112,413 matches
-
într-un curs de istoria liricii universale, pe șiruri de culturi. Ronsard nu va lipsi, ca unul întrupând, într-o singură voce, Pleiada, Racine pentru supremația în tragedie, aceasta “rodul pârguit și armonios al altei creații desăvârșite, care a fost secolul al XVII-lea francez.” Ca să-l cităm pe teoretician: “Teatrul spaniol al lui Lope de Vega sau Calderon, cel britanic, cu Shakespeare, a dat capodopere, nu ne-a putut da însă un stil tragic sau o singură tragedie în sensul
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
tragedie în sensul adevărat și pur al cuvântului, în sensul grecesc sau racinian.” Dacă fenomenul Renașterii l-a sedus pe Ion Pillat, el îi oferea și o excelentă bază de orientare: “Trebuie să așteptăm tocmai perioada «Sturm und Drang» a secolului XVIII-lea, epoca lui Goethe și a lui Schiller, ca să găsim ceva comparabil cu acea Renaștere, naștere din nou a sufletului liric european, dezmorțit și chemat la o nouă viață de splendoarea culturii greco-latine, redescoperită tocmai atunci de o omenire
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
Barbu Cioculescu Dacă tragediile lui Racine îl copleșesc, în La Fontaine află “poetul cel mai poet în sensul modern al cuvântului, dintre toți poeții Marelui Secol” - poate chiar cel mai mare poet de limbă franceză. Or, “La Fontaine oferă sufletului modern tocmai poezia la care aspiră epoca noastră dornică de un echilibru între antiteze: o poezie ordonată și totuși plină de fantezie spirituală și sensibilă, optimistă
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
urmărească evoluția semantică - uneori foarte complicată - pe care acesta a suferit-o. Etimologia trezește interesul unui public larg în primul rînd pentru că evocă istoria socială și culturală fixată în cuvinte. În cazul limbii române, istoria cuvintelor permite ipoteze asupra unor secole lipsite de mărturii, evocă valuri succesive de influențe străine, ilustrează mentalități și realități cotidiene ale unei vieți preponderent țărănești. Tentația de a reconstitui trecutul pornind de la mărturia cuvintelor produce și aberații: sînt cunoscute delirurile pseudo-etimologice ale unor amatori convinși că
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
în evoluția lor istorică, cu variantele lor regionale și socio-culturale, care au putut influența la un moment dat limba română. Colaborarea specialiștilor încearcă să compenseze raritatea unei asemenea cunoașteri enciclopedice. Pe de altă parte, dicționarele generale din ultima jumătate de secol au redus partea etimologică la minimum, indicînd de obicei doar sursa ultimă, imediată, fără comentarii și fără indicații semantice. Pentru multe cuvinte găsim în dicționare doar sursa cea mai recentă (franceza), chiar dacă, așa cum o dovedesc variantele formale și atestările din
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
individuală (fie și numai din pricina faptului că editurile preferă să susțină și impună personalități distincte, nume și nu idei), ideea de program generaționist pare din ce în ce mai greu de susținut altfel decît pe cont propriu. Într-un fel, generația, la început de secol XXI, pare să devină în primul rînd o perspectivă critică, exterioară, și mult mai puțin o asumare interioară. E adevărat, Junii ’03 e în mod evident străbătută de un flux de preocupări comune, de teme și abordări înrudite. Însă ceea ce
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
naștere, creștin prin botez și internațional prin călătorii și prin deschidere culturală, Alberto Moravia Pincherle a fost unul dintre cei mai atenți și mai cinici cronicari ai societății italiene, dar cu precădere al celei romane, din a doua jumătate a secolului trecut. Tocmai de aceea sub titlul „Moravia e Roma”, abil ales de organizatorii unei expoziții însoțite de o bogată serie de conferințe și de proiecții, se poate aduna practic întreaga creație a naratorului, de la primul roman Indiferenții la Povestirile romane
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Corrado Alvaro, Elsa Morante, Pier Paolo Pasolini); instantanee ale scriitorului, dar și fotografii care surprind atmosfera orașului așa cum a cunoscut-o și a redat-o el; numeroase articole polemice și de atitudine ce acoperă un arc de aproape jumătate de secol de activitate jurnalistică a unuia dintre scriitorii cei mai implicați în viața socială; obiecte de artă din colecția sa personală, care întregesc profilul cultural al unui autodidact. Parcursul expozițional urmărește cronologic viața lui Moravia, din anii copilăriei până la ultimele luni
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
traduceri ale cărților sale au mai fost publicate în Danemarca, Portugalia, Italia, Cehoslovacia, R.F Germania, Franța, Iugoslavia și Japonia). Volumul lui Mircea Iorgulescu, Celălalt Istrati, este de neocolit pentru cunoașterea personalității unuia dintre cei mai controversați scriitori români ai secolului XX. Dacă cei mai mulți dintre comentatorii operei lui Istrati au încercat să descopere specificitatea existenței autorului prin raportare la personajele și întîmplările care îi marchează opera, Mircea Iorgulescu parcurge drumul în sens invers. El pornește de la existența reală a lui Gherasim
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
p. 159) Plasarea acestui intermezzo explicativ undeva dincolo de jumătatea volumului vorbește de la sine despre maniera eseistică în care este concepută cartea. Marea revelație adusă de cartea lui Mircea Iorgulescu vizează relațiile lui Panait Istrati cu mișcarea socialistă românească de la începutul secolului XX. Se știa că Istrati a fost un simpatizant al ideilor socialiste care, în anul 1929, dezamăgit de realitatea cunoscută cu prilejul unei vizite în Uniunea Sovietică, după întoarcerea la Paris, a scris o carte, Confession pour vaincus, prima punere
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
Mircea Iorgulescu în anul 1986, în plin regim comunist. Este o carte incitantă și fermecătoare, în care, dincolo de răspunsul la întrebarea „cine a fost Panait Istrati?”, cititorul va găsi o excelentă frescă a lumii românești (și nu numai) de la începutul secolului XX. Mircea Iorgulescu, Celălalt Istrati, Editura Polirom, Iași, 2004, 272 pag.
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
Istoricii cunosc multe alte amănunte ale trecerii lui Tolstoi în tinerețe (26 de ani) prin Muntenia și Moldova, cinci ierni doar înainte de Unirea Principatelor, cu ocazia unor deplasări de trupe rusești spre Dunăre. Visul lui Petru cel Mare, încă din secolul XVIII: cucerirea mult râvnitului Bizanț, a doua Romă a Europei, și care cetate eternă ar fi trebuit să devină astfel Moscova Rusiei pravoslavnice... Sosit în 12 în București, peste două zile, în 14 martie 1854, în cursul campaniei militare din
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
al celor rămași în viață, va fi tot mai ridicat. În această ordine de idei, se estimează că, dacă în decurs de cca 14 ani populația țării a scăzut cu un milion și ceva de locuitori, în cel mult două secole toate parcelele vor fi pustii urmând ca zona să fie repopulată cu vietăți hominizate apoi după programe PHARE, SAPARD etc... C.Haralampy Pt. Conf., Dumitru Hurubă 1) Doamne ferește! Bine că n-a fost procentul mai mare, că rămâneam fără experți
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
Faptă culturală s-a transformat În sfidare și nimicire. Scrierile proletcultiste, de sorginte bolșevica, au luat locul adevăratei literaturi. Spațiul de refugiu al Etei Boeriu din fața urgiei staliniste l-a constituit literatura italiană. Capodoperele cele mai reprezentative, de-a lungul secolelor, și-au găsit expresie românească prin intermediul poetei din Cluj: Dante „Divină Comedie”; Petrarca „Rime și Cantonierul”; Boccaccio „Decameronul”; Michelangelo „Rime”; Leopardi „Canturi” etc., etc. Întâlnirea Etei Boeriu cu „Divină Comedie” s-a produs Încă din primii ani de studenție, În cadrul
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
caracterul perfect imbecil al multor notații din această perioadă. Este greu de spus dacă notele cenzorilor de la începutul anilor ’60 exprimă subtilitate, umor involuntar sau prostie pur și simplu. Eventual cîte puțin din toate: Din numărul 12/1960 al revistei „Secolul XX” s-a scos următoarea frază dintr-un text al scriitorului american Walter Lowenfels care tocmai trecuse prin România: „Am vizitat uzina de tractoare Brașov... Am văzut zeci de tractoare Universal-27, semănînd foarte mult cu tractoarele International Havester, fabricate în
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
vizează pe cei care stăpânesc miezul Înțelesurilor degajate de cuvinte, Într-un anume context de comunicare. Ori al reunirii acestora În sintagme memorabile, ori În formulări aforistice. Acestea au darul de a proveni dintro experiență bogată de viață, uneori de secole, sau dintr-o cultură universală asimilată creator, În timp. Deloc În paranteză, la spiritualitatea milenară a românilor, proverbul și zicala au ținut loc de Îndreptar moral, psihologic și filosofic. Ca indicatori nominali, la origine, verbe, cele două cuvinte Își definesc
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
zâmbet “oficial”. Alt articol. “Ce faptă glorioasa! Câtă omenie pe statul nostru! America nu mai este mamă vitregă pentru alți peste 200 de fericiți!”. Prostul! Oare o spune cu intenție? America a fost, este și va mai fi Încă multe secole mama vitregă pentru toți exilanții! America a păstrat legile imigrație la nivelul mileniului trecut. Americoo! Intra, rogu-te și aici cu buldozerul progresului, al adevăratului umanism cerut de lumea de azi, cea concretă, În care trăim! ȘI: “Suntem slabi! Suntem
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
alene pe apele vieților noastre, că numai cine a trăit Într-un port și a băut din Dunăre știe ce Înseamnă botezul dragostei eterne pentru locurile acelea fermecate. Apele Dunării noastre parcă făceau transcendența dintre toate continentele lumii și toate secolele purtându-te imaginar prin câteva dimensiuni În acelaș timp. Dacă am fi adunat toți vecinii de pe strada Ștefan cel Mare, numai de la Dunăre până la strada Primăverii, puteam face ceace astăzi s-ar numi „comunitate globală”, adăugând celor descriși mai Înainte
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
ei Înșiși fiind calzi și modești, oricât de multe cărți au scris, cu talent și substanță pură. Romanul „Așa le-a fost datul”, o construcție armonioasă, curge liniștit, Împletind viețile unor personaje care se derulează, pentru unele de la Început de secol XX, ca apoi firul povestirii să le aducă În zilele noastre agitate, de secol XXI. Acțiunea se desfășoară În diverse localități și este axată pe o mare iubire, În contrast cu durerile sufletești provocate de Înscenările regimului sub care noi, toți românii
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
și substanță pură. Romanul „Așa le-a fost datul”, o construcție armonioasă, curge liniștit, Împletind viețile unor personaje care se derulează, pentru unele de la Început de secol XX, ca apoi firul povestirii să le aducă În zilele noastre agitate, de secol XXI. Acțiunea se desfășoară În diverse localități și este axată pe o mare iubire, În contrast cu durerile sufletești provocate de Înscenările regimului sub care noi, toți românii, am trăit timp de 50 de ani. Tot parcursul acestor frământări relevă În mod
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
pas înaintea noastră îmi înalț capul în noapte întîmpinînd ce-a fost, așadar ceea ce gîndesc a zări, licuriri - ne bîntuie mereu îndoiala, însă de ce nu ne-ar străbate ea atunci și-n fața convențiilor prin care ne-am înțărcat de secole? uită totul Alegra, spre a te putea, adînc reaminti, căci nu este oare astfel, cu cît mai adîncă iubirea cu atît mai rare vorbele deși comunicare e mult mai pură? spațiul și timpul sunt același lucru, totul întîmplîndu-se Acum și
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
nu mai sunt... Recunoscu mirosul altor vremi pe care el le închisese definitiv acolo, la moartea bunicului său, venerabilul general Bart. O emoție puternică îl copleși odată cu umbra regretelor rămase din copilărie... De ce nu s-a născut el cu un secol în urmă, când viața avea o aromă aparte? Aceasta să fie, de fapt, dorința tuturor neadaptaților în drumul lor sigur spre ratare!?! Se trezi în fața șifonierului întunecat din prima cameră, obiect pe care nu-l deschisese din copilărie, când se
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
acest sens, lucrările: Dostoievski și dialogul culturilor: biografia ca problemă de cercetare (I.Volghin); Căderea în păcat la Dostoievski și Shakespeare - transformarea unui arhetip (V. Dudkin); Woody Allen interpretîndu-l pe Dostoievski (T. Szabó); Receptarea lui Dostoiesvki în Franța la începutul secolului al XXI (S. Ollivier); Dialogul lui A. Remizov cu F. Dostoievski (S. Doțenko); Rescrierea subiectului din Crimă și pedepsă în literatura rusă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea - începutul seculului XX (D. Magomedova); Visul lui Oblomov și Visul unui om
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Dudkin); Woody Allen interpretîndu-l pe Dostoievski (T. Szabó); Receptarea lui Dostoiesvki în Franța la începutul secolului al XXI (S. Ollivier); Dialogul lui A. Remizov cu F. Dostoievski (S. Doțenko); Rescrierea subiectului din Crimă și pedepsă în literatura rusă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea - începutul seculului XX (D. Magomedova); Visul lui Oblomov și Visul unui om ridicol - Veacul de aur (A.Molnár), Dublul lui F. Dostoievski: un dialog creator cu E.T.A.Hoffmann (G.Schennikov), Nemții și cultura germană în publicistica
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Întârziere la muzeu, unde Într o sală plină cu admiratori (a fost prezent și ambasadorul Albaniei la București, Sami Shiba Împreună cu Renata Topciu), am asistat la momente Înălțătoare. Memoria marelui dispărut este Încă vie În România și va rămâne peste secole. Au ținut scurte alocuțiuni poeta prietenă Gabriela Crețan, dna deputat prof. Oana Manolescu, pictorița Aurelia Călinescu (prezentă cu picturi dedicate lui Cezar) și ambasadorul Sami Shiba. Meritul de a pune sub coperți Îndoliate o seamă de poeme reprezentative ale Poetului
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]