6,893 matches
-
și ce anume a povestit despre familia sa.... Mama lui era învățătoare. A fost educatoare la o grădiniță, a făcut o serie de cursuri la fără frecvență, a susținut mai multe examene și a reușit să avanseze. Din nefericire, acest salt profesional a născut marele necaz al familiei! După vreo doi-trei ani, a devenit mai pretențioasă. Se îmbrăca mai atent și nu prea mai era mulțumită de faptul că soțul ei repara mașinile vecinilor de scară și pe ale altora din
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
cărare azi piciorul nu mi-a pus port cu mine iată umbra a cea fost și acum este fug din nou azi pe perete spre tavan pașii-mi aleargă sus mai sus numai prin închipuire într-un joc printre cuvinte salt pe muchii prin o floare ce-ți surâde la picioare sens și drum izvor de apă aripi ochi și drum spre stele niciodată să n-apui 15-04-2016 cluj Referință Bibliografică: două poezii / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DOUĂ POEZII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378068_a_379397]
-
J.O.Y G.) Sintetic: Eros.(P.Ț.) Aceste trei suflete: apolinicul, fausticul și magicul, trebuie întregite cu dionisiacul, Însă dionisiacul este un impuls spre unitate, o trecere peste persoană, viață zilnică, societate, realitate, peste prăpastia disperării: o creștere, un salt pasional-dureros spre stări mai întunecate, mai pline, mai nehotărâte; o aprobare în extaz a întregului caracter al vieții, deopotrivă de puternic și de fericit, marea bucurie și marea compasiune, gândite panteist, care aprobă și sfințesc cele mai îngrozitoare și îndoielnice
2. CÂND DRAGOSTEA PĂRĂSEȘTE CĂMINUL CONJUGAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376616_a_377945]
-
dragostea la picioare și îi dădeau forță. Prezența lor în chinul ei o făcea optimistă. Citise că, dacă îți dorești din tot sufletul să depășești greutățile, o vei face. Și o va face bine, pentru că viața a răsfățat-o în salturi. Era stăpână pe gândurile ei, pe mintea ei, pe toleranța ei la intemperii. Fire veselă, trăită între tineri, rămăsese și ea o frântură de veselie. La ei în casă, de când era mică, se cânta, se spuneau bancuri și povești la
O ZBATERE DE ARIPĂ de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375935_a_377264]
-
un relief incomod obositor pentru frageda ființă lumina se aprinde în fiecare dimineață cu un răsărit îl văd. el nu-l mai vede sau poate abia acum îl privește respirând aerul cristalin al acelui câmp pe care am pășit timid salt înapoi apoi hora umbrelor s-a întețit în mine calcă un uriaș din piatra unghiulară a înzidirii după ce iubirea a reînvățat zborul în fântâna cu șapte inele ori șapte adâncimi de izvoare nesecate întru credință întru bucuria trăirii creației stagnez
PÂNĂ LA PRIMA REÎNZIDIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376001_a_377330]
-
Acasă > Stihuri > Semne > SOARELE SINGURĂTĂȚII Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului SOARELE SINGURĂTĂȚII O, singurătate, în splendoarea-ți vastă am rătăcit din șes spre creasta; salturi căderi meandre drum drept, prin toate spre mine mă-ndrept unde-n adâncuri floarea de mină beznele-o șlefuiesc în surdina Hațeg, 7 februarie 2015 Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Soarele singurătății / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1500
SOARELE SINGURĂTĂȚII de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376000_a_377329]
-
ai făcut? se oțăra căpitanul, înfuriindu-se mai tare. - Dar eu nu v-am făcut nimic, chiar vă stimez și vă admir măiestria de luptător! mai spuse Mărțișor, ferindu-se mereu. - Ia ascultă, bă, prăpăditule! zise căpitanul, oprindu-se din salturi. Îți bați joc de mine? Îți poruncesc să lupți! - Păi, cum să lupt? Am spus că nu știu să lupt! - Să faci ce fac eu! - Ce să fac? - Nu văzuși? - Văzui, dar nu pricepui, că ai făcut cam repede! - Ia
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
aurori vin cei cu sufletul în palmăHațeg, 15 februarie 2015Raul Constantinescu... X. SOARELE SINGURĂTĂȚII, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015. SOARELE SINGURĂTĂȚII O, singurătate, în splendoarea-ți vastă am rătăcit din șes spre creasta; salturi căderi meandre drum drept, prin toate spre mine mă-ndrept unde-n adâncuri floarea de mină beznele-o șlefuiesc în surdina Hațeg, 7 februarie 2015 Râul Constantinescu ... Citește mai mult SOARELE SINGURĂTĂȚIIO, singurătate, în splendoarea-ți vastăam rătăcit din șes
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
drum drept, prin toate spre mine mă-ndrept unde-n adâncuri floarea de mină beznele-o șlefuiesc în surdina Hațeg, 7 februarie 2015 Râul Constantinescu ... Citește mai mult SOARELE SINGURĂTĂȚIIO, singurătate, în splendoarea-ți vastăam rătăcit din șes spre creasta;salturi căderi meandre drum drept,prin toate spre mine mă-ndreptunde-n adâncuri floarea de minăbeznele-o șlefuiesc în surdinăHațeg, 7 februarie 2015Raul Constantinescu... XI. PAINGII DIN RÂMA, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015. PAINGII DIN RÂMA Noroios
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
câtă frunzăiarbăNeștiind nimic de barbă ...Râul Constantinescu... XV. CÂNTEC FRÂNT, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015. CÂNTEC FRÂNT Albă nea ziua cu dinți negri struguri în aer mierla neagră în ger pisică neagră-n salt pasărea-ntre gheare negre colții fulger alb țipat sfâșiat rubin stropi în omăt fulgi negri-n spulber ning cântec frânt Râul Constantinescu ... Citește mai mult CÂNTEC FRÂNTAlba nea ziua cu dinținegri struguri în aermierla neagră în gerpisica neagră-n saltpasărea-ntre
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
de liber în poezia asta! Pantumul fără tema arípi îmi dă, să zbor. Îi cer acordul pozei de pe birou -nevasta- Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor. Pantumul fără tema arípi îmi dă, să zbor Precum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnastă, Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor, Dilemă soață-muză, aceasta e năpasta. Precum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnastă, Mă simt ușor, flexibil, frumos că un actor; Dilemă soață-muză, aceasta e năpasta Dar pe birou pantumul continua
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor. Pantumul fără tema arípi îmi dă, să zbor Precum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnastă, Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor, Dilemă soață-muză, aceasta e năpasta. Precum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnastă, Mă simt ușor, flexibil, frumos că un actor; Dilemă soață-muză, aceasta e năpasta Dar pe birou pantumul continua cu spor. Mă simt ușor, flexibil, frumos că un actor, Un zeu urcând Olimpul, escaladându-i creasta Iar pe birou
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
mișc atât de liber în poezia asta!Pantumul fără tema arípi îmi dă, să zbor.Îi cer acordul pozei de pe birou -nevasta-Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor.Pantumul fără tema arípi îmi dă, să zborPrecum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnastă,Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor,Dilemă soață-muză, aceasta e năpasta.Precum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnastă,Mă simt ușor, flexibil, frumos că un actor;Dilemă soață-muză, aceasta e năpastaDar pe birou pantumul continua cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
birou -nevasta-Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor.Pantumul fără tema arípi îmi dă, să zborPrecum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnastă,Dar ochiul de femeie-i tăcut, dojenitor,Dilemă soață-muză, aceasta e năpasta.Precum pe bârna-ngustă, în salt sublim, gimnastă,Mă simt ușor, flexibil, frumos că un actor;Dilemă soață-muză, aceasta e năpastaDar pe birou pantumul continua cu spor.Mă simt ușor, flexibil, frumos că un actor,Un zeu urcând Olimpul, escaladându-i creastaIar pe birou pantumul continua
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
infinitul când meditez profund, Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund. Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul, Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje. Nu pot... Că-n orizonturi văd roată doar baraje Și mă-nfior... Și-n locu-mi aș vrea să fie altul ! Cad tot mai jos... Și-n beznă, de mine dau mereu, Dar
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
infinitul când meditez profund, Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund. Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul, Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje. Nu pot... Că-n orizonturi văd roată doar baraje Și mă-nfior... Și-n locu-mi aș vrea să fie altul ! Cad tot mai jos... Și-n beznă, de mine dau mereu, Dar
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
infinitul când meditez profund,Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul,Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund.Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul,Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje.Nu pot... Că-n orizonturi văd roată doar barajeși mă-nfior... Și-n locu-mi aș vrea să fie altul ! Cad tot mai jos... Și-n beznă, de mine dau mereu,Dar intru
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
în tăcere, nu mai auzim la știri veșnicele lamentări pe marginea destinului nostru tragic, de popor situat la marginea dinspre prăpastie a Europei. Să se fi adeverit în fine chemarea din refrenul repetat până la exasperare, ”Deșteaptă-te române”? Sigur, nici salturi de bucurie nu facem, dar parcă ne uităm mai deschis, mai demn în ograda proprie și în cea a vecinilor, pândind șanse și căutând căi de ameliorare, încercând câte ceva prin propriile puteri și nemaiașteptând să vină soluția de la alții. Din ce în ce mai
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
dar cu mâncărici pe limbă. De fapt, luând exemplul lui Caragiale, pentru care a avut un mare respect, editându-i și opera la Cartea Românească, Marin Preda a dat nume sonore personajelor sale, asemenea dramaturgului. Ilie Moromete face un mare salt față de întreaga galerie a țăranilor descriși până acum în literatura noastră. El este „victima unei sinistre ironii a sorții” sub pașii istoriei atât de neiertători. Niculae Moromete se împletește cu destinul scriitorului. „Atunci va fi împlinit romanul „Moromeții” când și
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
știe de unde, manifesta multă înclinare spre poezie. Pe timpul liceului publică în mai multe reviste poezii pline de sensibilitate, delicate, romantice, lipsite de crampele care făceau modă în rândurile versificatorilor vremii. Urmă cursurile facultății de litere, iar poezia sa cunoscu un salt calitativ datorat culturii și instruirii fără a-și pierde însă rezonanțele lirice. Auzind toate acestea bunu Hanți îi spuse într-o seară pe când se afla la el în vizită: - Cristi, dragule, să știi că poezia este sufletul unui neam, că
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
s-a chircit. Aleasă broderie ai, pădure, De franjuri țurțurânde și de nea, Cărări ascunse-n paturile sure Pe care le mai calc cu talpă mea... O veverița neagră și flamanda Cu frica țopăind spre un pociumb Mai face-un salt, mai sta puțin la pândă Privind înspre știuleții de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apa beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, ca a-nceput dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă
O PALMĂ DE OMĂT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373207_a_374536]
-
le-a urat cu sinceritate bătrâna și la despărțire, i-a îmbrățișat din nou. Râzând, Președintele a scos repede din buzunar o mică zgardă cu lănțișor argintiu pe care a legat-o grăbit la gâtul cățelușului! Ziky a făcut un salt sprinten, sărind direct în brațele Președintelui apoi de acolo în... limuzina Prezidențială! Vesel și zglobiu, mișcând permanent din coada lui scurtă, Ziky se simțea excelent într-o asemenea mașină specială mare, lungă, neagră și parfumată! Era deja în lumea lui
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
își luă sub braț hainele aproape uscate și sărind din bolovan în bolovan traversă râul. Pe malul celălalt al apei se îmbrăcă, își mângâie armăsarul care necheză de bucurie că stăpânul nu-l părăsise în această singurătate, apoi dintr-un salt se aruncă în șa și porni pe cărare. Către orele amiezii pătrunse pe poarta castelului. Soția sa tocmai își plimba bebelușul prin curte. La sosirea călărețului tresări și-i alergă în întâmpinare: - Dragule, nu mă așteptam să apari așa repede
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
așa de rea! Întâlnind privirea severă din oglinda retrovizoare, Sorin amuți. În liniștea mormântală se mai auzea doar sâsâitul ușor al melodiei cu care unchiul le începuse ziua, acompaniat de huruitul domol al motorului și scrâșnetul metalic produs de fiecare salt peste hârtoape. Mătușa îi echipase corespunzător, cu șosete groase, pantaloni de trening ușori, închiși la culoare și hanorace impermeabile, în care, simțeau că se sufocă. Pălăriile care urmau să îi protejeze de soare, erau fumos rulate și îndesate în buzunarul
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
secretariat și o anexă destinată bibliotecii. Primul director al ,,Școlii Medii Mixte", a fost profesorul Marza Vasile, absolvent al Instutului Pedagogic de 2 ani, secția Știinte Naturale-Geografie, Iași, 1955, ce prelua această funcție la data 1 septembrie 1956. Făcând un salt peste ani, să vă informăm că ședința extraordinară a consiliului pedagogic din 14 august 1964 avea pe ordinea de zi două puncte și anume : sarcinile cadrelor didactice privind deschiderea noului an de învățământ și fixarea în postul de director a
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]