4,125 matches
-
care nu ți se potrivește. Disputa e veche și, parțial, fără sens: te naști sau devii jurnalist? Nu credem că scriitura expresivă și eficientă se învață cu manualul alături, așa cum nu credem că te trezești peste noapte cu ea însușită. Scriitura jurnalistică presupune, printre multe altele, rigoare și disciplină. Text sub control. Când spui disciplină, te gândești la exercițiu și îndrumare. De unde să deprindă tânărul exigențele scriiturii de presă? La școală, profesorii de română (bine intenționați, dar lipsiți de experiență) predau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu manualul alături, așa cum nu credem că te trezești peste noapte cu ea însușită. Scriitura jurnalistică presupune, printre multe altele, rigoare și disciplină. Text sub control. Când spui disciplină, te gândești la exercițiu și îndrumare. De unde să deprindă tânărul exigențele scriiturii de presă? La școală, profesorii de română (bine intenționați, dar lipsiți de experiență) predau cursuri opționale de jurnalism, realizând doar un melanj incert de noțiuni și reguli fie minore, fie de-a dreptul greșite: scrieți numai propoziții scurte și la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este posibil - inclusiv să crezi că știi, neștiind de fapt mare lucru. Nevoia și experiența te învață multe, dar ce rost are să reinventăm roata la nesfârșit? Un om avertizat face cât doi. Este tocmai ceea ce își dorește acest îndrumar de scriitură jurnalistică - să ofere câteva sfaturi și delimitări teoretice. Să ilustreze anumite reguli prin exemple convingătoare și să atragă atenția asupra celor mai frecvente greșeli de exprimare. Să ofere celor interesați un abecedar al meseriei, încercând să îndrepte realitatea unor texte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de prea mult timp păguboasa idee că jurnalismul nu poate fi deprins din cărți. Este suficient să ai o fire dinamică și curioasă, să fii băgăreț și să ai surse privilegiate de informație într-un domeniu sau altul. Mare eroare! Scriitura de presă nu este doar o problemă de talent și de inspirație. Ea presupune efort, rigoare și disciplină. Într-un cuvânt, presupune o bună și temeinică știință a gestionării cuvântului. Un ziarist adevărat trebuie să aibă conștiința scrisului. Un singur
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tinerilor aflați la început de drum jurnalistic. Ne propunem, de asemenea, să venim în ajutorul acelor profesori de limbă și literatură română care, îndemnați de cele mai bune intenții, propun elevilor cursuri opționale de jurnalism, având convingerea total eronată că scriitura de presă este o variantă mai săracă și plină de locuri comune a scriiturii literare sau - și mai rău - că jurnalismul se reduce doar la știre, la exprimare simplă, obiectivă, bântuită de formule standardizate: „ieri a avut loc...”, „o crimă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ajutorul acelor profesori de limbă și literatură română care, îndemnați de cele mai bune intenții, propun elevilor cursuri opționale de jurnalism, având convingerea total eronată că scriitura de presă este o variantă mai săracă și plină de locuri comune a scriiturii literare sau - și mai rău - că jurnalismul se reduce doar la știre, la exprimare simplă, obiectivă, bântuită de formule standardizate: „ieri a avut loc...”, „o crimă oribilă s-a petrecut...”, „alegerile au intrat pe ultima sută de metri”. 1.1
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
apropiem beletristica de literatura muzicală? Cât de reale și de funcționale sunt speciile și genurile literare? Pe bună dreptate, Robert Escarpit (1973, p. 18) atrăgea atenția asupra dificultăților pe care le ridică noțiunea de literatură și, mai ales, cea de scriitură: Vorbim despre un mediu sau despre un cod? La analiză, scriitura se va dovedi că nu e nici una, nici alta [...] Scriitura este un limbaj paradoxal. Altă dificultate rezultă din chiar dubla accepție a termenului literatură: 1) totalitate a ceea ce este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sunt speciile și genurile literare? Pe bună dreptate, Robert Escarpit (1973, p. 18) atrăgea atenția asupra dificultăților pe care le ridică noțiunea de literatură și, mai ales, cea de scriitură: Vorbim despre un mediu sau despre un cod? La analiză, scriitura se va dovedi că nu e nici una, nici alta [...] Scriitura este un limbaj paradoxal. Altă dificultate rezultă din chiar dubla accepție a termenului literatură: 1) totalitate a ceea ce este scris, tipărit sau publicat; 2) beletristică sau litere frumoase, texte cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1973, p. 18) atrăgea atenția asupra dificultăților pe care le ridică noțiunea de literatură și, mai ales, cea de scriitură: Vorbim despre un mediu sau despre un cod? La analiză, scriitura se va dovedi că nu e nici una, nici alta [...] Scriitura este un limbaj paradoxal. Altă dificultate rezultă din chiar dubla accepție a termenului literatură: 1) totalitate a ceea ce este scris, tipărit sau publicat; 2) beletristică sau litere frumoase, texte cu pretenții estetice. Dintre aceste două sensuri, ultimul a fost mereu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
reportaj, pamflet etc., nu ne rămâne decât să practicăm o maximă simplificare și să spunem, asumându-ne toate riscurile, că orice text apărut într-o carte este literatură, iar ceea ce apare într-un ziar aparține jurnalisticii. Cele două tipuri de scriitură mai sus amintite se apropie (ce este scris rămâne scris), dar se și despart în puncte deosebit de importante: gestionarea informației, absența unui continuum spațial, gradul de actualitate și saturarea contextuală, simplitatea, concizia, credibilitatea etc. Se mai despart într-un punct
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
observa că principalul criteriu de departajare între literar și jurnalistic este cel al ficționalității. Cum termenul este profund contestabil, vom spune că (cel puțin în cazul știrii) limbajul de presă refuză imaginarul, volutele ademenitoare ale fanteziei. Relatare de la fața locului, scriitura de presă se subsumează unor exigențe stilistice ultimative: clar, concis, credibil. În discuție, intervine un element extrem de important: gradul de libertate al autorului. Dacă în literatură această libertate pare sau chiar este maximă, în jurnalism, libertatea este limitată de multe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
titra un ziar pro-guvernamental. „Doar 50 000 de apartamente pentru tineri”, va scrie un ziar antiguvernamental. Jean Ricardou (1980) merge mai departe, răpindu-i jurnalismului și ultima iluzie de obiectivitate: „Nu există limbaj neutru. Nu există un paradis inocent al scriiturii”. Sociologic vorbind, orice comunicare prezintă un dublu aspect: reprezentațional (exprimă personalitatea, stările sufletești, cultura și ideologia autorului) și instrumental (mijloc de influențare a receptorului). Prin urmare, discursul mediatic poate fi abordat din două perspective distincte: 1. Din exterior - orice enunț
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lectura non-motivată. Presa încurajează această tendință, mizând pe elemente spectaculoase de titrare, pe diverse tipuri de acroș, de iconicitate, oferind astfel o lectură pregustată, preambalată, preordonată, cu informația (ideea sau mesajul principal) la vedere. De aici, și multitudinea rigorilor de scriitură: gestionarea primului paragraf, formulele de atac și de încheiere, cultivarea conectorilor, aplatizarea semantică a figurilor expresive etc. Spre deosebire de scriitor, ziaristul este mult mai preocupat de cititorul căruia i se adresează. Jurnalistul este conștient (până la exces) de felul în care mesajul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
normele individuale ale textului se suprapun celor sociale - de unde și importanța publicului-țintă, adaptarea la cerințele acestui public; folosirea verbelor cu valoare ilocuționară: verbe explozive, stabilizatoare, indicatoare de perspectivă. * Într-un eseu celebru, Roland Barthes (1964) vorbește despre „gradul zero al scriiturii”. Miza și implicațiile teoretice ale acestui concept sunt uriașe. Este limpede că nimic nu poate fi definit în sine: poezia, nuvela, articolul de ziar. Avem nevoie de un element de raportare și de contrast. În cazul jurnalismului, acest element ar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
aceeași recuzită stilistică: metafore, metonimii, personificări, epitete ornante etc. Dacă acceptăm teoria formalistă conform căreia expresivitatea literară este abatere de la norma limbii, vom observa că această normă este un construct imaginat, o deducție logică. Stabilind existența unui „grad zero” al scriiturii, putem analiza orice tip de emisie textuală. Avem la ce ne raporta. Imaginând un punct de pornire și de referință (gradul zero), distincțiile între poezie și proză, între scriitură și oralitate, între jurnalistic și literar etc. capătă sens și devin
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
construct imaginat, o deducție logică. Stabilind existența unui „grad zero” al scriiturii, putem analiza orice tip de emisie textuală. Avem la ce ne raporta. Imaginând un punct de pornire și de referință (gradul zero), distincțiile între poezie și proză, între scriitură și oralitate, între jurnalistic și literar etc. capătă sens și devin funcționale. Din păcate, așa cum o demonstrează și Roland Barthes, gradul zero este o utopie. Îl presupunem fără a-l putea identifica în mod clar și cu precizie. Din acest
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
etc. capătă sens și devin funcționale. Din păcate, așa cum o demonstrează și Roland Barthes, gradul zero este o utopie. Îl presupunem fără a-l putea identifica în mod clar și cu precizie. Din acest impas nu ne scoate nici varianta scriiturii albe - o scriitură eliberată de orice servitute față de ordinea marcată de limbaj. Scriitura zero este de fapt o scriitură la indicativ. Ar fi just să se spună că este o formă jurnalistică, dacă jurnalismul nu ar fi dezvoltat tocmai forme
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și devin funcționale. Din păcate, așa cum o demonstrează și Roland Barthes, gradul zero este o utopie. Îl presupunem fără a-l putea identifica în mod clar și cu precizie. Din acest impas nu ne scoate nici varianta scriiturii albe - o scriitură eliberată de orice servitute față de ordinea marcată de limbaj. Scriitura zero este de fapt o scriitură la indicativ. Ar fi just să se spună că este o formă jurnalistică, dacă jurnalismul nu ar fi dezvoltat tocmai forme optative sau imperative
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Barthes, gradul zero este o utopie. Îl presupunem fără a-l putea identifica în mod clar și cu precizie. Din acest impas nu ne scoate nici varianta scriiturii albe - o scriitură eliberată de orice servitute față de ordinea marcată de limbaj. Scriitura zero este de fapt o scriitură la indicativ. Ar fi just să se spună că este o formă jurnalistică, dacă jurnalismul nu ar fi dezvoltat tocmai forme optative sau imperative - patetice, adică (Roland Barthes, 1964). Ne aflăm pe un teren
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Îl presupunem fără a-l putea identifica în mod clar și cu precizie. Din acest impas nu ne scoate nici varianta scriiturii albe - o scriitură eliberată de orice servitute față de ordinea marcată de limbaj. Scriitura zero este de fapt o scriitură la indicativ. Ar fi just să se spună că este o formă jurnalistică, dacă jurnalismul nu ar fi dezvoltat tocmai forme optative sau imperative - patetice, adică (Roland Barthes, 1964). Ne aflăm pe un teren extrem de alunecos și generator de confuzii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în raport cu codul sau resursele funcționale ale limbii, ci o deviere de la modurile dominante de utilizare a limbii. Anulând norma și gramaticalitatea limbii, raportarea se face până la urmă la context. La un inexistent, dar și la un presupus „grad zero” al scriiturii. 1.3.3. Imagine și iconicitate Ne putem întreba în mod firesc ce legătură au toate aceste nuanțări teoretice cu jurnalismul. Aparent, ne îndreptăm spre confirmarea premisei deja enunțate: prin folosirea figurilor stilistice, limbajul jurnalistic aparține literaturii. E foarte greu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
egalității între un silogism logic, un simbol matematic și o operă de artă”. (N. Ghei, 1979, p. 107) Capitolul 2. VIRTUȚILE STILISTICE ALE TEXTULUI JURNALISTIC Este foarte important să stabilim dintru început care sunt exigențele stilistice de bază ale unei scriituri jurnalistice corecte: claritatea, concizia, credibilitatea, lizibilitatea, coerența, fluența, adecvarea etc. Vom exemplifica fiecare trăsătură în parte, nu fără a atrage atenția tinerilor dornici să practice meseria de ziarist că respectarea vigilentă a unor reguli și interdicții nu asigură în mod
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pat al lui Procust”, dar nici un spațiu tipografic aflat la bunul-plac al oricui, un loc al experimentului și al inspirației de moment. Dimpotrivă, în ciuda oricărui efort de originalitate, jurnalistul tânăr trebuie să deprindă și să respecte cerințele de bază, alfabetul scriiturii de presă. 2.1. Lizibilitatea Când spui „articol de presă”, te gândești la simplitatea lecturii, la un text pe înțelesul tuturor - pe scurt, te gândești să fie lizibil. Din păcate, lizibilitatea reprezintă un concept mult prea vag. Îl folosim și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în logica a ceea ce am de povestit: „Am intrat în baie. Nu după mult timp, m-am îmbrăcat și m-am grăbit spre școală”. Dacă ne gândim că textul jurnalistic se adresează unui cititor-țintă obosit și grăbit, devine limpede că scriitura de presă trebuie să fie simplă, clară și incitantă. În orice caz, cu mici și nesemnificative excepții, cititorul obișnuit nu va suporta fraza complicată, cu multe subordonate, afirmațiile generale și neatribuite, șaradele etc.: Noua modalitate de acordare a indemnizației pentru
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
adevărul poate fi verificat și acceptat ca atare. (P. Charaudeau, 1997, p. 49) NOTE (1) Jose De Broucker (1995, p. 95) face o cuvenită legătură între lizibilitate și provocarea interesului de lectură, realizat prin corecta gestionare a unor elemente de scriitură. Iată câteva sfaturi: a) Atenție centrată pe mesajul esențial. Contează ceea ce vrei să spui. Dacă se poate, fă-o cât mai simplu, respectând cerința: o frază, o idee, o informație. Sau: un singur text, un singur unghi de atac. b
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]