2,120 matches
-
construcției identității și legitimării LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 92 67 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Publicistica eminesciană în orizontul receptării 128 173 99 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Semioza limbajului politic eminescian 174 137 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza semiotică a limbajului politic eminescian 220 261 187 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa 240 239 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Publicistica spațiul configurării unui nou Eminescu 262 294 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Bibliografie LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Anexe Bibliografie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acestuia, relația care există între componentele ei și influențele pe care le exercită unele asupra altora, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, au fost elaborate o serie de modele teoretice inspirate din cibernetică, matematică, fizică, lingvistică, semiotică, sociologie, psihologie etc. Toate tipurile de comunicare includ semne - acele construcții semnificative care se referă la altceva decât la ele însele - și coduri, care sunt sisteme de organizare a semnelor și în care sunt incluse și regulile de corelare a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la altceva decât la ele însele - și coduri, care sunt sisteme de organizare a semnelor și în care sunt incluse și regulile de corelare a acestora. în studiul fenomenului comunicării, s-au remarcat două mari școli: școala proces și școala semiotică. a) școala proces definește comunicarea ca interacțiune socială prin care o persoană relaționează cu alta sau îi modifică starea de spirit, comportamentul. Ca proces, comunicarea înseamnă transmitere, codarea și decodarea mesajului. Unul din cele mai cunoscute modele, reluat în multe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pentru prima dată în atenție importanța efectelor comunicării. în opinia lui Lasswell, un act de comunicare poate fi corect dacă răspunde la întrebările: Cine? (Emițător) ; Ce spune? (Mesaj); Cum? (Mijloc); Cui? (Receptor); Cu ce efect? (Efectul de comunicare) b) școala semiotică descrie comunicarea ca producere și înțelegere de sensuri (semnificații), iar studiul comunicării rezidă în studiul textului și al culturii. Mesajul este o construcție a semnelor care, în interacțiunea cu receptorii, produc semnificații. Dacă școala proces interpreta un efect diferit de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și al culturii. Mesajul este o construcție a semnelor care, în interacțiunea cu receptorii, produc semnificații. Dacă școala proces interpreta un efect diferit de intenția comunicațională drept eșec, a cărui cauză se afla în parcursul procesului de comunicare, pentru școala semiotică efectul diferit este rezultatul diferențelor culturale dintre emițător și receptor. Modelul lui Pierce impune concepția conform căreia orice proces semiotic este o relație între trei componente: semnul însuși, care ține locul unui altceva, numit obiectul său și care se adresează
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de semne: iconul, un semn bazat pe o anumită asemănare cu obiectul (schemă, diagramă); indicele, semn în relație directă cu obiectul, funcționând ca referință (indicatoarele de circulație); simbolul, semn determinat numai în urma unei interpretări. Edward T. Hall va depăși concepția semiotică acordând o importanță fundamentală contextului în analiza comunicării. Fără context ca referință, susține el, codul este insuficient și nu permite înțelegerea mesajului. Punerea în context este o modalitate de a face față complexității tranzacțiilor interumane. A analiza un context înseamnă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Limba a evoluat în sensul favorizării comunicării dintre oameni și mai puțin în sensul elucidării adevărului”. Limbajul reprezintă modul în care limba este asimilată, se integrează și funcționează la nivel individual. El este subordonat activității de comunicare, comportamentului semiotic. Funcția semiotică exprimă capacitatea parțial înnăscută, parțial dobândită a omului de a folosi semne ca înlocuitori ai obiectelor. între limbă și limbaj se poate face diferențierea prin diverse criterii: istoric, ontogenetic, instrumental- funcțional. Din punct de vedere istoric, limbajul precedă limba. Aceasta
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 Seria: ȘTIINȚELE LIMBAJULUI (selectiv) • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, Ioan Lobiuc • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvîntului, Philippe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
literar, Dominique Maingueneau • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, Ioan Lobiuc • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvîntului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
adecvată după un model generativ 3. Prin urmare, fără a abandona termenul de textem, Koch și discipolii săi s-au reorientat, începând cu a doua jumătate a deceniului opt, către alte unghiuri de abordare a textului, precum teoria receptării sau semiotica antropologică 4. 1.2.2. Cea de-a doua accepțiune relevantă a termenului textem se impune la sfârșitul deceniului opt, prin studiile de traductologie și prin teoria polisistemelor elaborate de către Școala de la Tel-Aviv (Itamar Even-Zohar, Gideon Toury ș.a.). Din această
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
putea fi și o unitate lingvistică infra-frastică (o sintagmă, de exemplu), dar și un întreg tipar generativ transfrastic (mărcile dialogale ale reprezentării scenice, de pildă) -, ci, mai mult, încearcă să extindă domeniul de aplicație al termenului și asupra unor coduri semiotice non-verbale, precum muzica sau filmul 7. În schimb, reprezentanții Școlii de la Tel-Aviv trec prea ușor cu vederea peste raportul dintre libertatea expresivă și fixarea "idiomatică"8 din cadrul textemelor, plasând în aceeași categorie atât unitățile frazeologice, cât și expresiile libere (metaforele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
peste raportul dintre libertatea expresivă și fixarea "idiomatică"8 din cadrul textemelor, plasând în aceeași categorie atât unitățile frazeologice, cât și expresiile libere (metaforele, de exemplu) din cadrul unui text. 1.2.3. Cele două probleme cu care s-au confruntat gramatica semiotică a lui Walter A. Koch și teoriile Școlii de la Tel-Aviv (situarea textemelor în ierarhia nivelurilor limbii și raportul dintre libertate și fixare "idiomatică") fuseseră, însă, rezolvate într-unul dintre primele articole de "semantică structurală" ale lui Eugeniu Coșeriu 9. Aici
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
împreună cu cercetătoarea germană Elisabeth Piirainen, o metodologie culturalistă de analiză a expresiilor idiomatice. În U.R.S.S., dimensiunea culturală a expresiilor idiomatice începuse să fie abordată încă de la sfârșitul deceniului opt, ca urmare a conjuncției dintre frazeologia "clasică" și cercetările de semiotică a culturii ale Școlii de la Tartu. Ceea ce aduce nou tandemul Dobrovol'skij-Piirainen în raport cu acestea este o fundamentare pe baze cognitiviste a cercetării, manifestată prin recursul la teoria modelelor cognitive (TCM) și la teoria metaforei conceptuale (CMT). A rezultat de aici
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
proverbelor, distingând în cadrul lor cinci "tipare simple" (implicativ-calitativ, implicativ-obiectiv, actanțial, circumstanțial și comparativ) și alte cinci "combinate", adică derivate din primele 158. Însă asemenea considerații ocupă un loc relativ redus în economia lucrării, care se concentrează mai mult asupra invariantelor semiotice din cadrul textemelor decât asupra productivității lor semantice în cadrul textelor propriu-zise. Tot pe această linie de investigație structuralistă se situează și cartea lui Constantin Negreanu 159, colaborator regulat al prestigioasei reviste Proverbium, ale cărui contribuții au primit aprecieri favorabile din partea lui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
integralismului lingvistic 175. Această relație va deveni manifestă după 1990, odată cu asimilarea și asumarea progresivă a doctrinei coșeriene de către lingviștii din acest centru universitar 176, dar mai ales odată cu înființarea Centrului de Studii Integraliste al Catedrei de Lingvistică Generală și Semiotică (1998). Un rol important în stabilirea acestei direcții l-a avut, atât pe plan instituțional, cât și doctrinar, Mircea Borcilă, ale cărui contribuții la studiul din perspectivă integralistă al textemelor s-au desfășurat pe trei coordonate principale: (a) elaborarea unui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vizează "însăși constituția limbii ca atare", i.e. "existența unităților lingvistice", ca "solidaritate între planul conținutului și planul expresiei": "Potrivit acestui principiu, sunt unități funcționale ale unei limbi unitățile delimitate ca atare în limba însăși prin intermediul solidarității între cele două planuri semiotice: există unități de expresie dacă ele corespund totodată unităților de conținut, și invers." a1) Corolarul semnificatului unitar, care postulează ca "pentru fiecare formă lingvistică distinctă să presupunem totodată un semnificat distinct și, mai exact, un semnificat unic și unitar, valabil
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a popoarelor). Mai mult, această doctrină a constituit, cu precădere în Statele Unite, unul dintre elementele-cheie ale dezvoltării antropologiei culturale, chiar dacă demersuri analoge au existat și în alte țări (de pildă, în U.R.S.S./Rusia, unde s-au manifestat sub forma semioticii culturii 370, sau, mai recent, în Spania 371). 4.1.2. Astfel de preocupări nu au fost străine nici cercetării umaniste românești. Încă din perioada interbelică, cei mai importanți reprezentanți ai Școlii de la Cluj (Sextil Pușcariu și Lucian Blaga) au
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2008. Negreanu, Aristița, Expressions idiomatiques franco-roumaines, Universitatea din București, Facultatea de Limbi Romanice, 1976. Negreanu, Constantin, Structura proverbelor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Negrici, Eugen, Expresivitatea involuntară, Cartea Românească, București, 1977. Neșu, Nicoleta-Daisa, Textul politic. Limite și deschideri semiotice, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2005. Norrick, Neal R., "Proverbs as Set Phrases", în Harald Burger, Dmitrij Dobrovol'skij, Peter Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/Phraseology, vol. 1, pp. 381-394. Origen, Scrieri alese, vol. IV: Împotriva lui Celsus
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistica limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvântului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, Mihaela Mocanu • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistica limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Mitologii nominale în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în lumina lingvisticii integrale, Clusium, Cluj-Napoca, 2001. Lolita Zagaevschi Cornelius, Zagaevschi Cornelius, Lolita, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga. Abordare în perspectivă integralistă, prefață de Mircea Borcilă, Clusium, Cluj-Napoca, 2005. Nicoleta-Daisa Neșu, Textul politic. Limite și deschideri semiotice, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005. Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală. O abordare funcțional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Clusium, Cluj-Napoca, 2007. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie, vol. 1: Orizontul problematic al integralismului, Cluj-Napoca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ce sunt puternic implicate în operațiile gândirii. Prin conținutul lor, reprezentările au multe în comun cu percepția și imaginația, în timp ce prin mecanismele formării și funcționării lor se apropie mai mult de gândire și limbaj, fiind în strânsă legătură cu funcția semiotică (nu întâmplător denumită, de multe ori, și funcția de reprezentare). La copiii cu dizabilități, independent de categoria din care fac parte, toate aspectele menționate până acum sunt afectate, iar eficiența lor în activitatea de învățare este diminuată semnificativ în comparație cu elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
mai ales în sensul stimulării unor capacități de creație în domeniul artistic, literar, muzical sau tehnic. Imaginația este puternic afectată mai ales la copiii cu dizabilități mentale din cauza sărăciei și structurii lacunare a bagajului de reprezentări, caracterului rudimentar al funcției semiotice, nedezvoltării limbajului din pricina capacității mnezice limitate, inerției și rigidității reacțiilor adaptative. în consecință, fantezia, creativitatea, inițiativa, previziunea etc. sunt aproape inexistente. O problemă aparte o reprezintă necesitatea prevenirii formelor pseudocompensatorii ale imaginației la persoanele cu dizabilități, manifestate adesea prin tendința
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Stich se concentrează pe trei perspective relevante: (1) Afirmația reprezintă un adevăr conceptual, adică decurge din semnificația cuvântului "întemeiere" sau din analiza conceptului de "întemeiere". Consider interesant faptul că Stich abordează aici o problemă de natură atât logică, cât și semiotică, însă evită o perspectivă semiotică. La rândul său, atunci când se referă la Goodman, White formulează considerații de natură logică, semiotică și semantică 27. Potrivit primei perspective, Stich arată că asemenea altor adevăruri conceptuale, afirmația de mai sus ar trebui să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]