2,779 matches
-
mare elasticitate a minții, își "citește" cu ușurință victima, indentifică rapid punctele vulnerabil ale acesteia, se eschivează cu mare persuasiune, astfel că pot scăpa rapid de încurcătură. * Asasinul reprezintă forma cea mai gravă de infractor, prezintă o accentuată insensibilitate față de semeni, este orientat predominant către sine, dorește să-și domine victima, prezintă o capacitate de raționalizare scăzută, este instabil și superficial în contactul afectiv. Comiterea infracțiunii devine posibilă datorită intrării individului într-un mediu care oferă situații conflictuale de la care el
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a fratelui meu. Era exact chipul din fotografia de porțelan, acoperit de riduri. "Ce mă examinezi așa?" m-a întrebat, fiindcă nu-mi puteam deslipi privirea de el. Avea aceeași expresie cuminte și chiar același zâmbet, acum îmbătrînit și obosit. "Semeni cu cineva", i-am zis. "Cu cine?" "Nu-l cunoști. M-am grăbit să beau vinul care mai era în sticlă ca să putem pleca mai repede de-acolo, să scăpăm de șoareci. "Să ieșim prin spate", a bombănit Dinu, clătinîndu-se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
totdeauna în călător o stimă firească. Acest oraș fără pitoresc, fără vegetație și fără suflet sfârșește prin a părea odihnitor, te prinde în somn, până la urmă. Dar este și drept să mai adăugam că e grefat pe un peisaj fără seamăn, în mijlocul unui podiș deschis, înconjurat de coline luminoase, în fața unui golf cu un contur desăvârșit. Păcat numai că a fost construit cu spatele la acest golf și că e cu neputință așadar să zărești marea pe care, dacă vrei s-o vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
lui, întâmpinându-l la ora două noaptea, se îndurera de privirea goală pe care fiul o ațintea asupra ei, ea deplângea exact singura alinare pe care Rieux putea atunci s-o primească. Pentru a lupta împotriva abstracției trebuie să-i semeni puțin. Dar cum putea Rambert să înțeleagă asta ? Abstracția, pentru Rambert, era tot ceea ce se opunea fericirii lui. Și într-adevăr, Rieux știa că ziaristul avea dreptate într-un anume sens. Dar el mai știa de asemenea că se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
a unor foști colegi și prieteni apropiați, dar și datorită faptului că autorul a dorit să-și respecte promisiunea făcută cititorilor săi. Volumul „în luptă cu timpul” este conceput sub forma unui jurnal, remarcându-se prin eleganța exprimării, respectul pentru semeni și insistența pentru adevăr. Paginile sunt citite alert, frazele având o fluiditate și accesibilitate deosebită, iar informațiile se succed rapid, nelăsând cititorul să le părăsească. Evenimentele se scurg precum firele de nisip într-o clepsidră, fiecare reprezentând un eseu sau
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
deslușesc tot abecedarul pe care urma să-mi încep ucenicia de școlar. La vremea lui, tata făcuse doar clasa I, din ciclul elementar, dar această puțină carte l-a făcut să fie în lume ceva mai bine pregătit decât alți semeni ai săi. În timpul stagiului militar a avut prima ocazie să regrete că n-a terminat ciclul primar de învățământ - când și-a dat seama că alții cu carte i-au luat-o înainte, deși nu păreau mai destoinici ca el
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mii de indigeni, a ars culturi și civilizații și a făurit noi civilizații în numele creștinismului. Bătrâna Doamnă a născut mari artiști și scriitori neîntrecuți, a uns regi puternici și papi asasini, iar veacul XX a scos în lume monștri fără seamăn, care se numesc Lenin, Stalin și Hitler... ucigași a milioane și milioane de bărbați și femei, de copii și bătrâni. Ei au furat copilăria unei lumi, din Pirinei până dincolo de Urali, au amestecat pământul cu sânge. Și concluzia firească... „în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de la inimă la inimă și de la conștiință la conștiință. Profesor de limbă și literatură fiind, fără premeditare (bănuiesc) ați ocolit arsenalul figurilor de stil ca mijloc de ademenire a eventualilor cititori. Și totuși, câți lectori și admiratori sinceri aveți printre semeni! Toată gratitudinea... • Am gustat elogioasele aprecieri, deplin meritate, venite din partea celor competenți să vă „radiografieze” trilogia, aprecieri la care subscriu fără rezerve. Departe de literatură, ca mod de exprimare, fost profesor de biologie-chimie, nu vreau ca modestele mele păreri să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în urmă reziduuri, ci se transformă în valențe și carate prețioase în sufletul, inima și mintea celui asupra căruia se coboară acest dar. Afirmați că prin iubire trebuie să fim mai buni, mai sensibili și mai elevați în comportamentul cu semeni noștri. Cel ce iubește se simte mai aproape de divinitatea ce a implantat acest sentiment, care-l face pe om să se ridice din tina pământeană la înălțimea zărilor senine și să dorească fericirea lumi întregi, pe care și-o face
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
anume m-a făcut mai întâi să casc gura, ca apoi să zâmbesc, să râd în hohote și să clatin din cap uluit. Mai bine las cititorul să descopere pe cont propriu. În fine, iată-l pe Ignatius Reilly fără seamăn în nici una dintre cărțile de care fi auzit eu - un haplea nemaipomenit, un Oliver Hardy nebun, un Don Quijote gras, un Toma d’Aquino pervers într-unul și același personaj, ce se revoltă violent împotriva întregii lumi moderne, lungit în cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
S-ar putea să fie incomod să ne gândim la dimensiunea uriașă a viitoarei probleme. Cu toate acestea, sarcina mea în calitate de futurist este să vă informez și să vă provoc să vă gândiți la implicațiile existenței a câtorva miliarde de semeni de pe această planetă a căror lume poate face diferența. Acest aspect vine în sprijinul nostru: poate că, știind ce ne așteaptă, vom putea stopa o criză. Pentru unii, negarea ar putea fi în mod politicos acceptabilă, dar mulți dintre noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
promovată de extropieni, astăzi o mișcare a celor care cred în evoluția avansată a științei, dar sunt puține speranțe că va exista o piață de consum masivă a consumatorilor care așteaptă acest lucru în viitor. În secolul XXI, unii dintre semeni vor alege să devină ființe îmbunătățite de ciborgi prin creșterea capacităților prin tehnologie, retezându-și un braț sau un picior pentru a fi înlocuit cu un dispozitiv robotic. Va fi posibil să apară membre realizate prin ingineria genetică pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
nanobiologice, de dimensiunea unei gămălii de ac vor fi implantate în creierele noastre nu numai pentru a îmbunătăți nivelul de inteligență sau de sănătate, dar și pentru a permite dezvoltarea capacităților noastre de a călători și de teleportare. Mai mulți semeni, mai multe realități. Fizica modernă ne vorbește despre existența lumilor în oglindă în care un număr infinit de semeni, societăți sau istorii au evoluat ca reflectare a uneia față de cealaltă, deși ascunse de percepția noastră legată de realități alternative. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de inteligență sau de sănătate, dar și pentru a permite dezvoltarea capacităților noastre de a călători și de teleportare. Mai mulți semeni, mai multe realități. Fizica modernă ne vorbește despre existența lumilor în oglindă în care un număr infinit de semeni, societăți sau istorii au evoluat ca reflectare a uneia față de cealaltă, deși ascunse de percepția noastră legată de realități alternative. Am putea stabili contacte? Înșiruiri infinite. Ceea ce face conexiunea între toate lucrurile din univers - atât cele de dimensiuni foarte mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
calmante. Alcoolul le Înlocuiește, iar eu Îmi hăituiesc amintirile În compania sortimentelor mele de whisky de bună calitate. Ce făceam oare pe la cinci ani? Trag o dușcă de Linkwood 1946 și iată-mă Încercînd prima mea pereche de ochelari: „O să semeni cu tata“, mi-a zis opticianul. Părinții mei Înțeleseseră că aveam probleme cu ochii văzîndu-mă că privesc mult prea de aproape puricii de plante de pe frunzele unor trandafiri. Am fost extrem de mulțumit că port ochelari. Îmi dădeau importanță. Toată lumea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
a fratelui meu. Era exact chipul din fotografia de porțelan, acoperit de riduri. „Ce mă examinezi așa?” m-a întrebat, fiindcă nu-mi puteam deslipi privirea de el. Avea aceeași expresie cuminte și chiar același zâmbet, acum îmbătrânit și obosit. „Semeni cu cineva”, i-am zis. „Cu cine?” „Nu-l cunoști.” M-am grăbit să beau vinul care mai era în sticlă ca să putem pleca mai repede de-acolo, să scăpăm de șoareci. „Să ieșim prin spate”, a bombănit Dinu, clătinându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
un pierde-vară bețiv făcînd speculații la bursă. Dar paradoxul nu-l deranjează. De fapt, lui Zamyatin Îi plac turiștii. Lui Îi place oricine, mai puțin polițiștii. — SÎnteți la cel mai bun bar din oraș, le spune Zamyatin. Martiniurile sînt fără de seamăn, oamenii sînt foarte prietenoși, cu excepția tipului de aici. Eu sînt vechiul său prieten, dar să nu vă lăsați impresionate de asta. Intrați și beți ceva și cînd terminăm, vă duc eu Într-un tur de oraș cu taxiul meu. De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
faci și mie o demonstrație. Spune-mi, de ce toți ceilalți băieți poartă chestiile astea - atinse șapca băiatului - cu fața în spate și tu nu? — Doar nătărăii le poartă așa. — Am înțeles. Îl studie o clipă pe băiat. E ciudat dar semeni foarte bine cu cineva. Un zâmbet răutăcios se ivi pe fața tânărului. — Cu tata. A lucrat pentru dumneavoastră cândva. — Ești cumva Ben, băiatul lui Jack Allen? Ultima dată când îl văzuse Ralph, Ben avea în jur de zece ani. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pseudonimul la Zürich, în timpul războiului. Pseudonimul acesta a fost găzduit o singură dată (1915) în revista Chemarea, embrionul înverșunatului cotidian de astăzi în Elveția neutrală, în sălile pline de refugiați și de călători de pretutindeni, a stîrnit o vîlvă fără seamăn pentru poporul strîngător al țării. Nemții s-au interesat numaidecît, exercitîndu-și dialectica lor greoaie în foiletoane pline de argumentări solemne cari, desigur, i-au înveselit pe dadaiști pînă la lacrimi. Astăzi Franța s-a supărat și ziarele vorbesc de dedesubturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ame-chan de la hotel! Gaston clipi trist. Deși fusese dat afară din hotel, în toiul nopții, din cauza acestei femei, nu-i purta deloc pică. În inima pură a lui Gaton era imposibil să găsești vreo urmă de indignare sau ură față de semeni. Și copil fiind, indiferent de farsa care i se juca sau de brutalitatea camarazilor săi de joacă, prin firea pe care-o avea, era incapabil să-i urască. Ura era pentru el cel mai odios lucru din lume. În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
fără îndemn. Taci - arătătoare se-opresc suspinând pe ultimul semn. Subt porți ființele somnului intră - câni roșii și griji. Pe uliți - subțire și-naltă ploaia umblă pe cataligi. Vânt vechi și lung între ziduri mai scutură luturi și fier. Mari semeni de altădată O clipă s-arată și pier. Turn negru stă în picioare și-și numără anii învins. Taci, că sfântul de piatră aureola în noapte și-a stins. [1927] * PEISAJ TRANSCENDENT Cocoși apocaliptici tot strigă, tot strigă din sate
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
mai crunte dureri, și le-a stins în muntele singurătății, ce și-a ales. Când la un semn s-au surpat albăstrimile cerului, și minutarele vremii treceau ca tăișuri prin toată făptura, în anii aceia, poetul voi să uite de semeni și vatră. În anii cumplitelor pâcle când pământenii cu sfânta lor omenie și carne s-au destrămat fără număr, și viața - atâta s-a stins de-ar fi fost, vai, tocmai de-ajuns ca duhul să prindă trup pe pământ
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
nu-mi pasă, căci sînt orbită de mînie din cauza tăcerii soțului meu, din cauza refuzului său de a mă apăra de atacurile maică-sii, după cum și tata refuzase să mă apere de atacurile verbale ale mamei, cu ani În urmă. Ce semeni, aia aduni. Și totul se termină ca de obicei. Amîndoi stăm Întinși În pat, fără să vorbim, aproape nemișcați, prefăcîndu-ne că dormim, deși Îmi dau seama după felul În care respiră că e treaz, și știu din experiențele anterioare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
sute de ani la Comoșteni, așteptând parcă venirea periodică a lui Zogru. La câteva generații de la moartea lui Iscru, își pierduseră numele și-și mai diluaseră sângele, dar continuau să aibă același devotament ieșit din comun față de muncă și față de semeni. După ce a început să-i cheme Stan, Stana și Stănescu, și-au mai schimbat și ocupațiile. Pe vremea în care urmașii lui Ioniță erau logofeți și funcționari domnești, ai lui Iscru prinseseră gustul cărților. Unii se călugăriseră și lucrau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
oraș, și e nevoie de cineva care să-i țină locul, de cineva de încredere, așa că s-a gândit la mine, dar n-a spus că de-aia pentru că eu trag cel mai bine din toată școala, ci pentru că eu seamăn cel mai bine cu Horațiu, pentru că vom participa la concurs, la școala șaișpe, iar eu o să mă dau drept Horațiu, dar mă avertizează din nou, asta n-am voie să spun la nimeni, nici nu m-a întrebat dacă vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]