1,920 matches
-
o astfel de eventualitate 27. Fără a exclude posibilitatea unui "aranjament amical" cu Napoleon Bonaparte, demnitarul rus îi expunea tarului mijloacele pe care le consideră ca fiind necesare pentru evitarea consecințelor negative amintite. Iar măsurile preconizate de el, în scopul salvgardării intereselor Rusiei, evidențiază, o dată în plus, faptul ca diplomația rusă avea o viziune clară asupra interdependentei dintre 25 Cf., Sten Carlson, O podziale krolestwa Szwedzkiego w 1809 roku. Utrata zwierzchnictwo nad Finlandii, în "Zapiski Historyczne", Tom 46, Rok 1981, Zeszyt
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
justificarea oferită de Ignatius Mouradgea d'Ohsson a întârzierii sosirii acelor specialiști ca fiind consecință În atare condiții, la începutul anului 1794 Poartă și-a manifestat intenția de a lua inițiativa creării unui sistem de alianțe europene, ca mijloc de salvgardare și consolidare a poziției Imperiului Otoman în Orientul European, amenințată, în primul, de politică agresivă a Rusiei în zonă. În această perspectivă, cercurile conducătoare otomane considerau că Franța, Anglia, Prusia și Suedia erau, atunci, singurele puteri "prietene" pe sprijinul cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a conviețuirii umane ce nu ține cont de apartenența exclusivă a omului față de Jahve, care i-a acordat ocrotirea sa. Legea talionului (cf. Deut 19, 19-21) și legitimarea războiului sfânt, ne înfățișează tentativa de moderare juridică a răzbunării epocii în salvgardarea monoteismului și sacralizarea poporului. Punctul focal al decalogului sinaitic, identificat în primul precept - Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți dumnezei în afară de mine (Ex 20, 2-3)-, ne indică fundamentul tuturor aserțiunilor ulterioare: unicitatea divină pretinde o relație exclusivă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nici nu vor putea fi vreodată rebeli; cu acest prilej vorbește cu multă stimă despre serviciul militar, asemenea creștinilor care trăiau în Imperiu. Interesele Imperiului roman corespundeau, potrivit spuselor lui Atenagora, celor creștine; întrucât tăria și trăinicia statului erau o salvgardare și aceștia: Cât despre voi, oameni cu totul deosebiți atât din fire, cât și prin educație, înțelepți, binevoitori și vrednici de domnia ce vi s-a încredințat, vă rugăm să plecați cu înțelegere fața voastră de suverani spre mine, cel
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
focul războiului. Evenimentul va căpăta dimensiuni apocaliptice sub pana lui N. Stănescu, C. Baltag, Ion Horea, N. Labiș, Al. Jebeleanu, Anghel Dumbrăveanu, D. Rachici etc. Continuarea încă în lume a războaielor a revitalizat un întreg val poetic legat de problema salvgardării păcii. Rănile războiului și conștiința luptei active împotriva acestuia devin ale poetului însuși. Trăirea timpului și, așa cum s-a mai spus, a "vieții cetății", cu impulsurile ei viitoare, consemnează resurecția poeziei civice, produsă de toți poeții activi după 1944, diversificați
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tuturor acestor fragilități pe aceea că Europa este depozitara unei moșteniri unice cu valoare universală. Ea este de asemenea conștiința existenței și acțiunii unor forțe, nu doar politice și economice, care lucrează, în interiorul statelor (regionalism, ecologism) și al culturilor, pentru salvgardarea identităților, diversităților, adevărurilor europene. Este, în același timp, conștiința unei necesare sinergii a tuturor acestor forțe. În sfîrșit, noua conștiință europeană este conștiința că totul este nesigur, că amenințările sînt ele însele amenințate și că, așa cum spunea Hölderlin 30, odată cu
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un nou mare val cultural: cel al intelectualilor deveniți Călăuze active ale noii conștiințe europene. Noua credință este foarte diferită de Credința lui Saul. Ea nu are nici Mesia, nici Salvare pămîntească. Ea reclamă Salvarea în sensul literal al termenului: salvgardarea. Ea suferă în sine prezența Neantului. Recurgerea la o gîndire care să înfrunte Neantul cu curaj, iată mesajul viu al nihilismului, produs ultim al aventurii spiritului european, iată consecința ultimă a pierderii fundamentelor, punct final al încercării disperate de a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
culturală europeană. Întîlnirea cu o cultură sau cu o civilizație străină viguroasă ne pune în fața alternativei: a asimila sau a fi asimilat. Aptitudinea de a asimila presupune vitalitate culturală, care presupune anumite condiții eco-nomice și sociale 34. În acest punct, salvgardarea și revitalizarea sînt indispensabile asimilării. Arta de a trăi Cultura europeană rămăsese într-un anumit fel deschisă către lumea pe care o domina, chiar dacă uneori numai în virtutea faptului că descoperise și explorase această lume. Dacă un anumit spirit european s-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
relele pe care le-am generat și putem începe să ajutăm lumea să se de-zinfecteze de morburile pe care noi i le-am transmis. Începem să înțelegem că cel mai bun mijloc pentru a combate naționalismele cele mai teribile este salvgardarea și valorificarea dreptului națiunilor prin intermediul formelor de asociere meta-naționale. Începem să înțelegem că cel mai bun mijloc pentru a combate fundamentalismele cele mai teribile este salvgardarea și valorificarea tuturor religiilor și mesajelor spirituale, lăsînd dialogicii lor grija de a dezvălui
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înțelegem că cel mai bun mijloc pentru a combate naționalismele cele mai teribile este salvgardarea și valorificarea dreptului națiunilor prin intermediul formelor de asociere meta-naționale. Începem să înțelegem că cel mai bun mijloc pentru a combate fundamentalismele cele mai teribile este salvgardarea și valorificarea tuturor religiilor și mesajelor spirituale, lăsînd dialogicii lor grija de a dezvălui trama profundă care le unește. Începem să înțelegem că această cultură planetară nu reclamă nicidecum o omogenizare, ci, dimpotrivă, dezvoltarea liberă a culturilor prin intermediul formelor complexe
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
spirit critic, discernământ. Desigur, o putere ce se îndoiește mereu e aproape un nonsens. Dar ea poate profita, când e destul de inteligentă, de îndoielile, clamările, contestațiile emise de cărturari. "În problemele vieții publice, ale vieții publice care interesează cultura și salvgardarea esențelor ei în fața opacității, a ireceptivității, a incompetenței și lașității, opina Alexandru Paleologu într-un interviu memorabil, strategia intransigenței trebuie să fie lucidă, rațională, suplă, dar să-ți facă sințită fără menajamente și fără abuz de prudență implacabilitatea". E un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
înainte de a fi născut este tot aceea ca și cum ai fi necontenit prunc; căci ce este vârsta omului se întreba Cicero dacă memoria faptelor noastre nu s-ar uni cu veacurile cele de mai dinainte?" O luptă pentru memorie, adică pentru salvgardarea dreptului la identitate specifică e oarecum toată istoria, fie că o privim ca eveniment sau ca discurs. Importantă pentru orice spațiu cultural o atare temă suscită interes mai cu seamă când e vorba de o zonă de convergență ca a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu ceea ce se povestește despre el. De aici centralitatea semioticii narațiunii în epistema actuală. Dacă libertatea anticilor se baza pe egalitatea cetățenilor, libertatea modernilor este fundamentată de diversitatea socială și culturală a membrilor societății. "Democrația este astăzi instrumentul politic de salvgardare a acestei diversități, de asociere a indivizilor și grupurilor tot mai diferite unele de celelalte într-o societate care trebuie să funcționeze ca un întreg" (A.Touraine, 1994:171). Altfel spus, "provocarea" politică va consta în găsirea echilibrului între diversitatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mijloacele cunoscute: exigența a fost biruită de exegeza vorbei. Trebuie să admitem că în lipsa înțelegerii funcționării motivante intime indispensabilă în descifarea simbolurilor -dogmatizarea a fost unicul mijloc de a pune capăt imediat certurilor iscate de interpretări. Acest mijloc, insuficient pentru salvgardarea unității bisericii ca instituție socială, era însă periculos pentru biserică în calitatea ei de apărătoare a adevărului esențial. Pentru a masca nonsensul și incoerența acceptării prin intermediul cuvintelor, a trebuit să se recurgă la inventarea dogmelor, încălcîndu-se extrem de mult principiul fidelității
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cele din urmă la schisma dintre biserica romano-catolică și biserica ortodoxă, în sînul aceleeași biserici romano-catolice, certurile referitoare pînă acum la maniera de interpretare a Scripturilor, devin din ce în ce mai mult dispute asupra validității unei dogme sau a alteia ceea ce, în scopul salvgardării unității acestei instituții, a necesitat stabilirea prin decrete a ceea ce trebuia să se creadă ca să fie evitată anatema, armă redutabilă a bisericii și a puterii ei crescînde. În zelul ei de a obține credința oarbă, ierarhia ecleziastică s-a lăsat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
s-a lăsat împinsă pînă la fanatism, pînă la cruzimea dusă la extrem, intrînd astfel în contradicție flagrantă cu perceptele morale fundamentale ale învățăturii mitice, înțelegerea greșită a mesajului constituia justificarea supremă: tortura și condamnarea la moarte erau pretexte pentru salvgardarea "sufletului nemuritor" al celui supus supliciilor. Consecința tardivă a intoleranței dogmatice și a promisiunilor ei relative la o viață veșnică, care a ajuns în cele din urmă să fie cumpărată (indulgențele), a constituit un nou motiv de proteste în sînul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul prusac și subiectul său. Sistemul prusac de educație statală înființat de Frederic cel Mare în 1763 (chipurile) pentru "salvarea sufletelor" supușilor săi (și mai ales pentru salvgardarea unității statalității prusace, am adăuga noi numaidecât) a continuat să fie gestionat de clerul lutheran până în primul deceniu al secolului al XX-lea, păstrând un caracter predominant religios. Învățământul prusac a preluat o turnură patriotică tot mai pregnantă în urma dezastrului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în continuare structurile osificate ale regimului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
refugiem rapid într-o cultură dominantă (franceză, germană, anglo-saxonă), maghiarii, mai mândri și mai orgolioși, luptă pentru identitatea lor și pentru drepturile lor cetățenești. E ceva de învățat aici și nu exclud ca un ministru cu o asemenea experiență în salvgardarea drepturilor minorităților să facă pentru destinul culturii române în lume mai mult decât toți demagogii noștri naționaliști la un loc. Vom fi pe recepție (nu numai luni seara!). 2 aprilie 2010 O stranie coincidență a făcut ca zilele acestea, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din multe motive extrem de delicate. Declarația universală a UNESCO din anul 2001 asupra diversității culturale este acceptată ca un instrument normativ care recunoaște, pentru prima dată, faptul important că diversitatea culturală reprezintă o moștenire comună a umanității și astfel consideră salvgardarea sa drept un act imperativ concret inseparabil de respectul demnității umane. Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a fost ratificată pe data de 20 iunie 2007 de către 78 de state, precizând că acest patrimoniu cultural imaterial, transmis din generație în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
culturale este acceptată ca un instrument normativ care recunoaște, pentru prima dată, faptul important că diversitatea culturală reprezintă o moștenire comună a umanității și astfel consideră salvgardarea sa drept un act imperativ concret inseparabil de respectul demnității umane. Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a fost ratificată pe data de 20 iunie 2007 de către 78 de state, precizând că acest patrimoniu cultural imaterial, transmis din generație în generație, este recreat în permanență de comunitățile și grupurile umane în funcție de mediul lor de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
dialecte (în studii și documente internaționale este citată deseori Franța cu câteva limbi, importante în istoria ei, socotite fără un statut sau o protecție legală: basca, bretona, corsicana, occitana, catalana, alsaciana, flamanda etc.); 2) neliniștea unor populații însemnate numeric în ceea ce privește salvgardarea tradițiilor acestora, menționându-se numeroase cazuri concrete în Noua Zeelandă, în unele regiuni de coastă din Australia și chiar din America de Nord, în țări din America Centrală etc.; 3) creșterea proeminenței culturale din SUA prin difuzarea agresivă a produselor sale (cinematografice, televizuale, muzicale
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și conceptul de Patrimoniu oral și imaterial al umanității, iar în anul 2001, atunci când a avut loc prima proclamație a capodoperelor culturale imateriale, s-a stabilit o listă prin care se completează lista patrimoniului material al umanității. Conform Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial ratificată la 20 iunie 2007 de peste 78 de state, patrimoniul cultural imaterial (PCI) sau patrimoniul viu este sursa principală a diversității noastre culturale, continuarea sa fiind o garanție pentru o creativitate continuă. Conform acestei Convenții, prin patrimoniu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Natural; 1975 - ratificarea Convenției de către Franța; 1976 - crearea Comitetului Patrimoniului Mondial; 1978 - înscrierea primelor situri pe lista patrimoniului mondial; 1992 - crearea programului „Memoria Lumii” pentru păstrarea patrimoniului documentar; 1998 - crearea programului Proclamarea capodoperelor patrimoniului oral și imaterial; 2003 - Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Nici acțiunile desfășurate după anul 2003 nu sunt neglijabile cantitativ sau calitativ. Și în ultimii ani s-au întreprins numeroase activități de evaluare, clasificare, inventariere și de finanțare pentru păstrarea și conservarea unor bunuri ale Patrimoniului Mondial
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
competență a avut un impact minor asupra vieții cotidiene. Modalitățile de petrecere a timpului liber, preferințele vestimentare sau culinare, stabilirea anumitor reguli și ierarhii în interiorul familiei, urmată - nu de puține ori - de încălcarea repetată a acestora, excesele permise sau interzise, salvgardarea aparențelor „de ochii lumii” ș.a., toate acestea au scăpat reglementărilor oficiale, sau, mai bine spus, au fost guvernate de o „legislație” autonomă, asumată individual, în virtutea unor cutume și tradiții mai mult sau mai puțin ancestrale. Pe cale de consecință, din punctul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]