2,135 matches
-
povara vieții civile și militărești.” Cea mai importantă bogăție naturală a așezării este apa minerală. Bazinul Gheorgheni este o formație post tectonică, care s-a umplut cu sedimente din era pliocenă târzie și din cuaternar, și anume alternarea de piroclastiți (sediment vulcanic) și avluviuni fine de fluviu. În urma cercetărilor hidrologice s-a stabilit faptul, că în bazin, de-a lungul cursului râului Mureș, se găsesc pe unele porțiuni erupții de bioxid de carbon, care se amestecă permanent cu apa din pământ
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
diferite sortimente de cherestea. Din 1962 s-a început extracția și prelucrarea bazaltului din Magura-Sarbi și folosirea lui la căile ferate, pentru modernizarea și întreținerea drumurilor și pentru nevoile populației. Din albia Mureșului, în care se află cantități mari de sedimente (nisipuri), se extrag mecanizat mai multe sortimente de balasturi. Pe teritoriul comunei Ilia funcționează un numar de 7 cazane de fabricare a țuicii de prune. În domeniul serviciilor, la Ilia există ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie, reparații electronice etc. La
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
950 m. Lacul are o formă ovală, semiaxa mare fiind de 680 m iar cea mică de 470 m. Conform măsurătorilor efectuate în anul 2005, adâncimea maximă a lacului este de 6,4 m. Conform acelorași măsurători, grosimea maximă a sedimentelor este de circa 4 m. Lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv din precipitații, gradul de mineralizare al apei fiind din acest motiv extrem de scăzut. Iarna, lacul este acoperit cu un strat de gheață de până la 1 m. Despre acest lac
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
determinați de diferența de nivel dintre două bazine. Ex. între Marea Baltică și Marea Nordului, între Marea Neagră și Marea Egee. Curenții de turbiditate sunt specifici părții inferioare domeniului litoral și mai ales domeniului submarin propriu-zis. Reprezintă deplasări rapide de apă, încărcată cu multe sedimente, provocate de cutremure, de supraîncărcarea pantelor cu aluviuni fluviatile. Mareele reprezintă oscilații ale nivelului apei mării, cauzate de acțiunea simultană, combinată a forțelor de atracție ale Pământului, Lunii și Soarelui și a forței centrifuge datorata rotației Pământului. Mareele se concretizează
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
în interiorul continentelor (1700 km la Amazon, 500 km la Sf. Laurențiu, 200 km la Rio de la Plata, 144 km la Sena). Pătrunderea apelor sărate marine determină ridicarea nivelului apelor fluviului, curentul fluviatil este diminuat și se produce o decantare a sedimentelor în suspensie. La reflux acțiunea mării și a râului se însumează, formând un puternic curent de descărcare, care înlătură materialele depuse în timpul fluxului. Deltele sunt forme de relief de acumulare, formate la gurile de vărsare ale marilor fluvii; sunt alcătuite
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
forestier de tip mull și levigarea sărurilor solubile. Este un sol subțire cu mult schelet în bază. Aceste soluri cuprind aluviunile și solurile aluviale, pe care le întâlnim de-a lungul luncilor văii, soluri tinere, mai puțin evoluate, formate din sedimente aduse de apă, deci cu o textură variată pe profil în special în aceste soluri întâlnim un strat nisipos, apoi pietrișuri și bolovănișuri, roca de bază fiind de obicei marne. Sunt soluri relativ fertile putând fi bine sau moderat aprovizionate
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
nu numai faptul că plouă este important, ci și felul în care plouă. În funcție de intensitatea și durata lor se deosebesc ploi repezi și ploi lente, respectiv ploi scurte și ploi îndelungate. În urma acestor ploi este transportată o mare cantitate de sedimente care determină umflarea albiei râului Anieș, cu efecte negative asupra comunității umane. Zăpada are un rol deosebit de important în declașarea porniturilor. La fel ca și în cazul ploilor, nu contează numai prezența, ci și alte elemente precum durata, grosimea, ritmul
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
de cult. Este o zonă cu tradiție în cultivarea viței de vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor, cât și pe versanți. Din aceste depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii Tipurile de sol: soluri brune argilo-iluviale, brune luvice (podzolite), brune eu-mezobazice, regosolurile și solurile antropice. Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
geroase iarna. Din punct de vedere geo-structural, teritoriul satului este inclus în partea sudică a Platformei Moldovenești, ce reprezintă o parte a Platformei est-europene cunoscută sub numele de Platforma Moldo-Podolică, având la etajul inferior depozite precambriene și la cel superior sedimente de vârstă postproterozoică ce cuprinde depozite paleozoice, mezozoice și neozoice, dispuse orizontal. La ultimul recensământ (2002) satul Mărășeni avea 354 de gosodării cu 849 de suflete. La sfârșitul sec.al-XIX-lea, satul era format din 62 de familii cu 286 de
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
condițiilor favorabile de trai, reprezentate de lunca apropiată a Oltului, cursuri de apă domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor preistorice. Comunitățile neolitice (Vinca, Vădastra) și cele din epoca bronzului (Glina, Verbicioara) s-au stabilit în această regiune, mai ales că în apropiere se afla
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
Jos, datorită așezării, la o înălțime mai mare. Pentru prima dată este amintit în 1261 iar în anul 1379 este amintit Jichișul ca sat. De-a lungul timpului localitatea este cunoscută sub mai multe denumiri, astfel: Referitor la structura geologică, sedimentele sunt reprezentate de argile, marne și intercalații de tufuri vulcanice care datează din Bademianul inferior. Aflorimentele principale se întâlnesc în Dealul Malu și în locul numit "Sub Topile". În Dealul Malu înșiruirea de cinerite este bisecvențială, fiind caracterizată de apariția la
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
de suprafață de la Ciurgău și Buna, în jurul cărora s-a dezvoltat comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
suprafață dintr-o cuvertura de formațiuni recente, numai în lungul văilor fiind scoase la iveală formațiuni levantice. Sub acestea și pește fundamentul cristalin al platformei moesice, aflat la adâncimi de pește 3.000 de metri, sunt depuse straturi groase de sedimente, care nu apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
2012 s-a suprapus o altă rețea care acoperă în întregime gospodăriile din Budieni. Deocamdată această din urmă este nefuncționala. Solul și Subsolul: Sol 10-15 cm roșcat de pădure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri. Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argilă galbena.In vreme de secetă prezintă crăpături adânci. După argilă galbenă urmează un strat de argilă nisipoasa. În principiu nu se gaseste piatră până la 45-50m după care există dar nu în straturi consistente. Atât în
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
local glaciară fenomenul de încărcare și descărcare produs de greutatea gheții - efect local 1 cm/an Hidro izostazie fenomenul de încărcare și descărcare produs de greutatea apei - efect local Izostazie vulcanică extruziunea magmatică - efect local Izostazie sedimentară eroziunea și depunerea sedimentelor - efect local < 4 mm/an Informații complementare Anthony B. Watts , "Isostasy and flexure of the lithosphere, Cambridge University Press, 2001" Referințe externe
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
condiții meteorologice dificile sau favorabile pentru civilizațiile anterioare. Înrudită cu dendroclimatologia este metodă fenologica care observa fenomenele vegetale din trecut. Metodă glaciologica observa perioadele succesive de răcire și încălzire a vremii, cu influențe asupra dimensiunii ghețarilor. De asemenea, sunt studiate sedimentele depuse pe fundul marilor, oceanelor și lacurilor prin a caror compoziție sau structura se poate identifica evoluția climei. O altă metodă de cercetare climatologica este cea a studierii ritmului de creștere a lichenilor-lichenometrie. După observațiile geografice și climatologice se poate
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
arabil,fiind afectate desecările în anii șaptezeci,Tăul Maierului care nu este secat complet,având scurgere pe Valea Broaștei.Mai sunt ochiuri de lacuri în lunca Someșului. Apele fiind inșirate pe aliniamentul Turda-Cojocna-Sic se caracterizează prin apariția la suprafată a sedimentului Badenian,unele ariale de sare apărând la zi.Drept urmare,se semnalează lacuri sărate,cum este lacul din apropierea satului Pata ,lac bun pentru tratarea bolilor reumatice. Apele Someșului Mic sunt poluate în zonă ca urmare a activitații antropice de pe platformele industriale
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
și de 11,1 km de la nord de satul Roșcani până la limita sudică a satului Corni. Evoluția paleogeografică reprezintă continuarea marii unități geostructurale a platformei moldo-podolice, scufundată la o adâncime de peste 1500 metri. Peste acest cristalin precambrian urmează cuvertura de sedimente necutate paleozoice, mezozoice și neozoice. Interacțiunea factorilor externi ca apa, aerul, temperatura a avut drept rezultat un relief caracterizat de forme structurale, sculpturale și acumulative. Datorită acțiunii de modelare a factorilor externi, în primul rând al apelor curgătoare, relieful orașului
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
apropiere și în zonă, în condiții ușor accesibile, se găsesc obiective majore ale turismului național și zonal: mânăstirile oltene, Hurez, Bistrița, Polovragi, peșterile din zonă,Peșteră Liliecilor, Peșteră Polovragi, Peșteră Muierilor, cheile Bistriței Oltene, cheile Oltețului, piramidele de șiroire din sedimentele cu sare de la Slătioara, trovanții din carierele de nisip din Costești ceramică de la Horezu, muzee. Apropierea de numeroasele stațiuni balneoclimaterice ale județului Vâlcea, Băile Govora, Băile Olănești, Călimănești și Cozia, Ocnele Mari, constituie valente turistice de mare importanță, ce pot
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
o lungime, de la vest la est, de 4 380 km, o pantă extrem de mică - 0,003 % (la vest 160 m. alt. și la est 0 m), corespunde unei zone de subsidență în care s-a acumulat un volum enorm de sedimente (circa 4 000 m grosime). Râurile afluente, la ieșirea din podișurile vecine, constituite din roci dure, formează numeroase cascade și repezișuri care le conferă un potențial hidroenergetic ridicat. Cu toate că forma bazinului se poate asemăna cu o frunză în care nervura
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
mai înalte ale primului grup menționăm Țibleșul (1842 m), Obârșia Rebrei (2056 m), Craia (1660 m), Rabla (1902 m), Ineul (2280 m). Caracterele geologice se pot rezuma la următoarele: în regiunile muntoase roci cristaline, după care topografia locului ne indică sedimente terțiare (care abundă pe teritoriul comunei Rebra), mai vechi și mai noi (gresii paleogene și neogene, conglomerate, calcare). Se pare că Vf. Pietriș de pe raza comunei ar fi format după toate probabilitățile din roci calcaro-cristaline pe care timpul le-a
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
este adevărat e faptul că agenții externi (vântul, ploaie, îngheț, dezgheț), au erodat dealul, iar urmele de eroziuni se văd și astăzi sub forma unor pietricele mici, subțiri, de culoare albă. De-a lungul văilor se pot urmări terase, precum și sedimente diluviale și aluviale. Este formată din numeroase pâraie și este tributară râului Rebra. Pâraiele sunt: Râul principal Rebra udă teritoriul satului pe o lungime de 8 km. Albia și malurile sale au suferit degradări în urma numeroaselor inundații din anii 1888
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
se evidențiază următoarele forme de relief: câmpii, podișuri, coline, văi, canioane. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât și geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale . Resursele naturale sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil. Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar în ianuarie temperatura medie este în jur de
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
acoperea părți din zona orașului, până la Álftanes. Alte părți din oraș erau acoperite de apele mării. În perioadele calde și la sfârșitul erei glaciare, unele din dealuri, ca de exemplu Öskjuhlíð erau insule. Fostul nivel al mării este indicat de sedimente aflate până la o altitudine de peste nivelul actual al mării. Dealurile Öskjuhlíð și Skólavörðuholt par a fi rămășițele unor foști vulcani activi în timpul perioadelor mai calde ale erei glaciare. După era glaciară, pământul s-a ridicat pe măsură ce majoritatea ghețarilor s-au
Reykjavík () [Corola-website/Science/297771_a_299100]