2,378 matches
-
simțul naturii erau în sângele acestei familii. Unchiul Maximilian a fost un celebru explorator și a întreprins în America misiuni științifice ale căror rapoarte, ilustrate de Schirmer, sunt niște bune tratate de istorie naturală.; fauna și flora tropicelor sunt studiate savant. El a botezat cu numele de Neuwiedia o orhidiacee pe care a descoperit-o. O pânză în înfățișează în mijlocul pădurii virgine, cu gâtul descoperit, redingotă încheiată la nasturi, pălărie înaltă cu pană, ținându-și într-o mână pușca, iar în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
barca literaturii "specializate". Destinul operelor lui Sade este, de altfel, un exemplu care ne demonstrează că faptul de a fi înscris sau nu în categoria operelor pornografice este o chestiune de decizie interpretativă. Sade lasă azi loc unor comentarii literare savante, după ce a fost vreme îndelungată prizonier în infernul bibliotecilor. Totuși, în ciuda acestei recentei canonizări, textele lui sunt încă pasibile de un consum pornografic din partea cititorilor care sar peste lungile expozeuri filozofice pentru a se concentra asupra scenelor de gen. Momentul
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogia românească. Modele: Ion Gavanescu, Cristian Petre • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Philosophy of communication, Laurențiu Șoitu • Privilegii savante. O istorie a libertăților universitare în Europa și Statele Unite, Liviu Andreescu • Psihomotricitatea, Constantin Albu, Adriana Vlad, Tiberiu Leonard Iacob • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
te oprești la primul nivel și n-ai chef/nu știi cum să treci la altele mai adânci. Chiar dacă n-ai chef să scotocești după relația autor-personaje sau realitate-ficțiune sau actor-personaj, filmul tot ți se va părea o joacă mai savantă, în care intervin și aluzii la Strindberg „care și-a împins nevasta pe scări“, și la „dobitocul“ de Ibsen, și la Oglinda lui Tarkovski (pe care Von Trier spune că l-a văzut de vreo 20 de ori). Ceasul biologic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
chiar dacă nu toate fragmentele rezultate se hibridează. Recombinarea sectoarelor specializate în domenii hibride, dincolo de disciplinele formale, este a doua etapă. Ea nu are sens decît dacă se sprijină în mod solid pe progresele celor două discipline mame. Una dintre trăsăturile savanților hibrizi, cum îi numește Dogan și Pahre, este aceea că nu acceptă vidul dintre disciplinele științifice, drept pentru care denunță caracterul arbitrar al frontierelor dintre discipline. În timp ce cei doi autori abordează această problemă dintr-o poziție macro, oarecum simplificată, Jacques
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
plasează limbile 1, 3, 6 și 8 în familia nilo-sahariană, în timp ce limbile 2, 4, 5 și 7 ar aparține familiei nigero-kordo-faniene. Încă din 1925, în lucrarea Metodă comparativa în lingvistică istorică, Antoine Meillet avansa ipoteza originii comune a limbilor negro-africane. Savantul senegalez Cheikh Anta Diop, într-un prim studiu, intitulat Nations nègres et culture (1954), susține o idee revoluționară, dar extrem de controversata, idee care avea să stea la baza curentului numit afrocentrism, privitoare la înrudirea genetică dintre egipteană faraonica și limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o repartiție discreționară a hranei, a favorurilor și a beneficiilor. În planurile inferioare ale realității carcerale, simbolurile se structurează într-un mod infantil. Procesul de infantilizare a simbolurilor se petrece, după Mircea Eliade 28, în două feluri: "Sau un simbolism "savant" sfîrșește, în cele din urmă, prin a sluji straturile inferioare, degradîndu-se astfel sensul lui primar, sau simbolul e înțeles în chip pueril, adică excesiv de concret și desprins de sistemul căruia îi aparține". Pentru prima modalitate, să exemplificăm cu bătaia deținuților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trimit la actele religioase care, prin intermediul ritului și al simbolului, înlesnesc o colaborare sau un control al acestei puteri. De pe pozitia istoricului religiilor, conceptul de sacru reprezintă „alfa și omega ontologiei lui Eliade” , o categorie de bază a operei sale savante, însă, poate tocmai datorită acestui rol central, sensul acestei noțiuni nu este explicitat pe deplin într-o manieră teoretică sistematică în nici una dintre lucrările sale. Așa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, Eliade nu definește acest concept în termeni
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
prelung și lin ca o spinare uriașă de țăran”. „Pământurile” stăpânite de Popescu-Ciocoiul, colonelul Ștefănescu, Gogu Ionescu, Nadina și familia Iuga, generalul Dadarlat, Ioniță Rotompan, Lache Grădinaru, Cosma Buruiană, dar nu de țărani. Astfel, „caracterul simfonic al acestui roman, spiritul savant al orchestrației lui literare” , poate fi cel mai clar demonstrat pe desfășurarea acestei teme, pe arhitectonica concretă a „problemei țărănești”. La nivel arhitectonic, atât simfonia, cât și romanul se compun din patru momente (secvențe). Prima parte a Simfoniei - Allegro con
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
pe care trebuia să-l urmeze generațiile viitoare,ne scrie prestigiosul om politic și de cultură M. Vlădescu. Suntem o națiune și un stat puternic care trebuie apărat, dacă este nevoie,chiar și prin forța armelor,nu prin combinații meschine,savante sau miluite ale cancelariilor Europei.( Bine spuse de înțeleptul filozof) Țara trebuie apărată cu credință și voință de oameni, de patrioți adevărați care să o servească cu o forță și sinceritate reală. Evocând această calitate de om și militar adevărat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
problemele sale. Colocviile și congresele de sociologie ce au ca obiect problematica orașului sunt extrem de utile prin dezbaterile la care participă cei implicați, din toate disciplinele. Revistele și seriile tematice ale editurilor (privind comunitățile teritoriale urbane) prezintă tradiții ale studiilor savante, dezbateri actuale în domeniu. Studiile de teren sunt de maxim interes pentru responsabilii politicilor orașului, pentru partenerii lor și cetățeni (unitățile de observație pot fi diverse, practicile cercetării pot folosi ancheta, chestionarul, convorbirea, focus-grupul, dar și hărțile mentale, cartografierea diferitelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
revanșarde a principiilor unui urbanism culturalist, până atunci ironizat de moderniști. Urbanismul modern nu a fost cruțat de suflul contestației șaizecioptiste*. Critica făcută de mișcarea din mai 1968 societății de consum în numele "vieții adevărate" însemna denunțarea orașului-bidon și a posturii savante pe care se bizuiau moștenitorii Cartei de la Atena. "Nici bidonville-uri, nici orașe bidon", proclama un slogan din mai 1968. Excelentă rezumare. Empirismului bidon-ville-urilor, arhitectura contemporană nu a știut să-i răspundă decât prin formula "orașelor-bidon"2. Dintre relele puse pe seama
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
puterii, prin intermediul căruia autoritățile erau ținute la curent de cele petrecute. Toate aceste neajunsuri vor stârni ulterior numeroase reproșuri din partea adversarilor teoriilor lui Haxthausen, care îl vor acuza de a fi fost instrumentalizat. Experiența dobândită anterior i-a permis însă savantului german ca, în ciuda acestor condiții, să realizeze unele observații și interpretări pertinente cu privire la societatea rusească, motiv pentru care a și rămas o referință în literatura de specialitate. Ultimele șapte luni din sejurul său în Rusia, Haxthausen și le petrece la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Superioare ieșene un prezent și viitor la fel de măreț ca trecutul prodigios, să contribuie cu valoare la formarea de ingineri și oameni de știință, la crearea de idei novatoare, revoluționare viitoare, demne de predecesorii și fondatorii școlii, de talia profesorilor și savanților Dragomir Hurmuzescu și Ștefan Procopiu. La mulți ani! respectabilei Facultăți de Electrotehnică (IEEI) a Universității Tehnice „Gh. Asachi” din Iași, la aniversarea de 100 de ani de existență.
MESAJ DE SALUT. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Iuliu SZEKELY () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_968]
-
repetate a început industria comentariilor, care continuă și azi. Un roman de Fielding sau Dickens putea fi citit și fără descifrare. Marea inovație a moderniștilor e că pun lectorul / criticul la treabă. Textul modernist este deci originea tuturor curentelor critice savante din ultimele decenii. Inovația își are riscurile ei. Desperado despărțirea de Modernism. Revoluționarea scriiturii și lecturii este modernistă. O trăsătură Desperado este exacerbarea, răstălmăcirea, răsucirea și complicarea ei. Romanul britanic contemporan e poate exemplul cel mai reprezentativ. El pornește de la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
timp să spună "știu că nu sunt singurul, dar putem și noi". De aici iubirea amestecată cu ironie în tratarea nenumăratelor amintiri culturale, citate cu frenezie. Trist, Eliot a ajuns în cele din urmă să mărturisească: "Criticii spun că sunt savant și rece. Adevărul este că nu sunt niciuna, nici alta". The Waste Land este înainte de toate o narațiune autobiografică, scrisă într-un moment de mare criză în viața intimă a poetului. S-a vorbit mult despre amestecul lui Ezra Pound
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu avea Note. Cât privește importanța lor în interpretarea poemului, în eseul scris la bătrânețe, Critica criticului, Eliot însuși mărturisește că se căiește pentru că și-a îndreptat criticii să caute "potcoave de cai morți", indicându-le surse mitologice și cărți savante drept cheie a unor trăiri atât de intens subiective și a unor încercări exacerbat inovatoare. El nu este savant sau rece, iar livrescul inaugurat de The Waste Land nu cere explicații exterioare textului, chiar dacă sunt citați alți scriitori. Dacă încercăm
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mărturisește că se căiește pentru că și-a îndreptat criticii să caute "potcoave de cai morți", indicându-le surse mitologice și cărți savante drept cheie a unor trăiri atât de intens subiective și a unor încercări exacerbat inovatoare. El nu este savant sau rece, iar livrescul inaugurat de The Waste Land nu cere explicații exterioare textului, chiar dacă sunt citați alți scriitori. Dacă încercăm să identificăm contextele citatelor și să prelungim explicația, descoperim o ironie distrugătoare. Eliot își murmură refrene culturale și se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
când o "epuizează", se refugiază în gândire. LV. Ai un gen de critică la care ții mai mult? Ce ar trebui să facă un critic? Ca și romancierul Desperado, criticul Desperado revine la plăcerea narațiunii. Ce părere ai despre critica savantă? DL. Sunt mai multe feluri de critică, cu roluri diferite, de la cea jurnalistică la cea savantă. Își au toate locul lor. De orice fel ar fi, consider că textul critic trebuie să poată fi citit cu plăcere de cei interesați
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nou, inedit, ale cărei prime semne le simțeam atunci, un fenomen ce privea întreaga societate. Mai târziu, gândindu-ne la asta, aveam să ne dăm seama până la ce punct acest fenomen era inerent sistemului totalitar și că exista o expresie savantă pentru a explica ceea ce trăiam atunci: explozia societății. Am făcut această cotitură, am cunoscut acel moment în care, văzând ceea ce se prăbușea peste ei, oamenii au făcut față acestui fel de agresiune,izolându-se în ei înșiși, pentru a se
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
o cadență interioară care își trage sevele din perechile de rime care punctează textele, din exprimarea anaforică și din jocul de cuvinte pe care îl exersează gazetarul, în căutarea celor mai potrivite mijloace de semnificare. Construite pe calapodul unor simetrii savante, articolele valorifică valențe ritmice eufonice care imprimă textului tonalități emfatice: "Cu cât trec una după alta zilele, cu cât se prelungește fără nici un termen prevăzut sesiunea extraordinară, cu atâta cestiunea revizuirii se încâlcește mai mult, cu atât neliniștea și temerile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
paremiologic având valoare concluzivă ("Știut este: satul arde, baba...", IX, 129; Așadar sempre avanti! Ce dracu, ori caftan pân-în pământ ori ștreangul de gât.", IX, 119). Eminescu se detașează însă de model și sparge tiparul locuțiunii românești, al citatului savant sau al construcției unei zicători, prelucrând-o și adaptând-o la nevoile argumentative. De cele mai multe ori idiotismele sunt integrate organic articolului polemic conferind expresivitate și culoare ideilor prezentate. Semnificațiile limbajului politic eminescian sunt influențate și de topografia articolelor în economia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
David ilustrează perfect această întoarcere la antic. În același timp, strălucirea Franței în Europa se micșorează, în fața influenței engleze, foarte clară chiar și în Franța și mai ales în fața reacțiilor naționale care se fac simțite mai ales în Germania. Cultură savantă și cultură populară. În sfîrșit, în interiorul societății franceze, prăpastia apărută în secolul al XVII-lea, între cultura savantă și cultura populară, se adîncește și mai mult. Cultura savantă rămîne fondată pe principiile creștine și pe moștenirea Antichității redescoperite în epoca
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
engleze, foarte clară chiar și în Franța și mai ales în fața reacțiilor naționale care se fac simțite mai ales în Germania. Cultură savantă și cultură populară. În sfîrșit, în interiorul societății franceze, prăpastia apărută în secolul al XVII-lea, între cultura savantă și cultura populară, se adîncește și mai mult. Cultura savantă rămîne fondată pe principiile creștine și pe moștenirea Antichității redescoperite în epoca Renașterii. Nici chiar succesul "luminilor" nu pune în discuție cele două fundamente ale culturii clasice transmisă în colegii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în fața reacțiilor naționale care se fac simțite mai ales în Germania. Cultură savantă și cultură populară. În sfîrșit, în interiorul societății franceze, prăpastia apărută în secolul al XVII-lea, între cultura savantă și cultura populară, se adîncește și mai mult. Cultura savantă rămîne fondată pe principiile creștine și pe moștenirea Antichității redescoperite în epoca Renașterii. Nici chiar succesul "luminilor" nu pune în discuție cele două fundamente ale culturii clasice transmisă în colegii, mai ales iezuite; dar i se adaugă credința în progresul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]