3,203 matches
-
ei, știi tu, Paraschive, să fi crescut porumbei, ehe, ce bine ar fi fost, că sânt ostenit, mi-ajunge... Ochii îi înghețară. Paraschiv îl lăsă. Sergenții erau aproape. Roti privirile și văzu cunii. Dulăii alergau speriați spre rampă, liberi... Peste salcâmii Cuțaridei treceau brabeții. Se lăsau stoluri-stoluri la rampă. Grigore privea cerul fără culoare, adânc, străveziu. Aglaia scotea măturile din magazie. Vorbea singură: - Gnd vin ăștia, parcă se iau după mine. N-am pomenit așa ceva, murdari, lacomi, parcă n-au stat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și răcorit după noaptea cu ploaie, florile împrospătate ridicau în soare cochetele capete copilăroase și ochii lor plini de reci și zadarnice lacrimi. În casa de peste drum perdelele albe erau încă lăsate, prin aleile grădinei ei vișinii și cireșii înfloriți, salcâmii cu miros dulce tăinuiau cărările risipite într-o viorie și melancolică umbră. Fusese vis visul lui cel atât de aievea sau fusese realitate de soiul vizionar a toată realitatea omenească? - Perdeaua de vis-a-vis se dete puțin într-o parte și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai ridicat se văd curți văruite cu îngrijire, cu arătarea plăcută și liniștită. Fereștile dreptunghe strălucesc în soare, în cerdacul nalt duc scări curate, în fața curții se-ntinde o ogradă mare în semicerc, încunjurată cu zaplaz șindilit, umbrit de plopi, salcâmi sau nuci. În dreapta curții, care se numește "sus", sunt în genere grajduri și hambare, în stânga - acarete pentru bucătărie si servitori, numită "jos", iar din dosul curții se întinde-n pătrat, cu șanț, pomătul, florăriile, via și prisaca. Aceasta este arătarea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
voi muri? o întrebai. - Unde, dragul mamei? Unde vom dormi toți... în țintirim. Țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. Cum plecă mama, luai o pătură și mă dusei în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea*** de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios... - Vîntu-mi trage clopotul, zisei. Mă-nfășurai bine, deschisei portița de la gratii și mă culcai pe piatra
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
amenajabil. Extinderea capacității hidroenergetice poate reprezenta o alternativă la extinderea CNA Cernavodă, de exemplu; - perdelele vegetale de protecție, care ar urma să fie refăcute în partea de sud a țării, ar putea avea în structura lor arbori cu potențial melifer (salcâm, tei) - resursă prețioasă pentru extinderea apiculturii - piața europeană fiind dependentă de import de miere; - un alt produs deficitar pe piața europeană îl reprezintă fructele nucului, pom cu condiții bune de dezvoltare în România. Propunerea autorilor de a se planta, pentru
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
informativ, include: - adaptarea economiei, agriculturii în special, la modificările climei: specii noi de plante, animale, păsări, insecte își vor face apariția, gestiunea lor în interes național fiind necesară. Sunt preocupări la nivel de gospodării și ferme pentru creșterea struților, aclimatizarea salcâmului dulce, citricelor, a fructului kiwi, extinderea arealului smochinului, castanului comestibil. Concomitent, aridizarea solului trebuie să-și găsească soluții; - asigurarea autonomiei energetice a așezărilor rurale; - clarificarea prezentului și viitorului biocombustibililor; - studiul fezabilității biorafinăriilor în economia României, bazate în special pe deșeuri
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Sena” - sună două versuri din prima secvență a poemului ce dă titlul cărții. Iar În altă parte: „zgomotele descresc ca prețul cerealelor”, „corect arborii stenografiază pe cer”, „strigătele urcă la cer ca apa În țevi”, „frunzele colecționează autografe, parfum”, „orice salcîm garderob”, „salcîmii: ce mașini de scris În culori”, „orice pasăre un afiș ceresc”, „orașul s-a deschis ca un porte-cigarettes”, „sonata ca o poliță de asigurare”, „creierul oscilează ca un compartiment În transatlantic”... Intenția e, cum se vede, de atragere
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
două versuri din prima secvență a poemului ce dă titlul cărții. Iar În altă parte: „zgomotele descresc ca prețul cerealelor”, „corect arborii stenografiază pe cer”, „strigătele urcă la cer ca apa În țevi”, „frunzele colecționează autografe, parfum”, „orice salcîm garderob”, „salcîmii: ce mașini de scris În culori”, „orice pasăre un afiș ceresc”, „orașul s-a deschis ca un porte-cigarettes”, „sonata ca o poliță de asigurare”, „creierul oscilează ca un compartiment În transatlantic”... Intenția e, cum se vede, de atragere (asimilare) În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
electoral”, „Știu pe dinafară vapoarele, ezitările, / Orașul, viața ta, ca tabla Înmulțirii / Te port În mine ca un registru copier”, „Ce afișe sunt mările din sud”, „arborii telegrafiază pe cer”, „Casele presate balnear În album”, „Vis Încadrat prin vestiar orice salcîm garderob”, „Orice pasăre un afiș ceresc”, „ca mărci poștale te privesc ferestrele, ușile”, „Caligrafic cîmpul În pulpă scris”, „Umărul tău ce atlas”, „Aici tresare vitrina ca un obraz”, „Salcîmii: ce mașini de scris În culori” etc. etc. Nu puține sînt
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cer”, „Casele presate balnear În album”, „Vis Încadrat prin vestiar orice salcîm garderob”, „Orice pasăre un afiș ceresc”, „ca mărci poștale te privesc ferestrele, ușile”, „Caligrafic cîmpul În pulpă scris”, „Umărul tău ce atlas”, „Aici tresare vitrina ca un obraz”, „Salcîmii: ce mașini de scris În culori” etc. etc. Nu puține sînt ele În versurile de mai tîrziu. Așa, de pildă, În Colomba: „multicolor mă-ndeamnă umărul ca un chioșc / de ziare”, „te-nscrii În amintire și-n sînge ca o viză
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a dat adresa. Că toți ceilalți iau bani, și de unde să am? Că dacă trăia Tac’tu ... Dacă n-o vrea mălai, întoarcem dilgența - și-acasă. - Și cu mine cum rămâne? - Așa, bine, la curci - văzuși că le lăsași în salcâm, Abia te-așteaptă. Mai stai un an, poate se mai întâmplă ceva. - A, nu. Ce să se mai întâmple ?! Am avut noroc, fotograful a luat sacul cu mălai, După aia a băgat capul în fusta aparatului. Eu stăteam țeapăn, parcă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ori tocurile de uși, pe care le târa până acasă. Străzile lor intrau cu greutate în lumea cea nouă, casele, strângându-se unele în altele, erau istovite, unele cădeau dintr-odată într-o rână, prăvălindu-se. La fel teii ori salcâmii bătrâni de pe marginea trotuarelor. Dar ploile, ce binecuvântare ! Furtunile care despicau cerul și îndoiau trunchiurile, dând crengile peste cap, ca pe niște degete sucite. După ce Melaniei îi trecea frica de fulgere, ieșeau amândoi, când ploaia încă nu se oprise cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
moșiei Umbrărești, iar acum o parte aparține comunei Barcea, se găsesc multe și diverse vestigii arheologice. Am identificat pe acest loc un bogat și interesant complex arheologic, neexplorat prin săpături. Este situat pe malul stâng al Bârladului, între plantația de salcâmi a satului Siliștea și pădurea Bărcii, în colțul de sud-vest. Urmele depistate au ajuns la suprafață în urma lucrărilor de grădinărie. Ele aparțin unor epoci și culturi diferite, ce s-au succedat în timp. Întâlnim urme ale perioadei târzii a bronzului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în diferite puncte din acest areal. Pe Boiereasca, odinioară a fost un grind, între timp aplatizat; de aici provin mici bucăți ceramice de factură dacică. Același tip de materiale poate fi întâlnit și pe partea de nord a plantației de salcâmi din marginea estică a satului Siliștea, ca și în alte numeroase puncte dinspre sud de satul Tămășeni ori la est de satele Slobozia și Torcești. Din cele arătate până aici rezultă că amândouă epocile din perioada preistorică a metalelor, când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu anul emisiunii 1614, respectiv 1623; -doi taleri din argint, emisiune Provinciile Unite, anii 1597 și 1655; -un tezaur monetar descoperit întâmplător de către locuitorul Mihalache Druță-Trandafir din satul Podoleni, în anul 1981, pe terenul din marginea nordică a plantației de salcâmi din dreptul satului Siliștea. A cuprins circa 3-4 mii de monede, împrăștiate apoi pe la diverși cetățeni din satele Siliștea și Podoleni; o bună parte din tezaur a fost recuperată de directorul Muzeului Mixt din Tecuci (circa 3.000). Câteva, prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și anume: de 2 ha pe valea Lupei, de 3 ha la nisipuri și micile suprafețe date în compensație de câte 7.754 m.p., pe care urma să se planteze pomi și vița de vie. În loc de pomi s-au plantat salcâmi în pâlcuri mari (solul nu se preta culturii pomilor) și cu vie hibridă. În prezent, suprafața aceasta este ocupată cu vie nobilă. Constatăm că nu a fost posibilă distribuirea prin vânzare a tuturor loturilor către locuitori în anii 1912 și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plus cantitatea necesară pentru uns formele • 65 g zahăr tos • un gălbenuș de ou • 2 pricomigdale moi • sare • legume uscate pentru coacerea blatului Pentru decor: • 300 g înghețată de afine • 200 g iaurt grecesc • miere de albine din flori de salcâm Timp de preparare: 60 min. plus timpul necesar pentru a se odihni aluatul Conținut caloric: 279 kcal/porție Mod de preparare: Se pregătește aluatul: se amestecă făina cu untul înmuiat, frământându-le până când se obține un aluat fărămițat, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cântăreț bisericesc și căutător de comori. Drumul pare să nu ducă nicăieri. Se sfârșește treptat, răsfirându-se în mrejele unor înspăimântătoare râpe adânci, sculptate în obrazul unui deal lung și tăios. Ne avântăm printr-o pădure stranie și întunecoasă de salcâmi subțiri, luăm în piept dealul pe cărări diferite dar paralele, vorbind zgomotos între noi despre faptul că pântecul dealului către care ne îndreptăm ar fi burdușit cu tezaure și că de aceea acolo trăsnește așa mult, din pricină că trăsnetul este atras
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cioara", Pădurea Popii, Dealul Taulei, Huciul 1 lui Bârgăuanu, Huciul lui Vraciu ș.a. Acestea au rămas astăzi doar o amintire, deoarece unul dintre scopurile colectivizării agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate gospodăriile existau scule pentru tăiat și prelucrat lemnul: toporul, barda, securea, ferăstrăul sau rindeaua. Pentru obținerea scândurilor, buștenii se tăiau cu ajutorul unei instalații primitive, numită trașcă. Lemnul fasonat, cel puțin pe una din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la prefăcanie să se pună în cazan, pe lângă rachiul pentru prefăcut, și un amestec de știuleți de porumb și sâmburi pisați de caise sau de cireșe pentru a-i da o anumită aromă. Depozitată în butoaie de dud sau de salcâm, țuica se îngălbenea în timp, căpătând o foarte bună calitate. Pentru a se constata dacă tescovina din cazan mai are alcool, se turna buzum 3 luat de la chicuș pe capacul de aramă al cazanului, dându-i-se foc. Dacă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
faptul că, din timpul feudalismului, mai multe localități din partea superioară și mijlocie a pârâului Berheci, poartă numele de „Prisaca” sau „Valea Stupilor”. Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în acele vremuri, singura sursă pentru asigurarea iluminatului și, la fel ca și mierea, avea și întrebuințări medicinale, fiind folosită pentru combaterea vărsatului de vânt sau pentru pansarea rănilor. Bogăția și varietatea plantelor melifere din pădurile de tei, cele de salcâm, livezi și fânețe, au constituit un cadru ecologic prielnic dezvoltării albinăritului. La acestea a contribuit și clima temperată care îngăduie ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în recipiente din lemn de tei, inox sau plastic. Creșterea albinelor valorifică baza meliferă ieftină pusă la dispoziție de vegetația ierboasă și lemnoasă spontană precum și de culturile agricole și pomii fructiferi. În cadrul comunei, principalele surse melifere le constituie plantațiile de salcâm (în lunile mai-iunie) și cele de tei (în lunile iunie-iulie) aflate pe versanții împăduriți de la Tarnița, Valea Iepei, Dealu Perjului și Bărboasa. Producția de miere pe familia de albine este în medie de 10-25 kg. Se cresc albine autohtone „Carpatica
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îngropat într-un furnicar, zicându-se: „Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în furnicarul acesta”. Pentru descântece, ciobanii fac și astăzi o unsoare din untură de porc și diverse plante: usturoi, leuștean, frunze de salcâm, pelin și alte ingrediente cu care ung oile pe uger, la asfințitul soarelui, anume ca farmecele să ia puterea unsorii, iar nu mana oilor. Pentru deochi ei aduc apă descântată și stropesc oile, iar cel mai bătrân cioban din stână
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]