1,873 matches
-
întregul sistem basileic de guvernare, ci în primul rând planul de exercitare a puterii ortodoxe pentru organizarea eficientă a teritoriilor stăpânite (Violeta Barbu, "Lex animata et le remploi des corps". Guran 232-38); în plus, simbolistica, schema ceremonialurilor, scenariul și tiparul scenografiilor publice, precum și teologia imaginii; după cum vom vedea, implicit și o structură asemănătoare a imaginarului colectiv. În cadrul analizei câmpului semantic și conceptual al termenului de oikonomia,20 Marie-José Mondzain urmărește apariția noțiunii încă de la Aristotel și de la sofiști, cu semnificații mai
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vulnerabilitatea, statutul de margine expusă presiunilor imperiului "păgân", și să contextualizeze valoarea militantă a moștenirii creștine bizantine, precum și imaginea ei23. Această temă politico-religioasă centrală a lăsat totală libertate domnitorului în a-și impune autocrația prin vocabular politic, coduri ceremoniale și scenografie de inspirație constantinopolitană, apărând ca un "uns" în scaun de către divinitate, în egală măsură stăpân al lumii laice și al lumii clericale (Valentin Al. Georgescu 127; Daniel Barbu, Rome, Byzance et les Roumains 61-75): ... domnilor români le revenea prerogativa de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și un alt model religios, dar "uman", cel marianic, Giotto oferind un adevărat prototip iconografic pentru viața Fecioarei (preluat curând și în alte țări catolice). Treptat, episoadele biblice vor oglindi tot mai mult realitatea, pentru că ele vor fi plasate în scenografia naturii sau a orașului medieval, reprezentat cu fidelitate în frescă sau pe altare (o mutație decisivă, așadar, în raport cu orientul ortodox). Despărțirea iconologică și iconografică a catolicismului de ortodoxie se produce așadar definitiv în pre-renașterea italiană. În schimb, despărțirea la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Uniunii scriitorilor în lectura autorului : montat pe scena Teatrului Național Iași, regia Dan Nasta, 1991 • Mașina de vânt Teatrul Național Iași 1999 regia Constantin Popa • "Gheorghe Popescu" 2007 în curs de montare pe scena Teatrului Național Iași, regia Ovidiu lazăr, scenografia Rodica Porumbel ; în distribuție : Petru Ciubotaru, Emil Coșeriu, Constantin Popa Scenarii și adaptări • "Livada cu ... oameni" scenariu după cele cinci mari piese ale lui A.P. Cehov 1997 • "Sub zodia lui Sisif" scenariu după Tragedia antică 1999spectacol cu care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de gradul doi", populată de fantome absurde (cum este și calul verde), inventată din nevoia disperată de a umple cu ceva vidul sufletesc în care se mișcă și acționează. Montarea lui Dan Nasta (semnatar atât al regiei cît și al scenografiei) a accentuat caracterul "derizoriu" al tragediei din Calul verde, astfel încît micimea ambiției morale a personajelor se degajă insidios de pretutindeni, într-o senzație de stagnare exasperantă. Interpreții sînt foarte bine aleși, cu o excepție paradoxală! autorul Constantin Popa, care
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
într-un grotesc dans al morții (înțeleasă ac o totală depersonalizare). Frisonul posibilei identificări este principalul argument în favoarea afirmației că piesa "Regulamentul de bloc" nu dorește a fi doar "o paradă de trupuri vorbitoare". (Regia artistică Dan Nasta, artist emerit; Scenografia Axenti Marfa; Producția Florin Năstase; Regia tehnică Claudiu Aghiculesei; În distribuție Cosntantin Popa, Ada Gârțoman-Suhar, Cornelia Gheorghiu, Ruxandra Bucescu, Emil Coșeru, Adi Carauleanu ș.a.). Cristina Popescu ("24 ore", 15 octombrie 1991) Metafora Agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) Stagiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
această lume a derutei, compromisului și violenței. În rolul principal, Const. Popa, sfîșiat evident de dihotomia autor-interpret, conferă personajului un puternic dramatism interior; el parcurge cu bună știință actoricească stările complexe ale personajului, oscilațiile lui între gravitate și situațiile tragi-comice. Scenografia semnată Axenti Marfa propune un cadru întunecat, cu pereți transparenți, cu un mobilier liniar și monocolor, metaforă adecvată ideilor textului. Cineva a calificat acest decor ca fiind urît. Este însă o încercare de urît înțeles estetic. Nouă ni s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
acum actuală prin tematica sa: cuplul, dragostea în raport cu intervenția politicului și moralei. Într-un context politic anacronic, dar care nu trebuie uitat. Partenerii de echipă ai lui Constantin Popa sînt actorii Constantin Pușcașu, Livia Iorga, Doina Deleanu și Călin Chirilă. Scenografia îi aparține Rodicăi Arghir. Oltița Cîntec ("Evenimentul", 17 iunie 2000) " Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean Scrie teatru așa cum joacă teatru: cu bucurie, cu dăruire. În fiecare dintre piesele aduse pe scenă pînă acum de la spectacolele cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
adânc mi-era de ei!” Romanticul „nebun de libertate” adoră muntele misterios și caută luna, „melancolicul străjer”. Turme în peisaj alpestru au o mișcare fabuloasă, păstorul proiectându-se în legendă: „Sara purpurie-i schimbă/ Zeghea-n mantă triumfală...” Aceasta e scenografia. Erotica, în spațiu ozonat, nu poate fi decât puritate: „Și să te iau cu mine sus,/ Departe unde lacrimi nu-s,/ În zări în veci senine.” Efigia lui Coșbuc din pasteluri stă ca model, pulberi din Noapte de vară fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
se întoarce la Iași, unde va da curs noii sale pasiuni, aceea pentru teatru. Angajat la Teatrul Național, din 1930 montează - la început, secondându-l pe A. I. Maican - spectacole în care personalitatea i se manifestă tot mai accentuat, inclusiv în domeniul scenografiei. În 1938 semnează un contract cu Naționalul bucureștean, unde se impune, uneori șocând, prin maniera peste măsură de îndrăzneață de a aborda un text dramatic. Cu frenezia lui de revoluționar al scenei, împinge lucrurile până la a visa la un teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
sofisticată lume de dincolo, sclipesc de verva unei ingeniozități poznașe. O „comedie de salon”, cu alură parodică, este Triunghiul cu patru colțuri. S. încearcă aici, jucându-se de fapt, să execute câteva măsuri pe claviatură psihologică. Ușile, „reportaj senzațional” în scenografie constructivistă, plimbă o oglindă pe dinaintea porților de intrare în (micro)universuri diferite. Câte uși, atâtea destine, mai curând triste și eșuând în moarte. E ca un film, trecând cu ușurință de la un cadru la altul, pentru a surprinde secvențe din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
PUIU, Ion (1.XI.1945, Cornești, j. Ungheni), dramaturg. A studiat la Institutul de Artă Teatrală „A.V. Lunacearski” din Moscova și a urmat Facultatea de Scenografie la Teatrul Academic „Mossoviet”. A fost actor și scenograf la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău, precum și la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. Piesele Odochia (1980) și Osânda (1984), scrise cu o bună cunoaștere a mecanismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289061_a_290390]
-
al tuturor elementelor de spectacol, decoruri, mașinărie, jocuri de lumină, costume, machiaj, muzică, bruitaj. Eliminând în mod gradat ceea ce a fost dovedit ca fiind în plus, am găsit că teatrul poate să existe fără machiaj, fără costum autonom și fără scenografie, fără un loc separat pentru spectacol (scena), fără efecte de lumină sau de sunete etc. El nu poate exista fără relația actor/spectator, fără comuniunea de percepție directă, "vie"". Este un vechi adevăr teoretic, bineînțeles, dar când este aplicat în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
piese. Scenă deschisă. Vizibilă (la origine, scenă în aer liber). Este cea mai veche. Scenă închisă. Ascunsă în parte, fiind închisă într-un fel de cutie, deschisă în față, total ascunsă când e coborâtă cortina. Este scena după moda italiană. Scenografie. Arta de a da formă spațiului reprezentației (se naște în secolul al XVI-lea, odată cu introducerea perspectivei). Spațiu dramaturgic. Spațiu imaginar pe care scena nu-l arată niciodată (evocat numai de dialog). Spațiu scenic. Spațiu în care se joacă acțiunea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sau imaginării și îl suie pios în mit. Rezultă un lirism cu precădere elegiac al existenței, în care sunt „toate primite în voia lor lumească”, nu fără zvâcnetul conștiinței rănite de limitări, anxietate, nedumeriri. În prozodie predilect tradițională, cu o scenografie calofilă riscând desuetudinea („Geea se scufundă în mări, reapărând/ cu insule albastre de cer și de cuvânt/ prin ochiul apei care o visează”), se articulează astenic un lamento pentru osânda „morții în care prea viu am s-ajung” și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
la Paris, în 1898. De asemenea, pictura Ceciliei Cuțescu-Storck este lipsită de dulcegăria sau pitorescul convențional cu care este tratată de obicei în pictura romantică sau academică, Orientala. Universul țigăncilor ei este orientalizat, fondul autohton este adesea dizolvat printr-o scenografie care păstrează datele minimale ale unui decor exotic, tulpinile pline de sevă ale arborilor sau frunzele de culori ireale, albastru-bej, care au dobândit aspectul unui țesut animal. Alteori, Cecilia Cuțescu-Storck își situează țigăncile într-un cadru aproape abstract, pe un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
derizoriu-sadice a Mântuitorului cu o coroană de spini. Sfântul Ioan este Precursorul, iar martirizarea sa o anunță pe cea a lui Iisus. În acest fel, gestul sacrificării sale, precum și dansul Salomeei, dobândesc un sens suplimentar, de predicție, parte a unei scenografii celeste. Pe fondul unei cruzimi teribile, această figură a femeii fatale, Salomeea, se detașează, sporită paradoxal de chiar lumina sfințeniei, complicitate care ține de estetica decadentă a supralicitării tensiunii dintre contraste. Putem împinge mai departe această situare într-o lectură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensul unui decupaj strict refuncționalizat prin ruperea de context. Gustul decadent corespunde aici artificialului și mistificării, organizării teatrale a intruziunii vegetalului. Natura naturans nu este lăsată, cu adevărat, să pătrundă în casă, ci această natură se transformă după regulile unei scenografii decadente într-un artificiu, într-un efect. Des Esseintes, eroul romanului lui Huysmans, face o selecție riguroasă, alegând numai plantele tropicale care sugerează decisiv dizlocarea în regn sau contrafacerea, artificialul, plante care mimează regnul animal sau, mai precis, o serie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
studii universitare de │Acredi- **) Se școlarizează alternativ în cadrul Facultății de Arte în Limba Română, respectiv în cadrul Facultății de Arte în Limba Maghiară │ │[în anul universitar 2013 - 2014 se școlarizează astfel: în cadrul Facultății de Arte în Limba Română: Artele spectacolului (regie), │ │Scenografie și eveniment artistic; în cadrul Facultății de Arte în Limba maghiară: Artele spectacolului (coregrafie în limba maghiară)]│ └────────────────────��──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 45. UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIȘOARA * Font 7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- Subpct. 8 al pct. 45 al anexei 2 a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255450_a_256779]
-
studii universitare de │Acredi- **) Se școlarizează alternativ în cadrul Facultății de Arte în Limba Română, respectiv în cadrul Facultății de Arte în Limba Maghiară │ │[în anul universitar 2013 - 2014 se școlarizează astfel: în cadrul Facultății de Arte în Limba Română: Artele spectacolului (regie), │ │Scenografie și eveniment artistic; în cadrul Facultății de Arte în Limba maghiară: Artele spectacolului (coregrafie în limba maghiară)]│ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 45. UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIȘOARA * Font 7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- Subpct. 8 al pct. 45 al anexei 2 a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253507_a_254836]
-
7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- *1) Specializări reglementate sectorial în cadrul Uniunii Europene. ***) 100 limba română și 75 limba maghiară. ────────── 44. UNIVERSITATEA DE ARTE DIN TÂRGU MUREȘ *Font 7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- Scenografie și eveniment artistic; în cadrul Facultății de Arte în Limba Maghiară: Artele spectacolului (regie), Artele spectacolului (coregrafie). ────────── 45. UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA * Font 7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- *1) Specializări reglementate sectorial în cadrul Uniunii Europene. ────────── ---------- Punctul 45 "UNIVERSITATEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265315_a_266644]
-
7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- *1) Specializări reglementate sectorial în cadrul Uniunii Europene. ***) 100 limba română și 75 limba maghiară. ────────── 44. UNIVERSITATEA DE ARTE DIN TÂRGU MUREȘ *Font 7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- Scenografie și eveniment artistic; în cadrul Facultății de Arte în Limba Maghiară: Artele spectacolului (regie), Artele spectacolului (coregrafie). ────────── 45. UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA * Font 7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- *1) Specializări reglementate sectorial în cadrul Uniunii Europene. ────────── ---------- Punctul 45 "UNIVERSITATEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264786_a_266115]
-
7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- *1) Specializări reglementate sectorial în cadrul Uniunii Europene. ***) 100 limba română și 75 limba maghiară. ────────── 44. UNIVERSITATEA DE ARTE DIN TÂRGU MUREȘ *Font 7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- Scenografie și eveniment artistic; în cadrul Facultății de Arte în Limba Maghiară: Artele spectacolului (regie), Artele spectacolului (coregrafie). ────────── 45. UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA * Font 7* Nr. Specializarea/Programul de studii universitare de │Acredi- *1) Specializări reglementate sectorial în cadrul Uniunii Europene. ────────── ---------- Punctul 45 "UNIVERSITATEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265071_a_266400]