15,319 matches
-
divin, Se află-n chip neprihănit, Cu zâmbetul de farmec plin. Când ești bărbat cuceritor, În dar iubitei să-i dai flori Și un sărut surprinzător, Trezind ai dragostei fiori! Și să-i șoptești cu glas vibrând: -„Aș vrea prin sacru legământ Să fim în suflet și în gând, Uniți cu-al sorții jurământ"! Să-i încredințezi iubire, Cu-al vieții vis clădit în zori Și a ochilor sclipire Răsfrântă-n petale de flori: -„Când lângă tine nu voi fi Să
MAGIA IUBIRII DE SF.VALENTIN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373718_a_375047]
-
Cu-atâta drag mi-aduc mereu aminte! Poet și tânăr și iubeam o fată, Frumoasă și deșteaptă și cuminte- „Ce nu știi tu?” m-a întrebat odată... Eram doar noi și liniștea pe drum, Acolo-n Munții mei de piatră sacră, Fata aceea o iubesc și-acum, Chiar dacă e demult și azi e...soacră; Nimic nu știu din toate câte sunt”, Soarele-n cer plecase să se culce, M-a sărutat pe frunte ca un sfânt Cu-ntâiul ei sărut, curat
NIMIC NU ȘTIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373773_a_375102]
-
în impresii columne de nori Dănțuiala cu y.ele în hore per.fide nu-ncetăm să ne plângem de vina din noi dar nu vrem într-un cuget s-adunăm umilința care vine cu mila și iubește prin zări Disperările sacre se alungă cu grija că din teama cea blândă vom renaște cântări către Cel ce e Tată și Frate și Maică promisă adunați împreună în Viața din noi... Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa
POEM HIERATIC XXXXI PĂDUREA FĂRĂ SEMNE DE CIRCULAŢIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373796_a_375125]
-
în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului Cuvinte Motto: Nu contează cuvintele pe care ni le spunem unul altuia, ci modul în care le spunem. Modul în care rostești cuvintele constituie ruga și în care găsești Sacrul. Trebuie să pui preț pe legile Pământului-mamă; acolo și atunci regăsești Sacrul. Vorbele bune vin dintr-o inimă care Cântă și poartă îngerii în ea. Scoală-te înainte de răsăritul soarelui, pentru a te întâlni cu Spiritele, care-ți dau Binecuvântarea
CUVINTE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373794_a_375123]
-
Motto: Nu contează cuvintele pe care ni le spunem unul altuia, ci modul în care le spunem. Modul în care rostești cuvintele constituie ruga și în care găsești Sacrul. Trebuie să pui preț pe legile Pământului-mamă; acolo și atunci regăsești Sacrul. Vorbele bune vin dintr-o inimă care Cântă și poartă îngerii în ea. Scoală-te înainte de răsăritul soarelui, pentru a te întâlni cu Spiritele, care-ți dau Binecuvântarea, pe care n-o primești dacă dormi și lenevești!... Oh, voi, spirite
CUVINTE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373794_a_375123]
-
de un „failed imperium, failed sacerdotium”. Dacă Imperiu depinde de Papa și Împărat - vedem că ultimul lipsește, iar papa Benedict XVI s-a retras sufocat de relativism, de primatului economiei, de laicizarea chiar și a clerului și a unor pseudo-ceremonii sacre. Dacă destinul final al lumii, eshatologia universală se diluează, dispare, atunci nu metafizica, ci economia are ultimul cuvânt și sensul vieții se degradează. Să ne reamintim că democrația a apărut ca urmare a departajării sferei sacrului de profan în Sfântul
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
și a unor pseudo-ceremonii sacre. Dacă destinul final al lumii, eshatologia universală se diluează, dispare, atunci nu metafizica, ci economia are ultimul cuvânt și sensul vieții se degradează. Să ne reamintim că democrația a apărut ca urmare a departajării sferei sacrului de profan în Sfântul Imperiu, a luptei dintre Papa și Împărat și a revoluției papale din sec. XI-XIII. De aceea nu-i de mirare (după filozoful Giorgio Agamben) că o degradare a bisericii papale atrage după sine și pervertirea democrației
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
funcția simbolică de înlocuire ori substituire, ci trebuie înțeleasă ca Taină a tainelor și Taina vieții veșnice, fapt pentru care, în viața liturgică a Bisericii, ea rămâne miezul acesteia, Taina de referință, față de care, în special sfințiții slujitori ai altarelor sacre trebuie să aibă o atenție deosebită. Iată cum sfătuia pe slujitorii Sfintelor Altare unul din marii duhovnici ai Bisericii noastre, din ultimele decenii ale secolului trecut: „Să fim cu mare atenție cui și cum dăm Sfânta Împărtășanie, că mare răspundere
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
Iubire, în viața-mi întreagă. Ca o haină curată ce mă îmbracă Cu doruri cerești și împodobită Cu pietre scumpe și nestemate Așa, Ești Iubire, în inima-mi smerită. În ploile Tale de har să mă-mparți... Cu mâinile-Ți sacre, Iubire, mă las În versuri mărețe să curg cu nesaț... În cuvinte, cântări și-n al rugii popas Cluj Napoca, 25 octombrie 2015 M-ai săpat M-ai săpat în palma veșniciei Tale, Și acolo m-ai ascuns de ura lumii
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
încep și ele tainic să șoptească Peste lumea noastră versuri și poeme Ce le dă-ntâi lunii ca să le citească. Și-mpletind lumini ca și un ecou Mă renasc din valuri și din foc și Duh Și pictez în tihnă un sacru curcubeu, Ce ne leagă tandru chiar de Dumnezeu. Cluj Napoca 25 octombrie 2015 Zilnic lângă Tine Zilnic lângă Tine parcă zbor mereu. Trăiesc la înălțime lângă Dumnezeu. Când lovește timpul peste tâmpla mea, Aripile Tale sunt scăpare mea. Mă răsfir în
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
peste tâmpla mea, Aripile Tale sunt scăpare mea. Mă răsfir în dalbe cântece de flori, Ce aduc în mine ai dragostei fiori. Palma veșniciei îmi mângâie mereu, Viața mea întreagă ascunsă-n Dumnezeu. Clipită de clipită trăiesc îngenunchiat Lângă tronu-Ți sacru, Mare Împărat! Să îți laud Numele de Mântuitor Să-Ți cer îndurare, pace și ajutor. Mă închin cu-ntreagă viața-mi pe altar Stau sub bunătatea ploilor de har. Simt îmbrățișarea veșnică a Iubirii Și o-mpart prin stihuri și
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
în izvoare, Buzele-mi leagă versul cu versul... În mine iar naște a vieții ninsoare. Și-mbrățișat sunt de tot universul. Se scutură privirile ca petale de flori, Iar veșnicia în pălmi mi le prinde. A câta oară mă topesc în sacrii fiori Și renasc când Iubirea-mi surâde? Pe umăr eu simt mângiere divină Și liniștea-mbracă ființa mea-ntreagă Iubirea rămâne în mine stăpână... Și de ceruri prin versuri mă leagă. Cluj Napoca 30 octombrie 2015 Referință Bibliografică: Iubirea ca o
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
de seară bătrânul univers se apropie de pământ și respirând abia auzit cu genunchii strânși la gură aproape că uită de sine privind îndelung printre firele de iarbă și nisip la nesfârșită goană și războiul fratricid purtat de furnici în numele sacrei ciosvârte. bătrân și surd vede cum pulberea veacurilor năpădește în straturi foșnitoare aceeași scenă și încă mai clipește uimit din miriardele-i de pleoape de parcă ar zări pentru întâia oară cât de măruntă este așa întipărită-n praf amprenta veșniciei. Referință
AMPRENTA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384756_a_386085]
-
frate digger și dă dintr-un sac de plastic porumb fiert fraților care strigă răgușiți în nebunia stațiilor de amplificare, în zguduiturile ritmice ale membranelor acelora uriașe ale difuzoarelor care scutură pămîntul cu totul, cu soare, munți, văi, cu osemintele sacre ale dinozaurilor. Hei, frate digger, strigă unchiul Bil și se îmbrățișază cu drag, cu cămășoaiele lor, cu ciucurii lor, cu mărgelele cele de sticlă, cu bentița pe cap, cu mocasinii. Bubuie concertul și deja lucrurile merg înainte, curg la vale
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
Ion Negoițescu prea reci și neinspirate, o viziune cam seacă prin urmare, în care înseși făpturile celeste din lirica voiculesciană îi apar criticului de o „senzualitate îngrijorătoare”, îngerii lui Blaga tânjitori, bolnavi, iar psalmii lui Arghezi mai îndată sfidând fiorul sacru, presimțirea (doar aceasta!) a divinității fiind ofranda altor argheziene stihuri. Aspră, în opinia noastră, restrictivă vedere, dar în același spirit în care I. N. considera tradiția Mioriței ca prea apăsătoare asupra spiritualității românești, întreaga noastră cultură, la rându-i, nerelevându
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
în trecut un stâlp al infamiei), Obcina Mică și Obcina Mare, sau Piscanul Prisăcarului, încât Ștefan, uneori, se gândea la câmpia acoperită de colnice ca la o geografie mitică, o geografie unde mari ritualuri din an adunau popoare cu slavă sacră, pentru un șotron cosmic. Nu-și cunoștea vârsta Ștefan, dar doica ținuse oarece socoteală și îi spusese că are cam șaptesprezece ani. Privi iar călăreții. Stolnicul și flăcăii înaintau pe drumul plin de glod și se pierdură încetul în spatele Dâmbului
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
nou cu toată lumea. Unii că era talentat, alții că era varză, unii că ne-a învățat istorie, alții că ne-a manipulat, unii că a fost unealta comunismului, alții că a fost geniu nominalizat la Oscar (?), unii că e monstru sacru, alții că e doar monstru. Cum s-ar zice, am reintrat în normal. 4 ianuarie 2013: Nu e, totuși, o diferență între “cel mai mare” și “cel mai mult” regizor român? 5 ianuarie 2013: - Ce subiect să mai băgăm, cu
Momente și schițe de pe Facebook by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19179_a_20504]
-
viu și nu închipuire, Trăiesc poezie și nu dezamăgire. Cu aripi de vis sufletu-mi ridici din lanțuri Ce viața le-a infășurat-n false jocuri Și de ispita mă-mbie ca-n slovă să mint, Tu să invoci al iubirii sacru legământ! Îndrăznește, versule, fii a mea trăire Să-ți pot înveșmânta fioru-n nemurire, Cheamă-mă în taina ta, nu mă poți păcăli Cu vorbe de durere, nu te mai zvârcoli!... Renaștem...tu vers pereche sufletului meu, Unirea noastră-i sfântă
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
voi așterne viu și nu închipuire,Trăiesc poezie și nu dezamăgire.Cu aripi de vis sufletu-mi ridici din lanțuriCe viața le-a infășurat-n false jocuriși de ispita mă-mbie ca-n slovă să mint, Tu să invoci al iubirii sacru legământ!Îndrăznește, versule, fii a mea trăireSă-ți pot înveșmânta fioru-n nemurire,Cheamă-mă în taina ta, nu mă poți păcăliCu vorbe de durere, nu te mai zvârcoli!...Renaștem...tu vers pereche sufletului meu,Unirea noastră-i sfântă la bine
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
of Doamne, Și Îți cer,sau nu-Ți cer nimic, Că din Iubirea Ta cea mare , Să-mi dai un strop ,măcar un pic. Și dacă Doamne,mă iubești Coboară încet spre mine, Precum Luceafărul cel Sfânt Spre a Lui ,sacra iubire . Și Te mai rog Doamne ceva , Acum când soarele e-n asfințit, Îți dau Iubirea Ta înapoi Da-mi-o pe a mea, la schimb ! Citește mai mult De câte ori te aud vorbindMa apasă un dor adânc,Si ce blestem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385219_a_386548]
-
mie sufletul,of Doamne,Și Îți cer,sau nu-Ți cer nimic,Că din Iubirea Ta cea mare ,Să-mi dai un strop ,măcar un pic.Și dacă Doamne,mă iubestiCoboară încet spre mine,Precum Luceafărul cel SfântSpre a Lui ,sacra iubire .Și Te mai rog Doamne ceva , Acum când soarele e-n asfințit,Îți dau Iubirea Ta înapoiDa-mi-o pe a mea, la schimb !... XIV. DRAGOSTE DIN LUT, de Ellen Ada, publicat în Ediția nr. 2055 din 16 august 2016. De
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385219_a_386548]
-
realității imanente și empirice. Orice încercare demiurgica de extrapolare a frontierelor lumii vizibile riscă să ne ducă la rătăcire, la vis și iluzie pe tărâmul nedeslușit al neverosimilului. În epistemologie și logica nu este prea mult loc și pentru realitatea sacra. În lumea unde ne găsim formată din materie, spațiu, timp, cauzalitate nu poate exista nimic mistic ori divin. Totul poate fi explicabil și verificat prin rațiune, logică, experiment. Ceea ce lămurește totul este doar analiza logică și lingvistică, numai prin această
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
fi hirotonit, a început să predice botezul cu Sfanțul Duh la un grup restrâns de credincioși protestanți. Din cei prezenți la predică unii au început să vorbească necontrolat în limbi necunoscute (glossolalia). În câteva luni grajdul părăsit a devenit spațiu sacru, lăcaș de rugăciune, atrăgând mulțimea de orice rasă și condiție socială, analfabeți și oameni cunoscători de carte, toți fascinați să asculte, să vadă și să trăiască experiență vorbirii în limbi necunoscute, să-și vadă bolnavii vindecați. Pentru cei care credeau
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
-i aduce Vor fi oglinzile-ți interioare, fidelă reflectare! Oglinzile eseniene îți vor fi învățători Și-ți vor transmite despre tine lecții, De la viață poți avea tot ce-ți dorești Dar caută întăi Armonia s-o găsești. Tărâmul Armoniei este sacru, nevăzut De haosul in care am crezut Și dorul lui e amprenta veșniciei in sufletele Fără măști, fără teatru, fără nimic...doar ele! Dacă ți-e dor, ești veșnic! Dacă iubești, ești veșnic! Referință Bibliografică: Oglinzi / Gabriela Docuță : Confluențe Literare
OGLINZI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385325_a_386654]
-
mai ține cont apoape deloc, cu excepția, desigur, a unor insule de spirit izolate, unde se trăiește cu nedisimulată bucurie încă, în brațele Luminii, și-acum. Moartea marelui Creator - declarată fățiș cel puțin la nivel filozofard - anulează însuși sâmburele viu al sacrului individual, lăsând în urmă un spațiu gol, unde specificitatea semanticii anterior construite nu își mai regăsește, iată, locul. Încercările încăpățânate, le-am putea numi, ale Ființei umane de a pune totuși în practică Verbul divin (ca pe un tipar de
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]