2,394 matches
-
întîi, care perturbează liniștea bolnavilor. - Lasă-l, dragă, spuse profesorul, blajin, eu i-am dat voie.E un băiat de treabă, care învață. E bine să obișnuim pe studenți de la început cu observația directă. Prudent, profesorul nu trăda intențiile mai savante ale lui Felix. Acum internul, dezarmat, căuta să demoralizeze pe Felix în alt chip. - Și ce vrei dumneata să faci? Să studiezi un caz? - Da! - Eh, făcu internul, amar ca de lungi dezamăgiri, se vedecă ești novice! Câte n-am
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cărora orice om își avea iertarea lui. Fusese un înfumurat egoist, mulțumit că are o stare, necunoscând nici o mizerie, purtîndu-se cu lumea rece. Desigur, Titi era un băiat mediocru, dar avea și el un suflet. Îl umilise prin pretențiile lui savante și-l jignise în amorul propriu, purtîndu-se indiscret în afacerea cu Georgeta. Aglae era rea, dușmănoasă, dar fiindcă își iubea copiii. Cu Pascalopol se purtase fără nici o delicatețe, deși n-avea nici un drept asupra Otiliei. Îndeosebi, Felix își scrută atitudinea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se folosească de o aparență de adevăr, adică de autoritatea unei formule, a unei reguli. Nu poate trișa decât cel care știe ce regulă poate fi încălcată. Așa este și cu logica - luată ca tehnică, nu este decât o manieră savantă de a trișa, de a ne face să credem că gândirea se lasă gândită în forme date, descinse ca niște sfori din absolut. E curios că un gânditor care a încercat să intre serios în inima gândirii, un gânditor ca
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
există o Sfântă Treime dumnezeiască și că fiecare din cele trei are rostul ei dumnezeiesc, care ni se descoperă în lume ca să ne îndrepte slăbiciunile... cam așa zice... Crezul... — Cam așa, Sfinția Ta, cam așa!... Numai că, pronunțate în limbaj savant bisericesc și în cuvinte bine ticluite, se ascund aici câteva adevăruri despre care zicem că de ele depinde totul, adică mântuirea noastră; și ele privesc dumnezeirea în care trebuie să credem... — Da, adevăruri sunt, așa e! Și așa sunt ele
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
pe stradă și te distrezi, că nu cred să existe pe lume oraș mai frumos. îl parcurgem uneori seara cu mașina și nu ne săturăm să privim combinația de lumini și mai ales construcții de piatră (case sau biserici) luminate savant. De Crăciun însă, cum ți-am scris, a fost cea mai mare splendoare, căci aici Crăciunul are o mare importanță. Era splendid, și noi teribil de încântați, Tudor tocmai aflase vestea angajării lui definitive. Acum e perioada soldurilor și e
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
folositoare asupra științei, atât prin faptul că trezește în cercuri din ce în ce mai întinse aplecarea pentru studii științifice și că prin asta mărește întinderea spiritelor științifice cât și, cu deosebire, prin aceea că produce în adepții științei însăși, cari nu sânt (învățați) savanți decât numai într-un ram spețial, o privire generală asupra cunoștințelor și prin asta o privire mai adâncă a științei - această influință îndoită a culturei asupra științei vom putea-o scruta numai după ce vom fi reprezentat deosebirea între ele amândouă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui Noica. Cu excepția a două luni din vară, când domnește ca o regină-mamă la vila din Gura Râului, doamna Manta stă la Sibiu și de câte ori coboară să o vadă, Noica se întoarce răsfățat, cu saleuri și prăjituri de casă așezate savant și rafinat, în cutii de cafea sau bomboane, care îmi amintesc de peisajul cămărilor copilăriei. În vila de aici și-a petrecut Blaga aproape douăzeci de veri și, cu gândul la locul acesta și la nu știu ce iubire trăită la Gura
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că fusesem masturbat de sosiile Lindei Darnell sau Belindei Lee, dar diverșii preoți cărora le ceream absolvirea de păcate nu și-au dat seama de nimic și au luat-o drept un lapsus („am fost... pardon, m-am...“), rezultatul unui savant dozaj Între folosirea unui verb auxiliary și a unui reflexiv. Între 1958 și 1961, anul ultimei mele șederi Într-un confesional, etapă obligatorie În ajunul unei căsătorii religioase, e posibil să fi conjugat verbul „a se masturba“ În mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să intre la prinț și îl ținea pe lângă el; se vedea că se cunoșteau de mult. În cele trei zile, prințul băgă de seamă că purtau uneori discuții lungi, adeseori țipau și se contraziceau chiar, probabil pe marginea unor chestiuni savante, ceea ce, pesemne, îi făcu plăcere lui Lebedev. S-ar fi putut crede chiar că avea nevoie de general. Însă măsurile de prevedere pe care Lebedev le luase față de prinț, fură impuse și propriei lui familie, din momentul mutării în casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
puterii, prin intermediul căruia autoritățile erau ținute la curent de cele petrecute. Toate aceste neajunsuri vor stârni ulterior numeroase reproșuri din partea adversarilor teoriilor lui Haxthausen, care îl vor acuza de a fi fost instrumentalizat. Experiența dobândită anterior i-a permis însă savantului german ca, în ciuda acestor condiții, să realizeze unele observații și interpretări pertinente cu privire la societatea rusească, motiv pentru care a și rămas o referință în literatura de specialitate. Ultimele șapte luni din sejurul său în Rusia, Haxthausen și le petrece la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Vechiul Testament ne prezintă oameni față de care sîntem maimuțe înfumurate sau domnișori discreți, ce nu știu să-și urle în spațiu durerile și bucuriile, să provoace natura sau pe Dumnezeu. Iată unde au dus câteva secole de educație și de prostie savantă! Pe vremuri muritorii strigau, astăzi se plictisesc. Explozia cosmică a conștiinței a fost înlocuită cu intimitatea. Rabdă și crapă! este deviza pentru distincția omului modern. Distincția - asta-i superstiția unui gen corupt. Dar încordarea spiritului cere un anumit nivel de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
al astrelor. Asta le cerea zeilor. Munca începuse să i pară un anacronism, iar ambiția, o rușine. Și totuși, se întorcea aproape zilnic în camera de lucru și scria. Compunea poezii lirice în latină și în greacă. Unele chiar foarte savante. Iar ea lăuda gingășia minunată a odelor, se minuna de farmecul lor și nu avea destule cuvinte să le proslăvească hazul și frumusețea. Și când se anunța ora de baie, a noua, în timpul iernii, a opta, vara, se dezbrăcau amândoi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un foarte mare specialist în economie agrară. Specializarea sa în Elveția l-a consacrat definitiv în domeniul acestei științe, care în paguba agriculturii și a țării a fost mereu marginalizată. La înființarea ICAR, în anul 1929, primul său director, eminentul savant agronom Gh. Ionescu Șișești l-a solicitat pe N. Cornățeanu să ocupe postul de conducere al Secției de „Economie Rurală”, care era în acel timp, echivalent cu gradul de profesor universitar. Aici, timp de peste 10 ani a desfășurat o activitate
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
mai ales prin faptul că nu muncește doar pentru sine. Exemplific: dânsul are peste 40 de ani de activitate didactică, ca scriitor a editat cărți consacrate culturii, inclusiv folclorului, învățământului și, desigur, publicisticii, volume interesante pentru diverse categorii de cititori savanți în materie, studenți etc. Este înalt apreciat în calitate de romancier, etnolog, monografist. Personal, rămân întotdeauna impresionat de felul de gândire, de profundele analize filozofice ale domniei sale. Pentru a vă convinge, citiți, de exemplu, eseul despre demnitatea oamenilor în diferite ipostaze, care
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
rapoartele. Când femeia ieși, se miră de metamorfozarea ei. Tenul nu-i mai era palid, iar expresia amarăciunii dispăruse odată eu mersul șovăitor. Dârzenie? se întrebă el pe când se apropiau de coridorul principal. Sau poate era doar efectul unui machiaj savant. Nu scoaseră o vorbă până ajunseră la nivelul inferior, unde se găsea sala de audiență. ― Ce le vei zice? o întrebă în sfârșit. ― Ce altceva le-aș putea declara? Ați citit depoziția mea. E completă și amănunțită. Fără floricele. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
să se contureze, în primul rând prin utila micromonografie a tânărulu său discipol clujean, Petru Moldovan (Moshe Idel. Dinamica misticii iudaice, Cluj, Editura Provopress, 2005). Din aceste motive, nu am vrut să includ în cartea de față mai multă informație savantă. Înainte de a încheia aceste pagini liminare, trebuie să înregistrez câteva detalii foarte personale. Mai întâi, aș vrea să las o mărturie scrisă despre extraordinara prietenie pe care Moshe o poate dărui; o prietenie terapeutică, nu „doar” amuzantă, formativă, solidară ș.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
care trăiesc separat. Chiar dacă diversitatea României s-a pierdut în bună parte, risipită de istorie, ea mai poate fi recuperată încă în spațiul comun al memoriei. Cartea aceasta, menită în primul rând să readucă în sfera publică românească, dincolo de cercurile savante, portretul și ideile unui compatriot - nu există foști compatrioți! - de care trebuie să fim mândri, invită și la un asemenea exercițiu de memorie. Sorin Antohi București, 6 august 2006 Cuvânt înainte (Sorin Antohi) Un ștetl în România stalinistă Primii ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
cel mai greu care există în cultura ebraică! Mult mai greu decât Talmudul babilonian, acesta e un text pe care nu-l pot studia decât geniile. Dacă genialul legalist venea la Tg. Neamț să studieze o carte pe care cei mai mulți - savanți, nu oameni simpli - nici n-o deschid vreodată, nici măcar n-o au, n-o văd, atunci îți dai seama ce carte știa omul acela din micul meu oraș! Nici până azi nu-mi vine să cred, deși informația este absolut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
într-o cultură ca a voastră, aproape obsedată de legalism. M.I.: Da, de aceea decizia a și fost controversată. Acesta nu e însă domeniul meu, nu știu bine detaliile, dar, cum spui și tu, e vorba de o mare performanță savantă în domeniul iudaismului. Așa că, insist, în Tg. Neamț s-a atins un înalt nivel savant în iudaistică. Au existat oameni ca aceștia doi amintiți mai înainte - cel care preda Talmudul de la Ierusalim și juristul -, au existat și câteva academii - ieșivot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a și fost controversată. Acesta nu e însă domeniul meu, nu știu bine detaliile, dar, cum spui și tu, e vorba de o mare performanță savantă în domeniul iudaismului. Așa că, insist, în Tg. Neamț s-a atins un înalt nivel savant în iudaistică. Au existat oameni ca aceștia doi amintiți mai înainte - cel care preda Talmudul de la Ierusalim și juristul -, au existat și câteva academii - ieșivot. Am început să citesc puțin pe tema asta, dar deocamdată nu este vorba de un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
existat și câteva academii - ieșivot. Am început să citesc puțin pe tema asta, dar deocamdată nu este vorba de un studiu prea aprofundat. Mare minune: pentru mine, Tg. Neamț era un loc aproape secular. Greu îmi pot imagina efervescența aceea savantă. Și, cum spuneam, n-am auzit niciodată de asemenea lucruri; și era un târg mic, cum se putea ține secret așa ceva? S.A.: Cum a dispărut lumea aceea? A fost distrusă de Holocaust? De emigrarea masivă? M.I.: A fost o combinație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
n-au citit destule cărți ca să înțeleagă ce e Cabala. S.A.: Deci nu cunosc tocmai izvoarele, ceea ce pentru ei, mândri că sunt pozitiviști și istoriști, e o crimă. Dacă nici asta nu știu, nu mai știu nimic, sunt anulați ca savanți. M.I.: Sigur, din punctul lor de vedere așa ceva era imposibil. Dar n-au putut să facă nimic, pentru că era adevărat, orice tânăr care a început studiile la universitate știa că eu am citit acolo timp de 15 ani, în fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Eliade XE "Eliade, Mircea" ”, „cazul Eliade XE "Eliade, Mircea" ”. Tu ești printre puținii savanți de nivel internațional care continuă să se refere la opera lui Eliade XE "Eliade, Mircea" . Bineînțeles, cu distanță critică acolo unde e cazul, inclusiv privind opera savantă. După atâția ani de controverse, cum vezi tu acum problema? Și tu ai avut de învățat despre Eliade XE "Eliade, Mircea" lucruri pe care nici noi - sau cei mai mulți dintre noi - nu le știam în România. M.I.: Am început să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
prin poșta aeriană la București. Iar Eliade XE "Eliade, Mircea" și-a însușit poziția asta occidentală într-un mod necritic. Dar e un mod necritic întâlnit și azi la mulți profesori de iudaism. S.A.: Era viziunea standard produsă chiar de savanții evrei? M.I.: Și evrei, și neevrei. Un exemplu: țin o conferință la Paris și critic tocmai această viziune, iar un profesor german de gândire ebraică se ridică și mă atacă, susținând exact ce susținea Eliade XE "Eliade, Mircea" cu decenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
într-un mod consecvent, la toate detaliile, având și dreptate pe deasupra. E imposibil. Vorbesc acum de Eliade XE "Eliade, Mircea" cel de după ’37, când își scrie articolele gardiste: eu pot să arăt că scrie apreciativ despre evrei în textele sale savante. Dacă era antisemit total, putea să scrie că nu există axis mundi la evrei și termina discuția. Dar el nu a schimbat nimic din ce scrisese înainte. În același timp, a început să creeze, din ’37, viziunea dualistă a arhaicului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]