, pe de altă parte sunt persoane cărora le este frică să gestioneze bani în orice fel pentru că au senzația că vor fi corupți de bani în vreun fel, în timp ce alții se preocupă în mod constant din cauza
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
că trebuie să o lăsăm femeilor pe cea pe care tocmai am lăudat-o? Am remarcat, zise el. Dar avem oare dreptate să aplaudăm, am întrebat eu, când vedem un bărbat căruia am refuza, ce spun eu, căruia ne-am rușina să-i semănăm, și când în loc să simțim dezgust, simțim plăcere și admirație?" (605d-e) " Dacă tu consideri că partea sufletului nostru pe care acum câtva timp încercam să ne-o calmăm forțat când eram noi înșine nefericiți, căreia îi este sete
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
iraționale pe care le înlătură rațiunea. Astăzi am spune că dejoacă cenzura instituită de supraeu. "Nu se întâmplă același lucru în ceea ce privește ridicolul? Și când asculți într-o reprezentație teatrală sau într-o conversație privată o bufonerie de care te-ai rușina, și când simți o plăcere vie în loc să-i condamni perversitatea, nu ți se întâmplă același lucru ca în emoțiile patetice? Dorinței aceasteia de a stârni râsul, pe care o reprimai, de asemenea, prin rațiune, de teama de a nu trece
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
stare ceea ce îi este specific; din fiecare acțiune ceea ce are mai frapant. Filosoful Timocrates care asista într-o zi la acest spectacol, de la care severitatea caracterului său îl îndepărtase mereu, spunea: Quali spectaculo me philosophiae verecundia privavit!36 Timocrates se rușina din motive greșite; și rușinea aceasta l-a lipsit pe filosof de o mare plăcere. Cinicul Demetrius atribuia întregul efect instrumentelor, vocilor, decorului, în fața unui mim care îi răspunse: Privește-mă jucând de unul singur; și spune, după aceea, ce
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu cea a istoriei naționale, istoricul moldav optează fără ezitare pentru cea de-a doua. Inima mi se bate când aud rostind numele lui Alexandru cel Bun, lui Ștefan cel Mare, lui Mihai Viteazul; dar, domnilor mei, și nu mă rușinez a vă zice că acești bărbați, pentru mine, sânt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar; aceștia sânt eroii lumii, în loc că cei dintâi sânt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia dela Războieni are mai mare interes
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apusene, în desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi și evenimente mai formidabile decât le putem găsi în viforosul nostru trecut. Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm de cămeșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului (Patrașcanu, 1937, p. iii). Cu tot acest complex de inferioritate, un lucru este cert: istoria românilor nu mai poate fi privită în propriul ei cadru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Cuvântul pentru deschiderea..., Patrașcanu optează pentru subiectivismul național: "Pentru noi, Românii, istoria patriei este mai însemnată decât a oricărui alt popor. [...] Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebue să ne rușinăm de cameșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului" (Patrașcanu, 1937, p. III). Pe planul concret al interpretării istorice, istoriografia critică se exprimă în sensul unei demitizări parțiale a metapovestirii istorice românești. De exemplu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]