4,941 matches
-
samuraiului, Riku le îndrumă pe femei să așeze oala cea mare pe vatră. Fiul cel mic, Gonshirō, prinse gălușca și în jurul vetrei se auziră râsete, așa cum nu se mai auziseră de mult. Însă, a doua zi sosi un mesager de la seniorul Ishida care îl înștiință pe samurai că urma să vină poruncă de la Sfatul Bătrânilor, așa că trebuia să rămână pe loc și să aștepte. Toate poruncile de la castel nu veneau direct la ostași, ci erau transmise prin seniorii acestora. Unchiul, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
un mesager de la seniorul Ishida care îl înștiință pe samurai că urma să vină poruncă de la Sfatul Bătrânilor, așa că trebuia să rămână pe loc și să aștepte. Toate poruncile de la castel nu veneau direct la ostași, ci erau transmise prin seniorii acestora. Unchiul, care zăcea bolnav încă de la sfârșitul toamnei, repeta ca de obicei că s-ar putea să fie vorba despre pământurile de la Kurokawa. Sau trimitea întruna supuși să întrebe dacă nu cumva Stăpânul voia să-i mulțumească samuraiului pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la pământ. În tot acest timp avea sentimentul că se prăbușește în gol. Era atât de istovit încât nici nu-i mai părea rău. Clipind din ochii duși în fundul capului după cum îi era obiceiul, samuraiul ascultă explicațiile slujbașilor. Din milostenia seniorului Ayugai și a seniorului Tsumura i se poruncea doar să nu iasă afară din valea sa. Slujbașul mai spuse că trebuia, de asemenea, să înmâneze o dată pe an la Sfatul Bătrânilor un jurământ prin care se lepăda de credința creștină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
acest timp avea sentimentul că se prăbușește în gol. Era atât de istovit încât nici nu-i mai părea rău. Clipind din ochii duși în fundul capului după cum îi era obiceiul, samuraiul ascultă explicațiile slujbașilor. Din milostenia seniorului Ayugai și a seniorului Tsumura i se poruncea doar să nu iasă afară din valea sa. Slujbașul mai spuse că trebuia, de asemenea, să înmâneze o dată pe an la Sfatul Bătrânilor un jurământ prin care se lepăda de credința creștină. Înțeleg ce este în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în șoaptă: — Am un mesaj de taină de la Matsuki Chūsaku. Sfatul Bătrânilor a primit veste din Edo că Velasco a fost prins la Satsuma. Dacă n-ar fi fost această veste, n-ai fi primit o pedeapsă așa de aspră. — Senior Velasco... Chiar și în aceste momente, samuraiul nu făcea decât să clipească. — A fost trimis la Cancelaria pentru religie din Nagasaki, iar acum este întemnițat împreună cu alți preoți la Ōmura. Am auzit că încă nu s-a lepădat de credința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de înmormântare înaintă pe drumul Shirada acoperit încă de zăpadă până la poalele muntelui. Coborâră racla în mormântul unde era îngropat și tatăl samuraiului, iar apoi o acoperiră cu pământ negru amestecat cu zăpadă și noroi. Samuraiul trimise un mesager la seniorul său Ishida înștiințându-l de moartea unchiului. Noapte după noapte, vântul sufla tânguitor peste zăpada înghețată din vale. Pe neașteptate sosi un mesager de la seniorul Ishida. Nici la moartea unchiului său, samuraiul nu primise nici un cuvânt de compătimire din partea seniorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o acoperiră cu pământ negru amestecat cu zăpadă și noroi. Samuraiul trimise un mesager la seniorul său Ishida înștiințându-l de moartea unchiului. Noapte după noapte, vântul sufla tânguitor peste zăpada înghețată din vale. Pe neașteptate sosi un mesager de la seniorul Ishida. Nici la moartea unchiului său, samuraiul nu primise nici un cuvânt de compătimire din partea seniorului Ishida, poate din pricină că Sfatul Bătrânilor îi poruncise să se înfrâneze. Riku își dădu cu părerea că seniorul Ishida îl chema pe nepusă masă poate pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
seniorul său Ishida înștiințându-l de moartea unchiului. Noapte după noapte, vântul sufla tânguitor peste zăpada înghețată din vale. Pe neașteptate sosi un mesager de la seniorul Ishida. Nici la moartea unchiului său, samuraiul nu primise nici un cuvânt de compătimire din partea seniorului Ishida, poate din pricină că Sfatul Bătrânilor îi poruncise să se înfrâneze. Riku își dădu cu părerea că seniorul Ishida îl chema pe nepusă masă poate pentru că i se ridicase porunca de a nu părăsi valea. Samuraiul credea și el același lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din vale. Pe neașteptate sosi un mesager de la seniorul Ishida. Nici la moartea unchiului său, samuraiul nu primise nici un cuvânt de compătimire din partea seniorului Ishida, poate din pricină că Sfatul Bătrânilor îi poruncise să se înfrâneze. Riku își dădu cu părerea că seniorul Ishida îl chema pe nepusă masă poate pentru că i se ridicase porunca de a nu părăsi valea. Samuraiul credea și el același lucru. Căci, cu toate că Sfatul Bătrânilor îi poruncise să nu iasă din vale, seniorul Ishida îi cerea anume să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
își dădu cu părerea că seniorul Ishida îl chema pe nepusă masă poate pentru că i se ridicase porunca de a nu părăsi valea. Samuraiul credea și el același lucru. Căci, cu toate că Sfatul Bătrânilor îi poruncise să nu iasă din vale, seniorul Ishida îi cerea anume să vină la Nunozawa însoțit de un supus. Și de data aceasta îl luă cu el tot pe Yozō și plecă la Nunozawa. Pe drum era frig și cu toate că un soare plăpând străpungea din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lanț de munți se înșira până în depărtare, iar ogoarele erau acoperite de zăpadă înghețată cât vedeai cu ochii. Spre deosebire de cele din vale, pământurile roditoare de aici erau mult mai întinse și puteau fi lesne udate. Șanțul cu apă de la conacul seniorului Ishida era înghețat. Acoperișurile de paie erau potopite de zăpadă, iar din streșini atârnau țurțuri de gheață ca niște dinți albi. Lăsându-l pe Yozō în grădină, samuraiul așteptă vreme îndelungată pe podeaua de lemn a anticamerei. — Roku? îi zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Acoperișurile de paie erau potopite de zăpadă, iar din streșini atârnau țurțuri de gheață ca niște dinți albi. Lăsându-l pe Yozō în grădină, samuraiul așteptă vreme îndelungată pe podeaua de lemn a anticamerei. — Roku? îi zise cu glas răgușit seniorul Ishida așezându-se pe locul de onoare. Ai avut multe de îndurat. La timpul potrivit o să mă duc la mormântul lui. Dar trebuie să te socotești fericit că neamul Hasekura n-a fost zdrobit. „Cu ce-am greșit eu?” Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Hasekura n-a fost zdrobit. „Cu ce-am greșit eu?” Cuvintele acestea îi ajunseră până în gât, dar samuraiul și le înghiți. Chiar dacă le-ar fi rostit, ar fi fost în zadar. — Nu e vina ta. N-ai avut noroc. Stăpânirea... Seniorul Ishida se întrerupse. Dacă nu s-ar purta așa cu tine... atunci nu s-ar putea dezvinovăți. Seniorul Ishida fornăi. — Să se dezvinovățească? Descumpănit, samuraiul își ridică ochii și îl privi pe seniorul său cu dușmănie. — Cum adică să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și le înghiți. Chiar dacă le-ar fi rostit, ar fi fost în zadar. — Nu e vina ta. N-ai avut noroc. Stăpânirea... Seniorul Ishida se întrerupse. Dacă nu s-ar purta așa cu tine... atunci nu s-ar putea dezvinovăți. Seniorul Ishida fornăi. — Să se dezvinovățească? Descumpănit, samuraiul își ridică ochii și îl privi pe seniorul său cu dușmănie. — Cum adică să se dezvinovățească? — Să se dezvinovățească față de Edo. Acum Edo caută orice prilej ca să zdrobească marile domenii unul după altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vina ta. N-ai avut noroc. Stăpânirea... Seniorul Ishida se întrerupse. Dacă nu s-ar purta așa cu tine... atunci nu s-ar putea dezvinovăți. Seniorul Ishida fornăi. — Să se dezvinovățească? Descumpănit, samuraiul își ridică ochii și îl privi pe seniorul său cu dușmănie. — Cum adică să se dezvinovățească? — Să se dezvinovățească față de Edo. Acum Edo caută orice prilej ca să zdrobească marile domenii unul după altul. Edo îl învinovățește pe Stăpânul nostru pentru că i-a adăpostit atâția ani pe creștinii fugiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
preoți creștini. Stăpânul nostru trebuie cât de cât să se dezvinovățească. Samuraiul nu scoase nici un cuvânt odihnindu-și mai departe mâinile pe podeaua rece. O lacrimă grea căzu pe jos. Iar tu ai fost prins în vârtejul schimbător al cârmuirii. Seniorul Ishida scoase un oftat și un fornăit. — Fără îndoială că ți-e greu. Să știi că bătrânul din fața ta îți înțelege necazul mai bine decât oricine! Samuraiul își ridicase capul și acum se uita țintă în ochii seniorului Ishida. Simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
al cârmuirii. Seniorul Ishida scoase un oftat și un fornăit. — Fără îndoială că ți-e greu. Să știi că bătrânul din fața ta îți înțelege necazul mai bine decât oricine! Samuraiul își ridicase capul și acum se uita țintă în ochii seniorului Ishida. Simțea că în glasul lui blând și în chipul său blând se ascundea o minciună. Simțea că și în înfățișarea bătrânului, și în vocea sa fornăită, și în oftatul lui dinadins se ascundeau minciuni. Omul acesta nu înțelegea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ascundeau minciuni. Omul acesta nu înțelegea nimic din necazul și din păsul lui. Se prefăcea doar că înțelege. — Roku, află că n-am să îngădui niciodată ca neamul Hasekura să fie zdrobit! Măcar atât au încuviințat și Sfatul Bătrânilor, și seniorul Ayugai. Seniorul Ishida repetă cu tărie aceleași cuvinte de adineauri. — Cât despre Kanzaburō... îmi voi da toată silința să am grijă de el... Samuraiul nu pricepu de ce spunea bătrânul din senin asemenea cuvinte. — Să nu ne dușmănești! — Nu vă... dușmănesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Omul acesta nu înțelegea nimic din necazul și din păsul lui. Se prefăcea doar că înțelege. — Roku, află că n-am să îngădui niciodată ca neamul Hasekura să fie zdrobit! Măcar atât au încuviințat și Sfatul Bătrânilor, și seniorul Ayugai. Seniorul Ishida repetă cu tărie aceleași cuvinte de adineauri. — Cât despre Kanzaburō... îmi voi da toată silința să am grijă de el... Samuraiul nu pricepu de ce spunea bătrânul din senin asemenea cuvinte. — Să nu ne dușmănești! — Nu vă... dușmănesc. — A venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu tărie aceleași cuvinte de adineauri. — Cât despre Kanzaburō... îmi voi da toată silința să am grijă de el... Samuraiul nu pricepu de ce spunea bătrânul din senin asemenea cuvinte. — Să nu ne dușmănești! — Nu vă... dușmănesc. — A venit poruncă nouă. Seniorul Ishida spuse aceste cuvinte dintr-o suflare, ca și cum s-ar fi scuturat de o povară grea, se ridică în picioare clătinându-se și dispăru. Se auziră pași. Apoi se iviră aceeași slujbași ai Sfatului care veniseră în vale mai înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fi înțeles ce se ascundea în spatele acestei porunci și ar fi încercat să se împotrivească. După ce isprăvi de scris scrisoarea pentru soția sa și pentru Kanzaburō, își tăie o șuviță și o puse înăuntrul scrisorii. Apoi îl rugă pe însoțitorul seniorului Ishida care aștepta lângă el: Te rog, cheamă-l pe supusul meu, Yozō. Când însoțitorul părăsi încăperea, samuraiul își așeză mâinile pe genunchi și închise ochii. Fără îndoială că slujbașii de la Sfatul Bătrânilor și seniorul Ishida se aflau într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Apoi îl rugă pe însoțitorul seniorului Ishida care aștepta lângă el: Te rog, cheamă-l pe supusul meu, Yozō. Când însoțitorul părăsi încăperea, samuraiul își așeză mâinile pe genunchi și închise ochii. Fără îndoială că slujbașii de la Sfatul Bătrânilor și seniorul Ishida se aflau într-o cameră mai în spate, dar casa era liniștită. Din când în când se auzea zăpada grea alunecând de pe acoperișul de paie. După ce zgomotul ei înăbușit se stingea, liniștea se adâncea și mai tare. „Iar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
auzea zăpada grea alunecând de pe acoperișul de paie. După ce zgomotul ei înăbușit se stingea, liniștea se adâncea și mai tare. „Iar tu ai fost prins în vârtejul schimbător al cârmuirii.” În urechi îi răsuna încă limpede glasul de adineauri al seniorului Ishida. „Fără îndoială că ți-e greu. Să știi că bătrânul din fața ta îți înțelege necazul mai bine decât oricine!” Iar la sfârșit slujbașul spusese ca și data trecută: „Însărcinarea aceasta este dureroasă și pentru mine.” Samuraiul nu se clinti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
loc. Casa era ciudat de liniștită, iar sufletul lui își pierduse puterea de a mai simți vreo emoție. O nouă judecată. Noua judecată nu era decât o scuză. Doar se dezvinovățise și își ceruse iertare de nenumărate ori și de la seniorul Tsumura și de la seniorul Ōtsuka. „Dacă nu s-ar purta așa cu tine, atunci nu s-ar putea dezvinovăți” îi reveneau în urechi cuvintele seniorului Ishida. Totul fusese hotărât încă de la început, iar el era acum împins pe făgașul hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de liniștită, iar sufletul lui își pierduse puterea de a mai simți vreo emoție. O nouă judecată. Noua judecată nu era decât o scuză. Doar se dezvinovățise și își ceruse iertare de nenumărate ori și de la seniorul Tsumura și de la seniorul Ōtsuka. „Dacă nu s-ar purta așa cu tine, atunci nu s-ar putea dezvinovăți” îi reveneau în urechi cuvintele seniorului Ishida. Totul fusese hotărât încă de la început, iar el era acum împins pe făgașul hotărât. Era silit să cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]