2,115 matches
-
care se disting componentele iraționale ale angoasei și speranței. Acestea au un dublu aspect. Privite „din interior” ele se organizează sub formă de afecte și sentimente trăite de bolnav. Privite „din exterior” ele se organizează sub semnificația modificărilor cu valoare semiotică demonstrând, prin prezența lor, existența bolii ca suferință. 2) Câmpul medicului care, în cazul diagnosticului, al prognosticului și tratamentului, devine singurul subiect autorizat, al unor enunțuri socialmente legitime, fundamentate pe practica de specialitate a „experienței bolii”, reprezentând cunoașterea obiectivă ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
colective care prezintă și interpretează într-o formă catastrofică evenimentele istorice ca pe niște pedepse pentru culpabilități colective (invazii străine, războaie, epidemii, secetă, foamete, inundații, cutremure, moartea unor personalități politice etc.). Se poate vorbi în această situație despre o întreagă semiotică a negativității interpretată ca prevestind nenorociri colective: eclipse, icoane care plâng, nașterea unor monștri etc. Societatea trăiește într-o atmosferă de incertitudine subiectivă, dominată și întreținută de emoțiile colective produse de conținutul pasional al discursului colectiv. Temele acestui discurs devin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aici, acolo, acum, atunci. Tot asemenea raportări realizează, arată Russell, și timpurile verbale, adică noțiunile (lingvistice) de "trecut", "prezent" și "viitor". De aceea, atît cuvintele cît și noțiunile respective se grupează în sfera de investigație a pragmaticii, a unei discipline semiotice distincte. Pe o cale apropiată aceleia deschise de Bertrand Russell merge Emile Benveniste 237, care extinde sfera cuvintelor pragmatice, pe care le plasează în cercetarea ce privește relația omului cu limba sa. Un loc special îl ocupă în analiza lui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975 Durkheim, Emile, Regulile metodei sociologice, Editura Științifică, București, 1974 Eco, Umberto, În căutarea limbii perfecte, Polirom, Iași, 2002 Eco, Umberto, Semiotik und Philosophie der Sprache, Wilhelm Fink Verlag, München, 1985 Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982 Eminescu, Mihai, Opere, Editura Academiei, București, vol. IX, 1983, vol. XIII, 1985, vol. XIV, 1984 Enescu, Gheorghe, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985 Enescu, Gh., Fundamentele logice ale gîndirii, Editura
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Probleme de logică", III (1971), p. 9-26 Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969 Kant, Immanuel, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987 Klinkenberg, Jean-Marie, Inițiere în semiotica generală, Institutul European, Iași, 2004 Lamiquiz, Vidal, Lingüística española, Publicaciónes de la Universidad de Sevilla, Sevilla, 1975 Landar, Herbert, Language and Culture, Oxford University Press, Oxford, 1966 Leucuția, Florentina, Limbajul și sentimentul ființei în opera lui Constantin Noica, Teză de doctorat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Madariaga, Itinerarii spirituale, Editura Meridiane, București, 1983, p. 145-394 Malmberg, Bertil, Lingüística estructural y comunicación humana, Editorial Gredos, Madrid, 1985 Martinet, André, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970 Menéndez Pidal, Ramon, Origenes del español, Madrid, 1950 Miclău, Paul, Semiotica lingvistică, Editura Facla, Timișoara, 1977 Moeschler, Jacques; Reboul, Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999 Moore, George Edward, Philosophical Studies, London, 1922 Morris, Charles, Writings on the general Theory on the Signs, Mouton, The Hague Paris, 1971 Munteanu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Hague Paris, 1971 Munteanu, Ștefan, Scrieri alese, Editura "Clusium", Cluj-Napoca, 2003 Nagy, Rodica, Sintaxa limbii române. Unități, raporturi și funcții, Institutul European, Iași, 2005 Negulescu, P. P., Opere inedite. I. Problema cunoașterii, Editura Academiei, București, 1969 Neț, Mariana, Lingvistică generală, semiotică, mentalități. O perspectivă de filosofie a limbajului, Institutul European, Iași, 2005 Nida, Eugene A., Componential Analysis of Meaning. An Introduction to semantic Structures, Mouton, The Hague Paris, 1975 Nida, Eugene A., Traducerea sensurilor. Traducerea posibilă și imposibilă, Institutul European, Iași
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Comprehensiune sau comunicare ? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 Robins, R. H., Scurtă istorie a lingvisticii, Polirom, Iași, 2003 Rorty, Richard (ed.), The linguistic Turn, The University of Chocago Press, Chicago and London, 1970 Rovența-Frumușani, Daniela, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995 Russell, Bertrand, An Inquiry into Meaning and Truth, Penguin Books, Hardmondworth, Middlesex, 1973 Ryle, Gilbert, The Concept of Mind, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, 1983 de Saussure, Ferdinand, Curs de lingvistică generală, Polirom, Iași
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a limbii române pt. studenții străini), Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 264 pag., 183.000 lei • Româna de bazăvol. 2 Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 304 pag., 144.000 lei • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag., 228.000 lei • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 131.000 lei • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag., 222.000 lei • Sociologie generală, Mircea Agabrian, 340 pag., 210.000 lei 322.000 lei • Sociologia educației, Dumitru Popovici, 292 pag., 203.000
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
elemente pentru "o minimă departajare" între discurs și text, "discursul fiind definit ca act lingvistic individual, iar textul fiind conceput ca produsul actului respectiv" (p. 86). După unele opinii, precum cea exprimată de Paul M i c l ă u (Semiotica lingvistică, Editura Facla, Timișoara, 1977, p. 121), între discurs și text diferența ar fi numai una de extensiune, încît "structura cea mai cuprinzătoare a discursului este textul; conform principiului stratificării, textul reprezintă nivelul cel mai înalt". Această perspectivă nu lasă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
p. 136. 94 Vezi Roman Jakobson, Lingvistică și poetică, în culegerea Probleme de stilistică, București, 1964, p. 83-125. Schema propusă de Jakobson a fost în general acceptată, dar deseori și supusă unor critici severe. Printre alții, Jean-Marie Klinkenberg (Inițiere în semiotica generală, Institutul European, Iași, 2004, p. 51 ș.u.) o consideră "cu mult prea simplificatoare". 95 Traian Herseni Sociologia limbii, Editura Științifică, București, 1975, p. 112-144. 96 Ibidem, p. 141. 97 În lucrarea Angela Bidu-Vrănceanu, Dicționar de științe ale limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Mouton, The Hague Paris, 1971, p. 105-107. 256 Vezi Alexandra Cornilescu, Postfață la Noam Chomsky, Cunoașterea limbii, Editura Științifică, București, 1996, p. 319. 257 Ibidem. 258 Noam Chomsky, Cunoașterea limbii, p. 21. 259 Ibidem, p. 235. 260 Vezi Daniela Rovența-Frumușani, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995, p. 19. 261 Competența lingvistică, în Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 27-48. 262 Significado y designación a la luz de la semántica estructural, în Eugenio Coseriu, Principios de la semántica estructural, p. 207. 263 Vezi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sociologice, Editura Științifică, București, 1974, p. 57-67. 275 Vezi în acest sens Herbert Landar, Language and culture, Oxford University Press, Oxford, 1966, unde se fac analize ample ale modelelor comportamentale din perspectiva sensului cuvintelor. 276 Vezi Mariana Neț, Lingvistică generală. Semiotică. Mentalități, O perspectivă de filosofie a limbajului, Institutul european, Iași, 2005, p. 61. 277 Vezi Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 58-59. 278 Theodor Capidan, Limbă și cultură, Fundația regală pentru cultură și artă, București, 1943. 279 Georges Matoré, La
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și rezultatele lor nu le conferă însă statutul de lucrări veritabile de filozofia limbii. 373 Traian Herseni, op. cit., p. 40 ș.u. 374 Vezi Mariana Neț, op. cit., p. 14. 375 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica integrală, p. 105-108. 376 Vezi Paul Miclău, Semiotica lingvistică, Editura Facla, Tmișoara, 1977, p. 187-276. 377 Vezi în acest sens G. Ivănescu, Formarea cuvintelor în limba română, în "Limba română", XIV (1965), nr. 1, p. 31-37. 378 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, Editura Minerva, București
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
atât în latura lui normală cât și patologică, include influențe și modalități de tehnică psihologică, pedagogică, fiziologică, medicală, de foniatrică, fonetică etc., ceea ce conturează dinamica disciplinelor noastre și perspectiva programului ei. Logopedia are în vedere reabilitarea funcției de comunicare, funcției semiotice a limbajului ca funcție simbolică, care este comună tuturor disciplinelor care studiază limbajul. Precizăm însă că ne preocupă acel aspect bipolar al limbajului, din comunicare și înțelegere, adică interdependența dintre cele două procese interioare, gândirea și limbajul, căci gândirea pune
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
potențialului pe care se fundamentează recuperarea. Este bine cunoscut că limbajul, pe lângă caracterul său social, este în același timp un fenomen individual prin mecanismele sale neuro psihofiziologice, prin conținutul său cognitiv și prin forma sa lingvistică. Cunoscând importanța și funcția semiotică a limbajului, mijloc de comunicare și de cunoaștere, apariția tulburărilor de limbaj constituie un obstacol, mai ales în perioada de formare și consolidare a limbajului. Tulburările limbajului duc la modificarea personalității și a întregului comportament al copilului și adolescentului, căci
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
materne și încep și ei să le folosească, la început la unison, apoi câte puțin se va organiza un adevărat dialog. Începând cu gânguritul și continuând cu lalalizarea, cu legarea cuvintelor de obiectele pe care le desemnează, cu apariția funcției semiotice, cu trecerea de la cuvinte fraze la limbajul telegrafic, va ajunge treptat la diferențierea elementelor sintagmatice concomitent cu perceperea relațiilor din realitate, astfel că în jurul vârstei de 3 ani vorbirea copilului va fi tot mai mult un mijloc de comunicare, copilul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
afla în contact cu mediul înconjurător, atât prin comunicare verbală, cât și prin citi scris este o deficiență specifică și dureroasă a acestor bolnavi. Comunicarea prin limbajul vorbit și scris reprezintă principalul domeniu în care se manifestă funcția de simbolizare (semiotică) care să-i permită relația semnificat-semnificant, implicată în diverse situații ale conduitei umane. Această capacitate complexă care antrenează direct psihicul uman este deteriorată și influențată în mare măsură de ritmul achiziției lexicale, de deficiența motrică și fonetică, de auzul fonematic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de către celălalt. Să recapitulăm, în termenii unei hermeneutici adecvate, elementele simbolice ale contextului care a făcut posibilă această primordială înșelăciune. Într-un asemenea interogativ orizont, va trebui să constatăm că trei relativ distincte situații de comunicare (sau semioze, în termeni semiotici denumite), dar în același timp complementare (potrivit unei evaluări holistice), pot fi decelate în desfășurarea scenariului biblic al facerii și desfacerii lumii edenice [Popescu, Costache, 1997:128]: • semioza cosmologică, definită mai întîi la nivelul existenței perfecte, cu totul singulare, unice
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
exterioritatea va îngădui, prin multiplele sale manifestări ulterioare, și pe aceea a "răului valoric", devine în acest context o chestiune secundară. Altfel spus, sugestia unei "preexistențe pure", absolute, a "existenței în sine" a informației-idee, a "semnificației fără de semnificant" în termeni semiotici spus este postulată în această alternativă. 2) Ipostaza coexistenței divinității cu o realitate exterioară esenței sale spirituale (spre exemplu, cu "apele primordiale" deasupra cărora duhul lui Dumnezeu plutea "înainte" de facere), sugerează că "ceva" trebuia să se întîmple în interiorul perfecțiunii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Dumnezeu, pe de o parte, "nepătrunderea căilor sale", pe de altă parte. Să nu uităm nicicînd, prin urmare, că în esența sa Dumnezeu nu poate fi cu adevărat cunoscut, ci cel mult trăit. 2. LATENȚE PROFUNDE ALE MINCIUNII PRIMORDIALE: PRECUPERĂRI SEMIOTICE Exercițiul hermeneutic pe care lectura scenariului biblic al căderii l-a îngăduit nu se constituie doar ca un intelectual "joc în sine", ci și ca probă a unui adevăr pe care adesea o "mincinoasă ignoranță" îl obturează: nimic nu începe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
situație: ori Biblia este cu adevărat revelarea unor structuri profunde predeterminate de "Ceva/Cineva" de deasupra ființei umane; ori Biblia este o excepțională "lucrare științifică", sintetizînd cunoștințe rafinate din domeniul disciplinelor socio-umane (psihologie, psihosociologie, filosofie, logică și morală, hermeneutică și semiotică etc.) sau din domeniul științelor naturii (cosmologie, geologie, zoologie, biologie etc.). În realitate, Biblia ar putea fi și una și alta. "Acelora care nu se înșeală" (înțelepții sau cei "săraci cu duhul"?!) le revine sarcina de a acredita cîndva, fără
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cea anterioară, rolul dinamizator al "negativității" (în forma minciunii inclusiv) nu poate și nu trebuie a fi ignorat. Tocmai această rațiune ne-a stimulat, de fapt, să deschidem prefața lucrării lui J. A. Barnes cu o greu de încheiat hermeneutică / semiotică a minciunii originare. 3. SEMIOZA RĂULUI ÎNTRUCHIPAT CA MINCIUNĂ, "NUCLEU DUR" AL PSEMATOLOGIEI În mod firesc, "limbajului sacru" desfășurat de multiplele forme ale discursului simbolic (magic, mitico-ritualic, inițiatic, religios), de care numai hermeneutica poate da seama, i se supraordonează "limbajul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
MINCIUNĂ, "NUCLEU DUR" AL PSEMATOLOGIEI În mod firesc, "limbajului sacru" desfășurat de multiplele forme ale discursului simbolic (magic, mitico-ritualic, inițiatic, religios), de care numai hermeneutica poate da seama, i se supraordonează "limbajul profan" al discursului analitic, pentru a cărui manifestare semiotica este în întregime responsabilă. Iată de ce, ne propunem ca secvenței suspendate in illo tempore a existenței edenice a omului să îi asociem secvența ceva mai bine cunoscută a existenței lui mundane. Altfel spus, în orizontul de interes al problemei noastre
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
întregime responsabilă. Iată de ce, ne propunem ca secvenței suspendate in illo tempore a existenței edenice a omului să îi asociem secvența ceva mai bine cunoscută a existenței lui mundane. Altfel spus, în orizontul de interes al problemei noastre, o abordare semiotică a situației de "comunicare mincinoasă" este posibilă și necesară la nivelul omului căzut deja în viciul "interacțiunii păcătoase". Ea concretizează intenția unei introduceri la o "teorie generală" a minciunii 21, în orizontul căreia lucrarea sociologului J. A. Barnes s-ar
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]