KorAP: Find »[drukola/base=sătean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...216 >

5,379 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

la dans” (elev, 16 ani); „...destul de important. Noi ieșim cu prietenii, la hram ne face Rugă. Îi bine că te mai întâlnești cu oamenii, familii cu care ai trăit bine ște-ai înțeles bine - n.n.ț” (agricultor, 36 de ani). Sprijinul sătenilor față de această sărbătoare se manifestă în implicarea lor financiară: „Oamenii plătesc o sumă. Care-i mai avut plătește mai mult, care nu, mai puțin” (pensionară, 60 de ani); „Strâng bani după situația materială a familiei... Două, trei sute de mii. Există

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
mai mult, care nu, mai puțin” (pensionară, 60 de ani); „Strâng bani după situația materială a familiei... Două, trei sute de mii. Există și care nu dau.... Nu dau toți” (elev, 16 ani). La căminul cultural se organizează o reuniune a sătenilor pentru a asculta formațiile pentru care au plătit (suma de bani strânsă este numai pentru a asigura muzica de către un voluntar sau de către preot și, după cum am menționat, depinde de situația materială a familiei și de numărul de persoane participante

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
în care nu se lucrează), sărbătorile cu cruce roșie în calendar, Crăciunul (cu obiceiul colindului, care se păstrează în sat) și Paștele, prilej pentru toată comunitatea de a merge la cimitir, într-un rit solemn, cu lumânări aprinse de la biserică. Sătenii nu știu de funcționarea unor asociații neguvernamentale în sat. Doar două, trei persoane dintre cele intervievate au aflat de înființarea de curând a unei asociații neguvernamentale (Organizația Cultural-științifică Europeană „Traian Vuia”) care să promoveze numele lui Traian Vuia, dar aceasta

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
asociații neguvernamentale în sat. Doar două, trei persoane dintre cele intervievate au aflat de înființarea de curând a unei asociații neguvernamentale (Organizația Cultural-științifică Europeană „Traian Vuia”) care să promoveze numele lui Traian Vuia, dar aceasta este privită cu reticență de către săteni: „Ei acu’ s-o trezit că-s moștenitorii lui Traian Vuia... Mai mult pentru bani” (poștaș, 45 de ani). Asociația a fost înființată de către o familie din sat care afirmă că sunt urmași pe linie genealogică directă a lui Traian

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
liberă și Evenimentul zilei (abonații în vârstă)” (poștaș, 45 de ani). Ziarele sunt aduse zilnic, mai puțin cele centrale, care, în special iarna, întârzie o zi, maxim două, din cauza traficului feroviar îngreunat. Nu există chioșc de ziare în sat, dar sătenii nu invocă acest aspect ca o necesitate, cumpărând alte ziare sau reviste de la oraș. Oamenii citesc mai toate rubricile ziarului, citesc rubrici de divertisment, programe TV (tinerii), despre politică, agricultură, decese, vreme (cei mai în vârstă) și prima pagină a

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
ziarului, citesc rubrici de divertisment, programe TV (tinerii), despre politică, agricultură, decese, vreme (cei mai în vârstă) și prima pagină a evenimentelor importante (majoritatea). În sat, presa reprezintă un mijloc de informare apreciat, fapt demonstrat și de interesul afirmat al sătenilor de a citi. Pensionarii și adulții ascultă posturile Radio România Actualități, Radio Timișoara și Radio Reșița (pentru emisiunile de știri, muzică populară și pentru informații despre agricultură), iar cei mai tineri asculta posturile transmise prin FM (Național FM, Europa FM

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cât de cât... Am avut contacte cu francezii, nemții... prin Centrul de Asistență Rurală” (preot, 38 de ani); „Mai avem de muncit până Traian Vuia să arate european, da’ să face și s-o făcut câte ceva” (viceprimar). Cert este că sătenii nu au foarte bine încetățenit conceptul de „european” și, de multe ori, asociază această noțiune cu bogăția oamenilor, cu hărnicia lor sau cu lipsurile pe care ei le au: „Mai are unele lipsuri: apă, canalizare... În afară de faptul că suntem legați

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
discută. Că vine UE și o să fie schimbări în agricultură. O să se facă asociații... Animalele nu să sacrifică cum vrei, unde vrei” (agricultoare, 38 ani). Nici „multiplicatorii de informație europeană” nu se deosebesc cu mai nimic în privința preocupărilor de majoritatea sătenilor, nefiind mai interesați de obținerea de informații referitoare la UE, necăutând expres informații pe care, la rândul lor, să le împărtășească celorlalți. Caseta 2. Interesul față de Uniunea Europeană „...toată lumea vorbește despre o Europă unită... Toți își pun întrebări, cum va fi

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
al acestui secol se situează la un nivel mult mai înalt decât cele oferite de satul Traian Vuia. Se poate afirma cu certitudine că necesitatea schimbării este conștientizată în rândul comunității, mai ales în cel al reprezentanților locali și al sătenilor adulți tineri. Modelele de viață oferite de mass-media sau de orășeni constituie un suport pentru săteni în a-și modifica modul de percepție asupra vieții și, implicit, stilul de viață. Se așteaptă însă de multe ori ca sistemul social să

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Traian Vuia. Se poate afirma cu certitudine că necesitatea schimbării este conștientizată în rândul comunității, mai ales în cel al reprezentanților locali și al sătenilor adulți tineri. Modelele de viață oferite de mass-media sau de orășeni constituie un suport pentru săteni în a-și modifica modul de percepție asupra vieții și, implicit, stilul de viață. Se așteaptă însă de multe ori ca sistemul social să devină promotor al schimbării, iar la nivel de individ inițiativa este prezentă în mai mică măsură

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
în raport cu celelalte state, să interiorizăm diferențele, iar apoi să vedem ce ni se potrivește și ce nu din ceea ce le este comun europenilor. Capitolele dedicate celor șase sate au realizat o trecere în revistă a atitudinilor pe care le au sătenii acestora fața de Europa și de Uniunea Europeană și a percepției diferențelor care există între localitatea de baștină și satul european. Prezentul capitol încercă să sintetizeze rezultatele capitolelor dedicate fiecărui sat, ținta fiind construirea unei imagini unitare pe care o are

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
acum registrul și raportându-ne doar la Uniunea Europeană, se poate spune că nici acesta nu este un subiect străin de ruralul românesc. Toți intervievații din cele șase sate auziseră despre Uniunea Europeană. În general, Uniunea Europeană nu este un subiect necunoscut pentru săteni. În mentalul colectiv din cele șase sate UE înseamnă fie un stat mare și prosper, fie o adunare de sate la care România se pregătește să adere. În ambele cazuri, UE este asociată cu ideea de bunăstare și prosperitate, ce

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
aderare: „UE este un loc în care oamenii trăiesc bine” (bărbat, Tomșani) sau „UE este o adunare de state în care vom trăi mai bine” (bărbat, Tomșani). Deși atitudinea față de „chestiunea europeană” este una pozitivă, în general, interesul manifestat de săteni față de această problematică este destul de scăzut. Satele seamănă destul de mult între ele, excepție făcând Zerindul. Locuitorii celorlalte cinci sate dețin informații generale cu privire la UE și la aderarea României, dar nu caută activ să se informeze suplimentar, considerând că propria lor

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
seamănă destul de mult între ele, excepție făcând Zerindul. Locuitorii celorlalte cinci sate dețin informații generale cu privire la UE și la aderarea României, dar nu caută activ să se informeze suplimentar, considerând că propria lor bunăstare este mai importantă decât integrarea europeană. Sătenii își culeg informațiile cu privire la acest subiect din mass-media (TV, radio și, în unele cazuri, din ziare), dar procesul de căutare a informațiilor nu este unul focalizat pe subiectul respectiv, adunând informațiile numai dacă acestea sunt disponibile și ușor de accesat

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
își desfășoară activitatea, declarând că sunt forțați să le introducă, altfel trebuind să își oprească activitatea începând cu 2007. În Tomșani, antreprenorul local s-a dovedit a fi un centru de diseminare a informației, declarând că discută frecvent cu ceilalți săteni despre cerințele UE și despre ceea ce trebuie făcut pentru implementarea acestora. Zerindul este o excepție. Aici nu numai liderii locali sunt interesați de integrarea în UE, subiectul constituind motiv de dezbatere publică pentru toți sătenii. Oamenii căută activ informații despre

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
că discută frecvent cu ceilalți săteni despre cerințele UE și despre ceea ce trebuie făcut pentru implementarea acestora. Zerindul este o excepție. Aici nu numai liderii locali sunt interesați de integrarea în UE, subiectul constituind motiv de dezbatere publică pentru toți sătenii. Oamenii căută activ informații despre integrare și despre ceea ce se va întâmpla după aceea, fiind interesați de experiența altor țări integrate recent, cum ar fi cazul Ungariei. Trebuie menționat însă că majoritatea sătenilor sunt etnici maghiari, vizionând frecvent programe al

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
constituind motiv de dezbatere publică pentru toți sătenii. Oamenii căută activ informații despre integrare și despre ceea ce se va întâmpla după aceea, fiind interesați de experiența altor țări integrate recent, cum ar fi cazul Ungariei. Trebuie menționat însă că majoritatea sătenilor sunt etnici maghiari, vizionând frecvent programe al televiziunilor maghiare, comunicarea fiind facilitată și de proximitatea spațială a satului față de granița cu Ungaria. În plus, autoritățile locale au organizat cursuri despre Uniunea Europeană, informând populația cu privire la oportunitățile și cerințele aduse de integrarea

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
al televiziunilor maghiare, comunicarea fiind facilitată și de proximitatea spațială a satului față de granița cu Ungaria. În plus, autoritățile locale au organizat cursuri despre Uniunea Europeană, informând populația cu privire la oportunitățile și cerințele aduse de integrarea României. Privind comparativ România și Uniunea Europeană, sătenii intervievați se focalizează mai degrabă asupra diferențelor decât asupra asemănărilor. UE este percepută ca fiind mult mai civilizată și având un nivel de bunăstare mai ridicat, majoritatea respondenților referindu-se la aspectele economice. Cu toate acestea, sunt menționate și alte

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Cu privire la integrarea României în UE, atitudinea este una pozitivă, însă optimismul este mai degrabă moderat. Toți cei intervievați subliniază faptul că integrarea este un lucru bun pentru România, menționând că este singura soluția în momentul de față. Cu toate acestea, sătenii percep costurile integrării. Imaginea generală este că va fi bine, însă pe termen lung, pe termen scurt vor apărea multe dificultăți. Riscurile cel mai frecvent percepute sunt creșterea prețurilor și implementarea reglementărilor UE cu privire la agricultură. Cercetările anterioare dedicate subiectului, menționate

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
trăiesc bine, fac agricultură altfel decât pe la noi și au acces la o infrastructură de calitate foarte bună. Pentru populația rurală românească, satul european este definit mai ales în termeni economici și prin nivelul său de dezvoltare. Definițiile date de către sătenii intervievați pot fi grupate în trei mai categorii: satul definit prin infrastructură de calitate, prin nivel de bunăstare și prin mentalități. De menționat că se păstrează tendința de a defini Europa prin prisma standardelor de viață crescute și a prosperității

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de dorința lor” (bărbat, Hănești). Cei care trăiesc în satul european au un standard de viață foarte bun, având venituri stabile și ridicate. Din nou, componenta economică pare să aibă un rol important în mentalul colectiv. Dincolo de bani și bunăstare, sătenii europeni au locuri de muncă și un nivel scăzut de șomaj. Satul european este satul în care oamenii respectă legea, sunt toleranți față de cei cu alte opinii și muncesc intens. Deși nu la fel de populare ca definițiile ce au la bază

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
suprafețe mari, folosindu-se tehnologii noi și puțin poluante. Potrivit celor intervievați, în Europa, agricultura este mult mai dezvoltată, mai mecanizată și mai puțin poluantă, iar exploatațiile agricole sunt mai puțin divizate, exploatarea unor suprafețe mai mari fiind mai eficientă. Sătenii pun accentul pe ideea cooperării în exploatarea terenului agricol și se plâng de lipsa asociațiilor agricole în satul lor. De exemplu, la Tomșani nu există asociații agricole. În plus, respondenții subliniază faptul că în satul european grajdurile sunt în afara zonei

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
nevoie de emisiuni despre agricultură și despre cultură (femeie, Hănești). Deși acest lucru este mai rar invocat decât diferențele în termeni economici, oamenii care trăiesc în satul european gândesc altfel, au altfel de mentalități. Europenii respectă lega mai mult decât sătenii din România, sunt mai cinstiți, muncesc mai mult, sunt mai toleranți și cooperează în rezolvarea problemelor comune, inclusiv în exploatarea terenului agricol. Caseta 8. De ce satul meu nu este european: mentalitățile „Oamenii din satul european au simțul muncii, au o

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
reciproc. Pentru că Europa este mai bogată decât noi, înseamnă că după integrare vom trăi mai bine. Aceasta este ideea care stă la baza optimismului legat de integrarea în UE. Trebuie menționat însă că, deși au o atitudine pozitivă față de integrare, sătenii încep să perceapă care sunt costurile acesteia. Mai ales cei mai bine informați, precum cei din administrația publică locală sau antreprenorii locali sunt conștienți că după aderare nu va fi bine, cel puțin nu imediat. Cu toate acestea, subiectul Europa

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
agenda publică a comunităților locale, cu excepția Zerindului. În general, oamenii nu caută să se informeze, consideră că grijile traiului de zi cu zi sunt mult mai importante, că până la aderare mai este destul timp! Chiar dacă îi preocupă sau nu pe săteni, integrarea în UE este o realitate care se va materializa în curând. Cele șase sate sunt în drum spre Europa, rămâne de văzut ce se va întâmpla dincolo de momentul aderării efective. Vor avea dreptate optimiștii sau nu? Cum se vor

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]