3,312 matches
-
Sus, din Iatacul înalt de Alcazar și de undeva din piepturile sidefii din adânc, gândurile suferinzilor din temnițe se topesc în scutecele de nea ori de stele. Nu e o lume de vis. Sunt Oameni curați îngenunchiați și purificați în ruga lor de foc, sfântă. Nu sunt Magii-Crăișori... Ei au plecat de mult, dar n-au mai ajuns, nici încărcați cu daruri, nici încărcați cu chiciură. Dincolo de negura străvezie a zorilor, peste biciuiala Crivățului își înalță frunțile, Crinii aceia plăpânzi și
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
nu mai erau, iar turma sta încremenită în sârmele cocoțate pe trei rânduri ghimpate. Viața creștină mai gâlgâia pe undeva, pe sub plânsul înăbușit al Gliei înroșite. Surâsul încremenea și el prăvălit peste lanțurile care mușcau hămesite din gleznele uscate. Deseori rugile întemnițaților creștini erau înăbușite de zăngănitul ateu al cătușelor reci. Iertarea pentru călăi se ridica tămâie de pe trupurile frânte ale celor mereu torturați. Lacrimi de foc umezeau duios și deseori obrazii aprinși ai Moșului. Fierbințeala emoției ardea scâncetul înfășat în
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
a Cosmosului creat. Toate frumusețile Pământului, de la necuvântătoare la cuvântătoare, de la lucruri la ființe, de la toate stările firești, la toate mișcările mirifice miraculoase, de la flori la miresme, de la adiere la fior, de la fâlfâiri și înălțări, de la surâs la încântare, de la rugă la îmbrățișare, de la Dor la Iubire au preamărit-o pe cea Aleasă de Dumnezeu pentru Nașterea Fiului lui Dumnezeu-Mântuitorul lumii și pentru renașterea spirituală și mistică a Omenirii. Dar cel mai mult de pe pământ au iubit-o și o iubesc
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
frământărilor și gândurilor negre, simțeau că Dumnezeu le va fi mereu aproape și nu-i va lăsa în deznădejde. Pentru Laura, a fost balsamul de care avea nevoie acum, la o nouă răscruce de viață. Valentina simțea și ea că rugile ei îi vor fi auzite și că va fi fericită lângă cel cu care își va împărtăși bucuriile și necazurile, cu cel care va deveni partenerul său, pe viață, așa cum a visat și și-a dorit mereu. Începea o nouă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
frământărilor și gândurilor negre, simțeau că Dumnezeu le va fi mereu aproape și nu-i va lăsa în deznădejde. Pentru Laura, a fost balsamul de care avea nevoie acum, la o nouă răscruce de viață. Valentina simțea și ea că rugile ei îi vor fi auzite și că va fi fericită lângă cel cu care își va împărtăși bucuriile și necazurile, cu cel care va deveni partenerul său, pe viață, așa cum a visat și și-a dorit mereu.Începea o nouă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
-și găsească un strop de alinare. Cât de impasibil a rămas universul la toată această frământare, la acest supliciu strecurat, discret... într-o ființă atât de plăpândă, de fragilă și supusă degradării. Care metafizică poate răspunde atâtor întrebări, blesteme și rugi ce zguduie, adesea, temeliile nopții? Cine este dincolo de vălul acesta insinuant, ademenitor și imprevizibil, ... Citește mai mult Motto:”Sătul de subterfugii cronofage,/ De viața fără țel și înțeles,/Sătul de mine însumi, mai ales,/ M-aș ridica și-aș zice
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
-și găsească un strop de alinare. Cât de impasibil a rămas universul la toată această frământare, la acest supliciu strecurat, discret... într-o ființă atât de plăpândă, de fragilă și supusă degradării. Care metafizică poate răspunde atâtor întrebări, blesteme și rugi ce zguduie, adesea, temeliile nopții? Cine este dincolo de vălul acesta insinuant, ademenitor și imprevizibil, ... XX. EU SINGUR VINOVAT, de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016. A fost un vis, urmat de-o sfântă nebunie. Te
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
în derivă"... Doctore Octavian ! " Leii (noștri) la români", ne-ndeamnă la "Cugetări" " Lupii turbați" rup câte-o halcă ; "Leului" cer Guvernări ! "Apocalipsa" ne anunță : Visul unui Guvernant", Ce se vrea pe culmi înalte și Țara-n jos în neant... "O Rugă pentru Români", ca CERUL Să-i dea afară Pe toți care-s "vânzători", din ce-au furat 'cei "Hoți de Țară" "Țara noastră"-i de la Tisa, până-n sud la fluviu' Istru Se vede că e-n sărăcie, prin "Spaima unui
LACRIMI PENTRU NEAM ȘI ȚARĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379438_a_380767]
-
moșul gata să lovească cu toporișca, iapa fornăind încordată ca un arc, lovind amenințător zăpada cu copita, mânzocul mâlc lângă iapă, lupii pe labele de dinapoi, luna scriind pe colții lor și chiuitura care în sălbăticia nopții pare ca o rugă! -Scoală, mândruțo, din somn Nu mă vezi că eu nu dorm! Cerne o ninsoare blajină, nu-i ger, iar dac-ar fi, cine să-l mai simtă?! Moș Vasile Chițâgoi nicidecum! Are fruntea plină de broboane reci, obrajii aprinși ca
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
poezie religioasă, dar nu o poezie ascetă, a dogmelor, ci a poetului laic care se roagă Divinității așa cum știe și cum crede el că este mai bine ca să poată fi auzit. În versuri de o vibrație înaltă autoarea confirmă îndeplinirea rugii sale către Creator. Mi-ai auzit dorul plângând /și-ai venit, Doamne, să-mi dai rouă, în zori. M-ai umplut vrerea cu cântec arzând / și m-ai pus să stăpânesc peste flori./ Mi-ai auzit mersul stingher / și mi-
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]
-
de vânturi Că se lasă pătrunși de sevele reci, Și când se-apleacă înspre pământuri, Văd putrezind frunziș pe poteci. Clopotul toamnei, se sparge si urcă, Și-mbracă natura în doliu corosiv - Nu știu de unde, din care ceruri pică, În loc de rugă caldă, plâns rece, convulsiv. Referință Bibliografică: Poeme de toamna / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POEME DE TOAMNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379458_a_380787]
-
limba română. Ca și râul curat slova din cer a venit Graiul nostru cel dat fost-a mult prigonit. Tezaur ne-a fost limba noastră română Prin ea ne-am vărsat sufletul trudit Prin doina cântată ce rămâne eternă Și ruga prin care spre cer ne-am suit. Graiul cel vechi l-am păstrat cu onoare Cântându-ne jalea cu turmele-n vale Și-n jocul de horă cel strămoșesc Intrat-am cu tot sufletul nost’ românesc. Trăim într-o țară
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379516_a_380845]
-
greu înfipt cu răutate într-o stâncă... Și ea m-a ascultat: s-a-ngrămădit întreagă-n rădăcini și-acolo-n stâncă a-nceput să crească, să crească mută de singurătate, cu brațe drepte și cu fruntea albă ... Dar cine-ajunge-acolo să înalțe rugă?! Căci dusu-i dus, neantul ne subjugă! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul V, 31 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ursu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379509_a_380838]
-
e noapte și-i rece pamântul... și-i greu peste mine Iar timpul în ciudă nu trece, Nu aleargă, nu curge, nu vine... Nici lumină nu am c-a rămas Încuiată-n cuvântul șoptit; Citește-mă tu ca pe-o rugă, Să mă mint că mai sunt, n-am murit! Iubito, mi-e noapte și gândul Mă leagă de tine, senin, După tine-mi pun răsăritul... Zâmbește-mi, iubito, puțin! Visează! Visează că-n vise Mai am o poveste să-ți
IUBITO! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379548_a_380877]
-
dorul îl apasă De cea care tovarăș lui i-a fost o viată. L-a părăsit în iarnă, pe nepusă masă Și a lăsat în pieptu-i un bulgăre de ghiață. Dar iată-l, intră-n casă, iar la rugăciune Și ruga lui e tristă,spre Domnul cu durere, Din câte rugi există,mereu doar una spune, Să-i curme suferința, să-l ia lângă muiere. Emil Șușnea 20.04 2016 Referință Bibliografică: Bătrânul / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BĂTRÂNUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379554_a_380883]
-
fost o viată. L-a părăsit în iarnă, pe nepusă masă Și a lăsat în pieptu-i un bulgăre de ghiață. Dar iată-l, intră-n casă, iar la rugăciune Și ruga lui e tristă,spre Domnul cu durere, Din câte rugi există,mereu doar una spune, Să-i curme suferința, să-l ia lângă muiere. Emil Șușnea 20.04 2016 Referință Bibliografică: Bătrânul / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1970, Anul VI, 23 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
BĂTRÂNUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379554_a_380883]
-
azur, cerneală? Robiți de patimi să-ncetăm apoi Iubirii să-i mai cerem socoteală... Să toarcem firul gândului în vers Când zbatul vieții țese cu-ndârjire, Poem de vis acestui univers Bolnav de-atâta ură și-nvrăjbire. Cu mâini de rugă slobode-n cuvânt Să nălucim avântul și simțirea Și mântuită carne-n templu sfânt Din rai să plângă peste noi iubirea! de Gabriela Mimi Boroianu de Gabriela Mimi Boroianu 08.02.2015 Referință Bibliografică: Vrei? / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare
VREI? de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379549_a_380878]
-
întâmple, Chiar planuri pentru vremea argintului la tâmple. Așa ne-a fost iubirea ca primele zăpezi Din iarnă de curate, cum astăzi nu mai vezi. Cu sărutări în joacă date doar în fugă Dar dulci și inocente ,calde ca o rugă. 20 S-au dus acele zile,le-am lăsat să zboare, Frumoase dar sărmane păsări călătoare. S-au dus spre nemurire,s-au dus cu-al nostru dor Iar azi păstrăm în inimi doar amintirea lor. Când mă întorc cu
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
VÂNT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1700 din 27 august 2015. Ne-mbracă în dor cămașa de frunze În toamna ce vine apatic pe vârfuri, Te-ating cu licoarea livezii pe buze, Avid mi te cer în rugă de fluturi. Se mistuie-n pleoape fântâni care ard, În ciob de nerost prinse-n ierburi de rai, Aezi precum sălcii se-ntrec pe sub fard, Culori să-mblânzeasca în susur de nai. Setoasă mi-e toamna, ce nu vrea să-nvețe
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Ecou prin vitralii de albi porumbei. Tumult și risipă, neliniști de veghe, ... Citește mai mult Ne-mbracă în dor cămașa de frunzeîn toamna ce vine apatic pe vârfuri, Te-ating cu licoarea livezii pe buze,Avid mi te cer în rugă de fluturi. Se mistuie-n pleoape fântâni care ard,În ciob de nerost prinse-n ierburi de rai,Aezi precum sălcii se-ntrec pe sub fard,Culori să-mblânzeasca în susur de nai.Setoasă mi-e toamna, ce nu vrea să-nvețe
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
vinovat Un dor, pe care să-l nuntești. Închis ai stat în turn de frig Ca-ntr-o strânsoare fără chei, Să nu te chem, să nu te strig, Nevindecată să mă iei. Să-mi limpezești zăpezi și nori Și rugi ajunse nicăieri, Avar s-aprinzi stinse culori, Apoi la îngeri să mă ceri. Să n-am nici lacrimă sub fard, Dar nici cărări să pot pleca, În gând să-ți plâng, în trup să-ți ard, Doar tu să poți
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Badea ne anunță majestuos: „Vine toamna!” Păi, n-a mai venit? A venit, sigur ca a mai venit dar acum... „Se scutură rugina pe cărare”. Cum totul vine și pleacă cu sau voia noastră, dumealui nu mai rămâne decât cu ruga: „Du-te toamnă!” și-i și explică de ce: „Frumoasă toamnă, timpul tău se duce/ Pleca-vei către zări îndepărtate/ A tale frunze duse-s să se culce/ Rămâne-vor doar visele deșarte”. Jaqueline Cocuța Obogeanu, cu „Șoapte pe trupul nins
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
mi-au fost mai aproape, nicicând n-am știut în înalt să mă scald, dar nicicând nu mi-au plâns stelele pe sub pleoape. Nicicând n-am văzut zori de zi mai senini, dar nicicând n-am trăit, calm, apusuri de rugă, nicicând n-am ales să culeg mărăcini, dar nicicând nu m-au pus mărăcinii pe fugă. Nicicând nu m-a fost mai negru pământul, dar nicicând n-am avut suflet mai luminos, nicicând nu mi-a fost anevoie cuvântul, dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
mi-au fost mai aproape,nicicând n-am știut în înalt să mă scald,dar nicicând nu mi-au plâns stelele pe sub pleoape.Nicicând n-am văzut zori de zi mai senini,dar nicicând n-am trăit, calm, apusuri de rugă,nicicând n-am ales să culeg mărăcini,dar nicicând nu m-au pus mărăcinii pe fugă.Nicicând nu m-a fost mai negru pământul,dar nicicând n-am avut suflet mai luminos,nicicând nu mi-a fost anevoie cuvântul,dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
nalță ființa Peste hăuri de granit, Lacrimă mi-e neputința Ce-mi pare de neoprit. Mă-nspăimânt de suferință Și de trupul tău ciuntit... De-ar mai fi timp de căință, Unde-i locul cel sfințit? Unde să-mi ridic o rugă Pentru tot ce-ai pătimit? Nu mai vreau s-o iau la fuga Printre lacrimi de smintit! Uneori de te-am uitat, Doamne, eu tot te-am iubit Și mereu eu m-am rugat: Iartă-mi gândul pustiit! Îmblânzește-acum cărarea
TRUP ŞI SUFLET CHINUI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381100_a_382429]