5,139 matches
-
prejudecăți în ajutor. Deficiența este o deviere de la normele general acceptate într-un anumit loc și într-un anumit timp istoric. Handicapul În cele mai multe materiale care se ocupă cu problemele deficienței și ale handicapului, se definesc doar cazurile particulare: tulburările senzoriale, intelectuale, de comunicare, senzomotorii etc. Mai mult: uneori în definiția deficientului, sunt cuprinse și persoanele cu handicap. Alături de cei cu tulburări de vedere sunt incluși și ambliopii și chiar și nevăzătorii, iar hipoacuzicii și surzii sunt introduși în aceeași rubrică
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în aceea că subînțelege că există întotdeauna un potențial uman care trebuie valorificat. Din punctul de vedere al psihiatrului, defectologia se referă la aspectele patologice "destul de disparate, al căror singur punct comun este existența unui deficit, indiferent de natura sa (senzorială, motorie, mintală). În toate cazurile, acest deficit, care se repercutează profund asupra procesului normal de maturizare al copilului, antrenează modificări importante ale dinamicii familiale (centrate în jurul acceptării sau refuzului handicapului), provoacă secundar dificultăți în elaborarea imaginii de sine a fiecărui
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
seama de ea. După aceeași sursă, "Frecvența unui handicap sever în populația generală este de 14 la 1000 (Sabreux și colab.). În totalitatea copiilor handicapați repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21% ; • afecțiune motorie: 19%; • comițialitate: 18%; • tulburări senzoriale 17% dintre care ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%28". Defectologia, psihologia specială, psihologia persoanelor cu nevoi speciale se ocupă de studierea și descrierea incapacităților, deficiențelor, handicapurilor în adaptarea și integrarea socială a persoanelor
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
neîncrederii, cât mai firesc pentru ca subiectul să accepte de la sine noua ființă care îl protejează și care este capabilă să-i ofere satisfacție. Școala incluzivă Este o instituție de învățământ unde au acces toți copiii, indiferent de capacitățile lor intelectuale, senzoriale etc. și unde procesul de instrucție și educație este asigurat pe baza unor curricule speciale și a unui parteneriat factori instructiv-educativi părinți comunitate. Iată cum este privită astăzi incluziunea: Incluziunea reprezintă un "proces ce caracterizează școala incluzivă sau școala pentru
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
un surd din naștere sau din prima copilărie va deveni și mut, chiar dacă dispune de un aparat fono-articulator integru, în vreme ce o persoană la care cofoza a intervenit după ce vorbirea a fost însușită și exersată o vreme va vorbi, în ciuda infirmității senzoriale dobândite. De asemenea, studiul etiologiei fiecărui caz în parte este necesar pentru luarea măsurilor medicale, pedagogice, psihologice și de asistență socială care trebuie luate. De exemplu, unii subiecți nu permit un prognostic optimist din punctul de vedere al deficienței care
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cu care se afirmă existența unui fapt rămâne condiționat de precizia metodelor folosite și de creditul acordat demersurilor teoretice care-l explică 40". Din punctul de vedere al tipului de deficiență (handicap), diferențiem următoarele categorii: • cu handicap intelectual; • cu handicap senzorial: de văz, de auz; • cu handicap de limbaj; • cu handicap de comportament; • cu handicap motric, locomotor, neuromotric; • cu tulburări datorate mediului social și tulburările asociate social; • bolnavi psihici; • bolnavii cronici; • cu polihandicap (surdo-cecitate, autism, ADHD); • cu handicapuri asociate. După Sabreux
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
handicapuri asociate. După Sabreux și colaboratorii 41, "în plan epidemiologic, frecvența unui handicap sever în populația generală este de 14 la 1000. În totalitatea copiilor handicapați, repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21%; • afecțiune motorie 19%; • comițialitate; • tulburări senzoriale: 17%, dintre care: ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4%, hipoacuzii: 4,8%, surdități: 5,5%. În analiza factorială a acestor copii, un element este constant: frecvența polihandicapaților (42% dintre copiii sever handicapați suferă de un polihandicap: deficiență mintală severă, infirmitate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
putea folosi atât în stimularea și dezvoltarea diferitelor procese psihice, cât și în cele instructiv-educative. Principalele "puncte slabe" sunt date de defectele asociate În cazul deficitului de intelect, acestea sunt mai puține tot statistic vorbind decât în cel al tulburărilor senzoriale sau al celor psiho-motrice. Aceasta pentru că, dacă unei oligofrenii îi este asociată cecitatea, de pildă, atunci ea devine retardul de bază. Cele mai dese deficiențe asociate, în care oligofrenia rămâne deficiența de bază, sunt tulburările de limbaj. Chiar și în lipsa
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
tot în care fiecare dintre ei este indispensabil pentru reușita defectologului, care este coordonatorul întregii echipe. Iar dacă unul dintre acești factori lipsește, este important să nu apară o improvizație care să strice rezultatele muncii celorlalți. Capitolul V Deficiența (handicapul) senzorial Individul uman este bombardat continuu de o infinitate de stimuli. Pentru unii are receptori, pentru alții nu. Întregul comportament îi este subordonat răspunsurilor la acești stimuli. Ne putem imagina trei feluri de stimuli: • cei pentru care nu avem receptori; • cei
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pentru care nu avem receptori, putem să ne găsim în situația, de exemplu, a surdului din naștere, căruia n-ai cum să definești deosebirea dintre o simfonie de Mozart și una de Haydn sau un tangou 71". Individul sănătos, integru senzorial, își adaptează viața în funcție de informațiile primite. De aici rezultă, în mod logic, faptul că afecțiunea unui receptor nu duce numai la diminuarea (până la pierderea totală) a acuității senzorului respectiv, dar și la imposibilitatea transformării semnalelor nepercepute a pierderii lor din
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
până la pierderea totală) a acuității senzorului respectiv, dar și la imposibilitatea transformării semnalelor nepercepute a pierderii lor din baza informațională cu urmări directe sau indirecte asupra dispoziției, comportamentului, a activității, a vieții afective și a gândirii subiectului. Așadar, deficiența (handicapul) senzorial influențează întreaga personalitate și nu se rezumă doar la nivelul receptorilor implicați. Mai mult, pierderea unui receptor influențează în mod proporțional și judecata. În a sa "teorie fiziologică a raționamentului", Alfred Binet 72 considera percepția ca o bază a gândurilor
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a raționamentului", Alfred Binet 72 considera percepția ca o bază a gândurilor noastre, a operațiilor intelectuale. Dacă lipsesc senzațiile vizuale sau auditive, lipsesc și percepțiile respective. Ce este de făcut? Se vor căuta soluții de a le suplini. Dintre tulburările senzoriale, doar cele ce se referă la văz și la auz pot da handicap. Alte simțuri, de pildă mirosul ori pipăitul, nu produc, în condiții normale, dizabilități care să împiedice o viață normală 73. Preocuparea pentru modul cum reacționează individul om
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
perceput, de a-și menține privirea asupra lui și de a-l urmări cu privirea când obiectul se deplasează; • rapiditatea actului perceptiv este determinată de timpul necesar pentru analizarea analizei și sintezei celor văzute. Studierea cauzelor deficienței În cazul deficienților senzoriali (atât de vedere, cât și de auz) momentul apariției tulburării este foarte important: nevăzătorii care s-au născut așa ori la care evenimentul declanșator s-a petrecut în primele stadii de viață, lipsindu-i de amintiri vizuale, se află în
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nivelul intelectului. În lipsa unei munci de compensare a informațiilor vizuale, gândirea se dezvoltă mai încet, putând rămâne la nivel de debilitate mentală. Cum handicapul de văz este retardul de bază, recuperarea se va face tot într-o instituție destinată deficienței senzoriale. Totuși, printre nevăzători se întâlnesc și multe cazuri de intelect peste limita normală. Celelalte deficiențe asociate sunt mai rare (locomotorii, neuromotorii, de comportament, A.D.H.D. etc.) În caz că, alături de tulburările de văz, se manifestă și tulburări de altă natură la nivel
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în funcție de nevoi), fizioterapeutul, psihologul, asistentul social, logopedul (la nevoie) și reprezentantul administrației locale, necesar pentru a-l scuti atât de surprize în deplasare, cât și pentru a-i facilita viața în hățișul birocratic. V.2. Tulburările de auz Dintre disfuncționalitățile senzoriale (ca acelea de văz) pot reprezenta motive de grave perturbări în adaptarea la viața colectivității. De tulburările de auz se ocupă surdologia, ramură a psihologiei speciale, care studiază etiologia, comportamentul, caracteristicile și metodele de integrare a persoanelor lipsite total de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
senzațiilor, a cunoașterii, cât și a celor obținute la nivelul abstractizărilor și generalizărilor. 10. La deficientul de auz reprezentarea este un analog al noțiunii, dar nu și un echivalent total al ei. Prin specificul ei, imaginea generalizată asigură conținutul reflectării senzoriale și senzorial-motrice. 11. În comunicarea verbală adulții utilizează în mod obișnuit diferite gesturi care însoțesc limbajul vorbit. 11. Gesturile și mimica se însușesc în mod spontan în comunicare, iar ulterior, acestea se transformă într-un limbaj de sine stătător. Limbajul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
paradislalii, dislalii polimorfe, rinolalii; • tulburări de ritm și fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar; • oligolalii: de origine socială, succesive, ecolalii, bradilalii. Înainte de a trece la descrierea generală a fiecărei forme de tulburare de limbaj, va trebui să repetăm că această carte nu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și cititului nu sunt pe deplin elucidate, multe manifestări din această categorie fiind considerate și astăzi "paradoxale". Un lucru, însă, rămâne stabilit: este vorba despre tulburări care implică disfuncții la nivelul diferitelor paliere ale formării limbajului, de la simple dizabilități periferice (senzoriale sau motrice) și până la leziuni cerebrale. Tocmai această diversitate extremă a cauzelor manifestărilor (modul cum aceste cauze sunt asociate între ele, intensitate diferită a deficienței la nivelul fiecărui element în parte) dă specificitatea fiecărui caz. Tulburări polimorfe ▪ Afazia "Afazia 149
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
asociate între ele, intensitate diferită a deficienței la nivelul fiecărui element în parte) dă specificitatea fiecărui caz. Tulburări polimorfe ▪ Afazia "Afazia 149 este o tulburare a vorbirii care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma unor leziuni dobândite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri în clinică, emite ipoteza că "leziunile în afazia motorie (afemie) se găsesc în a treia circumvoluțiune frontală stânga". Wernicke (1874) se referă la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu o singură zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a creierului, pentru că există corelații; • curentul psihologizant. Jackson (1915
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări expresive
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar nu înțelege; • afazie senzorială totală (Wernicke). În această formă, apar logoreea, agrafia, alexia, tulburările de înțelegere și se păstrează vorbirea spontană; • afazie senzorială transcorticală. Afazicul nu poate vorbi și scrie spontan, nu înțelege, dar își păstrează vorbirea repetată; • afazie totală. Bolnavul manifestă tulburări expresive și receptive, cât și de intelect; • afazie de conducere. Se manifestă prin tulburări ale repetării cuvintelor și denumirii obiectelor
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de a treia circonvoluțiuni frontale din emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor cea stângă) și substanța albă subiacentă, uneori cu prinderea "insulei lui Reil". Zonă este irigată de artera prerolandică, ramură a arterei cerebrale mijlocii. AFAZIA WERNICKE (afazie senzorială sau receptivă), caracterizată prin tulburări accentuate ale înțelegerii limbajului și printr-o producție verbală fluentă, normală din punct de vedere fonetic, dar profund alterată semantic, de neînțeles pentru interlocutor. ▪ lipsă de înțelegere a limbajului, în cazuri gave până la "surditate verbală
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Poate emite unele sunete nearticulate și cuvinte mono și bisilabice. Poate ajunge la 15-20 de cuvinte. Comunică printr-un limbaj bazat pe imitația fenomenelor din natură. Are dificultăți de motricitate și psihomotricitate. Subiectul își formează foarte greu schema corporală. Alalia senzorială. Alalicul nu înțelege sensul cuvintelor, dar poate repeta unele cuvinte (ecolalie), chiar cu un grad de dificultate în pronunție, și reușește să formuleze propoziții prin alăturarea a două cuvinte simple. Poate ajunge la 30-35 de cuvinte. Alalia senzorială a copiilor
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]