3,569 matches
-
a întrerupt activitatea. Nu de prea multă vreme însă, el a fost din nou activat, azi funcționând tot în cadrul Școlii Populare de Artă din Sibiu și fiind condus de doamna Valerica Solomon care deține și funcția de custode al muzeului sătesc «Badea Cârțan.» 7. Postul de jandarmi În vremea stăpânirii austro-ungare serviciile polițienești pentru Cârțișoara erau asigurate de secția de jandarmi din Arpașu de Sus. Primul post de jandarmi în satul nostru se înființează numai după primul rîzboi mondial, în 1922
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fete care a fondat-o fără procese verbale, ca și urmașelor lor de asemenea vrednice fiice ale satului. Atunci în anul acela, în vacanța de vară, un grup de tineri entuziaști, fete și băieți au organizat o foarte frumoasă serbare sătească susținută de un cor de peste 40 de persoane, sub bagheta talentatului Pavel Popa cantor la biserica satului, au interpretat muzică populară talentații soliști Victor Budac, Ion Budac, Livia Cârțan, Lenuța Tutor și alții. S-au întrecut pe ei înșiși, membrii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cel de-al doilea război mondial. Mai apoi lucrurile au luat imprevizibile întorsături ce au fâcut să se piardă tradiția, în paralel cu dezvoltarea ne mai întâlnită a marii industrii și a comerțului de stat, dar mai ales al cooperației sătești care a făcut ca acele patriarhale târguri să nu-l mai intereseze pe țăranul român, făcându-le să dispară treptat până și din memoria oamenilor mai în vârstă. Mai înainte însă, încă în secolul al XIX-lea și în continuare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
naivă pe care o stăpânește cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându- ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic și de subiect îl ferește de capcana kitschului. O notă aparte care se cuvine menționată
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ai caselor. Căsuțele, care au fost cufundate În noroiul iernii, se ridică din starea lor mizerabilă, stau drepte și strălucesc...” <endnote id="(813, pp. 44 și 92)"/>. În casele evreiești, curățenie generală se făcea și săptămânal, Înainte de sabat. În cârciuma sătească a lui Avrum (Liviu Rebreanu, Ion, 1920), „slujnica freca cu nisip [mesele și băncile] și le spăla În fiecare vineri de se făceau albe ca varul” <endnote id="(737, p. 35)"/>. La fel era tratat vineri după- amiaza un „birt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Firește, evreii care veniră să se așeze În sate și să le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și dacă se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat rachiu și velnițele [...], de care lumea avea nevoie, ca și de plugari și de salahori. Evreii erau asemenea meșteșugari, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este deosebit de periculos pentru sănătate”. Autoritățile locale au decis Înființarea unei comisii care să cerceteze cazul și, „dacă va constata vreo amestecare primejdioasă a rachiului cu altceva, să propună o substanță, pe cât posibil ușor de folosit, pentru descoperirea adaosului”. Comunitatea sătească ceruse Încă din 1839 Guberniului Transilvaniei expulzarea evreilor locali. Faptul că cererea sătenilor nu a fost Îndeplinită i-a făcut să recurgă la acest tip de acuzații. O publicație clujeană din epocă a comentat cu sarcasm incidentul : „Cei din Geoagiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legii are și inconveniențe din cauza lipsei de fonduri. Situația din județul Dorohoi, din punct de vedere administrativ-teritorial, se prezenta astfel: „erau înființate 16 comune rurale, formate din mai multe sate, în număr de 149 cu consilii și 62 cu adunare sătească. Aceste sate tind a se administra independent dar nu au mijloace financiare. Din cele 211 sate abia dacă o treime ar putea să se administreze separat. Legea permite ca satele ce vor să se asocieze pentru a forma o unitate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dar nu au mijloace financiare. Din cele 211 sate abia dacă o treime ar putea să se administreze separat. Legea permite ca satele ce vor să se asocieze pentru a forma o unitate administrativă, trebuie să se supună aprobării adunărilor sătești și consiliilor comunale. O altă preocupare a fost aceea de a îndeplini cu corectitudine dispozițiile legii de constare a naționalității. La 27 martie 1926 cu adresa nr.5704, Direcția administrației de stat se adresează prefectului cu precizarea că, prin decizia
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
raportorul - am avut echipe de lozincari care au strigat lozinci adecvate conferințelor”. Mai lipsiseră doar aplaudacii profesioniști, dar se pare că atunci erau cu toții la școala specială deschisă de PMR În acest scop, așa cum vor deschide și școli de „oratori sătești”. Saia Apfelbaum și Iancu Gutman, semnatarii documentului, notaseră cu nedisimulată satisfacție prezența bună („...circa 500 de oameni”) fapt ce a determinat, În opinia lor vădit subiectivă, surparea terenului de sub fundurile sioniștilor, vechii lor dușmani de clasă. Noi credem că cei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
este destul de ridicat. Odată cu dezvoltarea economică a zonei, indigenii au din ce în ce mai multe necesități noi (gen blugi, haine, televizor) pe care nu și le mai pot acoperi cu venitul neglijabil din vândutul de banane sau chiar de învățător la o școală sătească. Companiile petroliere sunt în zonă, au bani și sunt suficient de istețe ca să maximizeze beneficiile situației. În aparență, toată lumea câștigă. Seara ne întoarcem lopătând către casă, cu o punguță cu carne din împărțitul porcului. Cora navighează cu dezinvoltură contra curentului
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de pui răspândindu-se timid prin cameră). Toată lumea este încântată și cutia merge la grămada de nepoți și strănepoți îngrămădiți în fața ferestrei. Ne luăm la revedere de la Don Julio și ne urcăm în canoe pentru a ne întoarce la școala sătească. Eu voi reveni a doua zi și sunt foarte mulțumită de rezultatul vizitei, abia aștept să fac o ceremonie cu Don Julio. În ciuda conversației dificile trăiesc cu impresia că, dacă va fi nevoie, vom comunica fără probleme pe alte căi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să-și depășească statutul lor social. Rezultatele nu sunt spectaculoase , dar este vorba de prima generație care în condițiile prăbușirii gospodăriei țărănești va reuși să parcurgă forme de învățământ, să învețe o meserie. Familia Gheorghiu trăește din plin în comunitatea sătească, participând la evenimentele majore ale acesteia. în preajma războiului și situația politică devine tot mai complicată, tulburările se extind peste tot. în târgul Pungești unde conviețuiau români și evrei, au loc incidente datorate unor elemente naționaliste. întreaga țară trece prin criza
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mama Elena în timp ce căruța se îndrepta spre poartă. După plecarea rudelor de la Cursești care le-a adus vești din locurile copilăriei lui Maria, viața în gospodăria lui Costache Gheorghiu își urmă cursul, cu faptele și întâmplările obișnuite într-o așezare sătească de pe meleagurile ce țin de Valea Racovei. Merită să arătăm ceva mai neobișnuit și anume, Gheorghiță era hotărât să iasă din făgașul unui copil de țăran. într-o zi mamă-sa Maria îl văzu cioplind niște scândurele subțiri din lemn
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din băieții ei, Costică, căruia toți îi spuneau Tică, suferea de piept iar medicii diagnosticaseră că are TBC pulmonar. în scrisoare tocmai despre Tică era vorba: medicul era de părere ca băiatul să se mute o vreme într-o așezare sătească, cu aer curat și hrană sănătoasă, așa că vară-sa Zoița s-a gândit ca să-l aducă un timp la Pungești. Peste câteva zile urmau să vină cei trei, adică Zoița, băiatul și Emilia, și-l anunțau pe Costache să-i
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai bătut ori s-au suduit, care fată a mai fugit de acasă, ce nunți se mai pun la cale, că doar s-a terminat postul și s-a primit dezlegare pentru nunți, adică toate întâmplările și necazurile unei așezări sătești din Podișul Moldovei. Din vorbă în vorbă au ajuns în discuție și situații mai deosebite. De pildă, Profira lui Ghiță Nașcu se căină că fata ei, Lisaveta nu poate ține nici o sarcină și din această pricină, s-a măritat cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mine asta ca să plec pe lumea cealaltă împăcată.” în noaptea de 15 spre 16 decembrie 1946, Marița și-a dat obștescul sfârșit la vârsta de 62 de ani. * Cititorul și-a dat seama cum s-a scurs viața unei comunități sătești de pe Valea Racovei, întro anumită perioadă de timp și în mod deosebit, destinul familiei Gheorghiu, care a înscris un episod însemnat în istoria locurilor și trăitorilor de pe aceste meleaguri. Interesant de urmărit calendarul vieților celor ce s-au zămislit din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
localitatea Vicuña din Valle Elqui, aflată la 120 kilometri de La Serena. Tatăl își va părăsi familia când Gabriela avea doar 3 ani, fiind crescută de sora mai mare. De la 15 ani s-a angajat ca învățătoare, profesând în diferite școli sătești din regiune. În 1921 ajunge directoare de liceu și în 1922 pleacă în Mexic, invitată de autorități pentru a sprijini reforma educației. După 1926 reprezintă Chile până în 1934 la Institutul de Cooperare de pe lângă Liga Națiunilor și ne devine "coleg de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în necunoscut a steluței mele călăuzitoare. Între noroiul din ce în ce mai înghețat și căldura tot mai frumoasă a sufletului oamenilor, în vacanța de Crăciun mia sosit vestea mutării la școala primară din comuna Filești, un fel de cartier sătesc al Galațiului. Aș fi rămas dar frecvența scăzută atârna neîndurătoare desupra mea. Așa că, la drum. Gazda, foarte binevoitoare, am plătit-o abia peste un an, când eram învățătoare titulară la Tabacu. * Fileștii, mai cunoscut drept Calica, era o așezare de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
familiei și, în definitiv, munceam pentru obște. * Dar să revenim la gard. Spre sfârșitul lunii mai orzul era strâns (în Bugeac recoltarea păioaselor se făcea foarte devreme), s-a recepționat ce era de recepționat și căruțele însoțite de delegații comitetului sătesc au mers la Ismail unde s-a predat orzul iar cu banii încasați s-a mers la depozitul de cherestea din port și am luat material. Banii n-ar prea fi ajuns dacă suma n-ar fi fost completată de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Am trecut, grupă de cercetași, pe la ora 11, cu barca. Nici o rezistență. Înaintăm. În fața noastră satele Cotu Morii și Obileni. O pocnitură de armă și un caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori de dincolo de Prut care ne arată cum e situația. Sânt opriți la noi spre cercetare. În una din zile am trecut Prutul cu pierderi foarte mari. Grupa noastră a rămas pe jumătate. La Cuza Vodă fiind
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și credință cu spade” clasa a II-a. Din decembrie fusesem ales în Sfatul Județean al Căminelor culturale. Eram membru, cămin nu era. Nici activitate. Împreună cu Steluța, singuri nu puteam realiza prea multe și totuși am înființat corul școlar, corul sătesc apoi am inițiat șezătorile bine primite și mișcate de la o casă la alte. Se întâlneau cu bucurie cântecele românești cu cele ucrainiene și rusești, se cosea, se împletea după aceleași cântece. Din lâna recoltată de prin sat se împleteau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
asistența medicală acoperea cele mai izolate așezări rurale. Construcțiile urbane dublaseră suprafețele multor orașe, unele platforme industriale se situau la nivel mondial. Cercetarea și Oficiul de stat pentru Invenții satisfăceau În mare parte cerințele tehnologiilor moderne. Căminele culturale și bibliotecile sătești completau instrucția școlară și mulți elevi, tehnicieni specialiști au purtat cu cinste culorile naționale pe alte meridiane. În plan politic și diplomatic țara noastră a fost luată În considerație de șefi de state și solicitată pentru bunele sale oficii la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și satele În care trăiesc etnici maghiari. Acestea organizează manifestări folclorice tradiționale mai ales cu prilejul sărbătorilor de Crăciun, Paști, Rusalii. Cu ocazia Întâlnirilor anuale interjudețene de folclor ale minorităților de la Odorheiu Seciuesc, Balvanyos, Zalău etc, se prezintă și formații sătești de cântece și dansuri populare. b) În limba germană Profesioniste Teatre dramatice Teatrul German de Stat din Timișoara Teatrul de Stat din Sibiu Teatre de păpuși Teatrul de Păpuși din Sibiu În anul 1992 cele două teatre dramatice În limba
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]