3,304 matches
-
tradițională, obiectivă, având ca protagonist un parvenit în linia lui Dinu Păturică, proiectat însă pe fundalul anilor de instalare a comunismului în România. Dimensiunea sarcastică este vizibilă în turnura realist-naturalistă a narațiunii. În Părintele Thom (2002), D. abordează tema deportării sașilor după al doilea război mondial. SCRIERI: Doi ori doi, București, 1978; Oceanul, București, 1980; Podul, București, 1982; Mărgele roșii, București, 1984; Ursa mică, Cluj-Napoca, 1985; Tare ca piatra, București, 1987; Ursa mare, Cluj-Napoca, 1988; Presimțirile, București, 1989; Cherry din Dover
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
o editură și o tipografie la Sibiu. După începuturi modeste, el importă material modern de zețărie de la Praga și cooptându-l la conducerea firmei și pe fiul său, Josef, va începe să scoată publicații periodice cu caractere gotice, spre uzul sașilor din Transilvania. Prima publicație, apărută în 1855, este revista cu profil economic „Siebenbürgische Zeitschrift für Handel, Gewerbe und Landwirtschaft”. Între 1877 și 1884, D. Comșa și E. Brote scot la Editura Drotleff „Calendarul bunului econom”. Comparativ cu Editura Krafft, aici
DROTLEFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286877_a_288206]
-
semnătura lui I.C. Chițimia și, respectiv, P.P. Panaitescu. Legat de autor și destinația acestei cronici, s-au formulat și mai persistă opinii divergente. E îndeobște acceptat că redactarea s-a făcut la Curtea din Suceava și că ar aparține unui sas, fidel al voievodului, cunoscător al analisticii de cancelarie, din care s-ar fi inspirat în parte. Górka forța, în treacăt, identificarea anonimului redactor cu Hermann (Hărman), pârcălab de Cetatea Albă, în timp ce I.C. Chițimia va pleda pentru prezența unui interpolator (polon
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
propriile noastre atribute culturale numai când suntem în fața altor culturi. Modelele creează uneori impresia unui simplu împrumut. Teoria modelelor și a tipurilor în organizarea administrativă, astfel înțeleasă, este însă incompletă. Este și cazul instituției „vecinătății” care „...a fost preluată de la sași și a lăsat urme în cele mai diverse domenii de existență” (Mihăilescu, Vintilă, 2002, 10). Această instituție nu poate fi înțeleasă corect fără o cercetare aprofundată din punct de vedere etnologic, antropologic și sociologic a formei de organizare a comunităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
familie și sat, iar în sudul Transilvaniei, inclusiv în Mărginimea Sibiului, ea a devenit o instituție majoră în viața românilor. Dacă privim cu mare atenție orchestrațiile diverse ale acestui model „unic” al „vecinătății” la români, maghiari, dar chiar și la sași, la jocul influențelor reciproce țesute în și prin practicile istorice ale instituției, constatăm mai degrabă osmoză și creativitate decât „ciocnire” între civilizații. Un fapt rămâne însă sigur, și anume importanța aculturală a „vecinătății” în societatea românească. Lumea medievală a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizărilor politice. Între aceste două extreme se aflau alte solidarități, precum confreriile (în care intră și „vecinătatea”), organizațiile profesionale (breslele), stările politice etc. Dacă în alte regiuni această instituție a fost un simplu episod legat de implantarea prin forță de către sași a ordinii feudale occidentale, instituția „vecinătății” a dominat istoria medievală și modernă a românilor din sudul Transilvaniei. Astfel, comunitățile rurale românești din Mărginimea Sibiului (de exemplu, Rășinari, Gura Râului, Orlat, Săliște și Jina etc.) au format vecinătăți proprii sub influența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de mărimea ei, era împărțită în patru societăți de zece. O societate de zece cuprindea 16-20 de gospodării așezate una lângă alta sau, în orașe, zece familii săsești. Profund originală, instituția românească a preluat din formele specifice de organizare ale sașilor, iar evoluția ei a fost influențată de funcția de punte de comunicație între Occidentul latin și Orientul bizantin pe care, prin transhumanța efectuată sau prin roire, această zonă etnoculturală a deținut-o de-a lungul timpului. Acest fapt este dovedit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
București, IV. Schenk, Annemie. Die Nachbarschaft bei den Siebenbürger sachsen. Zum Inhalt von Nachbarschaftladen. În Krupa Andras, Eperjessy Ernö, Barna Gabor (Redigiert von). (1995). Treffen von Kulturen - Konflikte von Kulturen, Békéscsaba/Budapest. Schullerus, Adolf. (2003). Scurt tratat de etnografie a sașilor din Transilvania. București: Editura Meronia. Scott, W. Richard. (2004). Instituții și organizații. Iași: Editura Polirom. Sfârlog, Benoni. (2004). Aspecte teoretice privind investigarea procesului de normare socială, Anuarul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 3. Stahl, Henri, H. (1936). Vecinătățile din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
boeresc sau... cioclu, după apucături și aptitudinea fiecăruia. Tot așa se întâmplă cu breasla numită a străinilor, care, nu totdeauna cuprinde la un loc pe toți adevărații „străini de țară"; căci odată găsim cuprinși în această denumire pe Nemți, Unguri, Sași, Greci, Turci, Leși, Jidovi, Armeni etc. altă dată găsim ca bresle deosebite de ale străinilor, pe „Jidovi" și pe „Armeni". Apoi nu toți străinii erau tratați în una și aceiaș categorie în vremuri, căci erau străini sudiți, adică de acei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Popescu, când se găsea înconjurat de demnitari străini, cum a fost la masa ce ni s-a dat la fabrica de hârtie de la Zărnești și la banchetul de la Brașov, unde erau mai mulți profesori, cum și deputați din Camera ungară, sași și ungurivorbind cu unul italienește, cu alții nemțește și cu alții ungurește. D'apoi la Sinaia, în fața Regelui și Reginei - și pretutindenea!". „Asemenea excursii a făcut subsemnatul un număr de patru, cu câte 70 - 80 elevi a trei clase, din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
români sau germani. Pentru a determina populația să nu mai acorde ajutor soldaților germani care se ascundeau, autoritățile de la București au trimis dispoziții în teritoriu, destituind șefi ai structurilor locale de ordine sau trimițând locuitori în fața justiției. Spre exemplu, mulți sași din Brașov fuseseră dați în judecată tocmai pentru sprijinul acordat soldaților germani, iar cei din urmă predați comandamentului sovietic sau înaintați lagărului de prizonieri din Focșani. La 1 noiembrie 1944, Inspectoratul General al Jandarmeriei a emis ordinul circular nr. 155
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
naționale tradiționale, se pare că nu au văzut în Rusia o amenințare la adresa identității lor etnice sau naționale. 2. Femei cu vârsta între 18 și 30 ani și bărbați cu vârsta între 17 și 45 ani Ordinul de deportare Deportările sașilor și șvabilor în URSS au început în ianuarie 1945. Cu toate acestea, 23 august 1944 este considerat „momentul zero” de către unii istorici ce au tratat problema deportărilor, de vreme ce aceasta a fost ziua în care URSS a „eliberat” România de sub „opresiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
etnicilor germani. De exemplu, Partidul Național Democrat, urmând linia Partidului Comunist Român, a susținut confiscarea proprietăților germanilor și naționalizarea tuturor afacerilor germane. în plus, România Nouă din 11 septembrie 1944 a publicat o declarație-program ce solicita retragerea cetățeniei române tuturor sașilor și șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol în eventuala construire a unui stat german în interiorul statului român. De asemenea, în octombrie 1944, România Liberă specifica în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol în eventuala construire a unui stat german în interiorul statului român. De asemenea, în octombrie 1944, România Liberă specifica în legătură cu etnicii germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decât lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști în timpul războiului a contat foarte puțin în campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
arătată armatei germane în retragere, chiar și de etnicii români, a devenit justificare pentru amenzi, încarcerare și deportare. Astfel, responsabilitatea României pentru reconstrucția URSS, deși oficial o responsabilitate națională, a fost formulată în schimb ca responsabilitate etnică. Deși cetățeni români, sașii și șvabii, ca urmare a etniei lor germane, au fost „pedepsiți în spiritul culpabilității colective”. La 6 ianuarie 1945, Comisia Aliată de Control a ordonat arestarea și deportarea cetățenilor români de etnie germană cu vârsta cuprinsă între 18 și 30
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ungaria, Bulgaria și Germania de Est. Numărul total de est-europeni deportați de URSS după război a atins 350.000, deși mulți susțin că cifrele depășesc 500.000. 3. Dimineața la ora cinci am fost luată, ridicată, despărțire de la familie...”. Arestarea sașilor și șvabilor Majoritatea arestărilor și deportărilor au început la 22 ianuarie și a continuat până la sfârșitul lunii. Unul dintre grupurile deportate în această perioadă a fost cel al populației șvabe ai cărei strămoși fuseseră prezenți în Transilvania încă din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de care au dat dovadă sovieticii, șocând și întristând populația nativă care, la acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari își amintește: Și când am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea în geam și zicea „no, ăștia sunt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce era, cheli, cheli, cheli eram, așa ne-a tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plângea, plângea lume
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
i-a marcat viața, relația cu divinitatea și contemplația ca expresie a vieții se reflectă într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare în condiții extreme, precum deportarea sașilor în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O altă serie de declarații învederează modul de adaptare la viața postbelică a României comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Serviciul Român de Informații, s.l. [București], 1997, p. 490; Aurel Sergiu Marinescu, „Guverne `n exil. Tentative” (I), Document. Buletinul Arhivelor Militare Române, nr. 2-3/1998, p. 41. Andreas Schmidt era născut `n mai 1912 la Mănărade, Transilvania, `ntr-o familie de sași. A absolvit gimnaziul german din Mediaș `n 1930, apoi a frecventat cursurile Facultății de Drept din Cluj-Napoca, 1932-1935. S-a `nscris `n 1932 `n Partidul Național-Socialist din România, unde s-a dovedit deosebit de activ. A plecat `n Germania, `n 1938-1939
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n 1942 și recăsătorirea cu fiica șefului țăranilor germani din România, Kaufmess („Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401,Mapa Stalin, op. 2, dos. 94, ff. 184-192. Vezi și Vasile Ciobanu, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni. 1918-1944, Editura Hora, Sibiu, 2001, pp. 236-238; Perry Biddiscombe, art.cit., p. 195; Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena. Istoria Mișcării Legionare, ediția a II-a, Editura Gordian, Timișoara, 1998, p. 27). Conform celor declarate ulterior de A
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 185. „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 200-201. Vezi și Faust Brădescu, op.cit., pp. 178-179. Faust Brădescu, op.cit., pp. 178-179. Arthur Phleps era originar din Transilvania (sas), fost ofițer de stat-major `n armata austro-ungară, `ncadrat `n armata română `n 1919, comand`nd apoi mai multe unități, inclusiv prima brigadă românească de munte. P`nă `n 1940 avansase p`nă la gradul de general de divizie. A intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lor au locuit aici de mai multe generații și, `n multe cazuri, de secole. Populația de etnie germană din România este formată din două grupuri diferite de germani: șvabii, care `n cea mai mare parte locuiesc `n regiunea Banat, și sașii, care trăiesc `n Transilvania, dar și `n Bucovina și Basarabia. Vezi Michael Kroner, Vor 50 Jahren: Flucht, Deportation, Enteignung, Entrechtung: Die Siebenburger Sacshen - 23 August 1944 bis 1947, Landsmannschaft der Siebenburger Sachsen in Deutschland, Nürnberg, 1994; Peter Walter Plajer, Lebenszeit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
economice germane, spre a scăpa de obligațiunea muncii în tabere. Ei pun în schimb în serviciul acestor autorități toată capacitatea lor profesională și de muncă, numai spre a scăpa de greutățile și eventual primejdiile internării în lagăre. 5/. În Ardeal, sașii și ungurii atrag atenția și simpatia evreilor care, în caz de lichidare, preferă să le treacă acestora activele comerciale și industriale, iar nu românilor. De asemenea stocurile de materiale importante ca: bumbac, cauciuc, cositor, merg de preferință în aceleași mâini
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în întreprinderile foste evreești: industriale, comerciale și firmele individuale existente, o participare a capitalului evreesc până la 40% și a personalului evreesc până la 20%. 4/. În Ardeal să se ducă în materie evreească o politică de concurență cu ungurii și cu sașii ajutând atragerea fondurilor industriale și comerciale evreești, în mâini românești. 5/. Formarea de tehnicieni și personal calificat românesc în fabrici din țară și din străinătate, după un plan bine studiat pentru echiparea cu personal român a întreprinderilor în care se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Județul Timiș Torontal au fost prinși 6 indivizi, toți legionari, care colectau bani și alimente pentru legionarii din închisori. Au fost înaintați Curții Marțiale din Timișoara. 3. GERMANI. În ultimul timp, au început a se înapoia în Ardeal și Banat, sașii și șvabii angajați în organizația "Todt". Ei au fost concediați și au primit dispozițiuni să se prezinte la unitățile române în care contează, atunci când vor fi chemați pentru concentrare sau mobilizare. DIN TRANSNISTRIA. La Tiraspol au fost arestați doi indivizi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]